2,835 matches
-
Gulagul sovietic este, din punct de vedere juridic, un produs original al combinației dintre sistemul „disciplină și pedeapsă” care a dominat În Europa până În secolul al XVIII-lea și cel elaborat În epoca Luminilor 1. În istoriografie, chestiunea care a Încins cel mai mult spiritele În ultimele două decenii rămâne cea legată de măsura În care comunismul (În varianta sa radicală, stalinismul) și nazismul pot fi comparate. Un moment de reper În acest sens a fost publicarea În 1986, de către istoricul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
candela; cenușă; ceva; cineva; copac; cui; cuptor; curge; desprinde; dorință; dragoste; dragostea; epoleți; eternitate; femeia; a fi curajos; ca fierul; cu flăcări; în flăcări; a lua foc; a folosi; frig; fuge; fugi; gaz; gazul; grabă; grătar; improvizație; inimă; iubirea; încăpere; încinge; încins; îneca; lampa; lemnele; Ana Lesco; luminos; mare; metamorfoză; miere; mistuie; mistuit; mîncare; mîncarea; mocni; mult; neputința; nerăbdare; de nerăbdare; nervi; nervii mei; nimicește; pagube; paie; panică; paprika; ca para; paraziții; pară; pădure; pierdere; pieri; pierzanie; piper; pîlpîie; pîrjolește; ploaie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cenușă; ceva; cineva; copac; cui; cuptor; curge; desprinde; dorință; dragoste; dragostea; epoleți; eternitate; femeia; a fi curajos; ca fierul; cu flăcări; în flăcări; a lua foc; a folosi; frig; fuge; fugi; gaz; gazul; grabă; grătar; improvizație; inimă; iubirea; încăpere; încinge; încins; îneca; lampa; lemnele; Ana Lesco; luminos; mare; metamorfoză; miere; mistuie; mistuit; mîncare; mîncarea; mocni; mult; neputința; nerăbdare; de nerăbdare; nervi; nervii mei; nimicește; pagube; paie; panică; paprika; ca para; paraziții; pară; pădure; pierdere; pieri; pierzanie; piper; pîlpîie; pîrjolește; ploaie; pompier
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
boală; căldura; camping; cercetași; chibrituri; curățare; da; dar; DEMON; dezastru; diavol; dorință; drac; dragoste; dușman; emoții; energie; etern; fenomen; fierbător; fire; flacăra; flamă; flamură; foc; forță; frig; frumos; fulgere; gaz; greu; Guță; Hefaistos; iarna; incinerare; infern; inimă; la inimă; iute; încins; lăuntric; limbi; liniștit; lumînare; lup; mașina; mic; mistuire; moale; de neînvins; nestins; noroc; pace; pai; pe paie; de paie; pană; panică; și pară; patimă; pădure; pămînt; perfecțiune; piele; pierzanie; plasmă; plăcut; plîns; ploaie; poluare; pompier; prăjeală; prăpăd; profunzime; răscoală; roată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Lovi-vă ușor călcâiul de 50 de ori pe zi cu un flacon mare de plastic (din cele pentru răcoritoare). Țineți picioarele în aburi de oțet de orez: Ingrediente: 500 ml oțet, o jumătate de cărămidă. Preparare: puneți cărămida la încins în cuptor sau în șemineu. Turnați pe ea oțet și plasați-o sub picioare, la circa 30 cm. Țineți călcâiul afectat în aburi 5 minute. Aveți grijă să nu vă ardeți. Folosiți branțuri cu plante medicinale chinezești: Ingrediente: 30 g
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
ca să protejați pielea. Mijlocul trebuie să fie dezgolit. Stați cu picioarele depărtate la o lățime de umeri și treceți prosopul prin spatele mijlocului. Țineți-l de capete și trageți-l înainte și înapoi, astfel încât să frece talia. Continuați până ce vă încingeți și pielea se înroșește. Sinuzita CE ESTE ȘI CARE ÎI SUNT CAUZELE? Este inflamarea și blocarea sinusurilor din cauza unei infecții. În mod normal, sinusurile umezesc aerul pe care îl respirăm și rețin bacteriile nocive. Când aerul nu mai trece liber
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
gură-așa i-a zis: / -Taci N. nu te cânta, / Nu te văieta, / Că eu cu mine te-oi lua, / În apa lui Iordan te-oi spăla, / Cu cămeșă de dragoste/ Te-oi îmbrăca, / Cu brâu de dragoste / Te-oi încinge, / Coroană de aur în cap ți-oi pune, / Mândru mi te voi clăti, / Mândru te voi limpezi, / Ca argintul strecurat, / Ca maica ce te-a dat, / Ca soarele când răsare, / Ca busuiocul cu floare..."368 În ziua de Bobotează, când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
gătesc, / Și văile să le sec, / Și pietrele să le crep! / Lasă codrii să-nfrunzească / Și văile să-nverzească / Și pietrele ca să crească, / Da tu te du mai bine în lume, / Peste lume, / La ursitul meu aanume, / Cu foc îl încinge, / Cu foc îl aprinde, / Foc la gura cămeșii îi bagă, / La inimă i-l așază; / Să-i ardă cămeșa pe dânsul / Și inima-ntrânsul, / Să nu poată dormi, / Să nu poată hodeni, / Până la noi n-a veni, / La părinți a mă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sân la piele, / Scoase-o verde tabachere, / Tabachere, / Cu tabac / Tot din Turcia luat. / Bagă mâna-n buzunar, / Buzunar / De sub caftan, / Scoase-o mică de năpârcă. / Pe la nas murgului dete, / Începe murgu-a strefeda, / Din copit-a fulgera, / Pe murgul că-l încingea, / Murgu goana că-și lua / Și pe leu că-l deștepta. / N. pe leu că-l prindea / Și frumos că mi-l lega. / La poala caftanului, / La copita murgului. El având o soră mică, / La apă că se ducea, / De
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din gur-așa i-a zis: / Taci N. , nu te cânta, / Nu te văieta, / Că eu cu mine te-oi lua, / În apa lui Iordan te-oi spăla, / Cu cămeșă de dragoste / Te-oi îmbrăca / Cu brâu de dragoste te-oi încinge, / Coroană de aur în cap ți-oi pune, / Mândru mi te voi clăti, / Mândru te voi limpezi, / Ca argintul strecurat, / Ca maica ce te-a dat, / Ca Soarele când răsare, / Ca busuiocul cu floare.../ Răsai, soare, frățioare / Cu nouă răzișoare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vrabie, să dai un galbân."318 Pe 4 decembrie, de Sfânta Varvara, românii din Bosnia fierb de dimineață grâu, porumb și fasole, într-o oală, se duc la râu și aruncă boabele pe apă. Fetele și feciorii se spală și încing o horă, cântând: "Bună dimineața, apă rece, / V-am adus puțin grâu, / Pentru pasărea care roagă pe Dumnezeu, / Care roagă pe Dumnezeu să rodească grâul, / Să fie spicul ca brâul preotului / Și snopul ca preotul."319 În preajma solstițiului de iarnă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
luptă sau drum./ Și du-ne, Stăpâne, de-acum unde vrei:/ Cu tine noi nu suntem oameni, ci zei!" Voievodul sau cavalerul este așteptat de domnițe în "cerdacuri sihastre" și ele spun "/ că-n țările de jos, în vechiul burg,/ încins cu holde arse de pelagră/ fantoma lui se plimbă, în ceasul murg/ și poartă în loc de ochi o floare neagră. ("Trandafirul negru"). În "Mistrețul cu colți de argint", Fata Morgana (, mirajul ideii) îl va ucide pe prințul din Levant, care murind
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cuprinsul ei a sentimentului bucuriei: Din când în când din margini de Pustie/ Pornește un fel de imn de bucurie/ E un fel de sărbătoare sugrumată/ Ce vrea să-și rupă lațul de pe beregată." Încă prunc fiind, poetul s-a-ncins cu brâul Pustiei, drumul fără întoarcere, un drum cu pete de lumină și întuneric, cu sublim și suferință: "Pustia, ah, Pustia mormântul meu curat/ Sărutul de pe urmă în care-am înghețat." Poetul se definește ca un căutător, el face parte
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nopțile la rând/ trec și se sting ușor ca o făclie/ și iarăși Paștile împărătești/ Ne umple casele de bucurie" În "Imnele bucuriei" fiecare gest își are un reflex în veșnicie: "Atâta-i casa noastră, vatră în sălaș/ Unde se-ncinge focul și se coace pâine/ O parte pentru prunci și alta la altar/ Spre pomenirea numelor străbune,... Sfânt obicei, părinții din părinți/ O mână sapă, alta se închină/ și domnul picură din mâna lui/ Ulei în graiul lămpii pe colină
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sau vezi mînz întîi și ești cu picioarele goale, vei face bă tături sau trîntituri*. Bătrînețe Se crede că dacă mănîncă cineva nouă păsărele numite „pescărași“, acela nu va îmbă trîni. Cu betele* de la botezul unui copil să nu se încingă mă-sa, căci îmbătrînește curînd. Se crede că cel ce rîde de oameni bătrîni - și el va îmbătrîni. Cel ce a fost ras la moartea sa sau după moarte, cînd s-a scăl dat, se înfățișează înaintea lui Dumnezeu ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă vei putea să ridici colbul tocmai de jos, poți lua chitia, pe care, punînd-o pe cap, poți intra și trece oriunde nevăzut. Cicoare Femeile care se scaldă cu cicoare nu fac copii. în ziua de Sîmzănii [Sînziene] să te încingi cu o lămură* de cicoare, ca să nu te doară mijlocul la secere. Cioară Cînd umblă cioarele și stăncile cîrîind, se va strica vremea. Cînd vin ciorile de cu toamnă e semn că vine și iarna. Se crede că croncănitul ciorilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
strînge fier ruginit, că faci a sărăcie. Primăvara, cine aude tunînd întîi să se lovească peste frunte cu o bucată de fier, ca tot anul să-i fie capul tare ca fierul. Cînd înfașă moașa prima oară pe copil, îl încinge cu un lanț de fier, ca să fie tare ca fierul. Cînd o femeie e lehuză și vrea să iasă pe-afară din casă, atunci să aibă sub brîu ori în sîn o bucățică de fier, ca să nu se îmbol năvească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
seara, în Săptămîna Patimilor, cînd se citesc cele douăsprezece Evanghelii, e bine ca cei care se duc la biserică să facă cîte un nod în baieră* după cetirea fiecărei Evanghelii, și cu acea baieră cu douăsprezece noduri de se va încinge cine are friguri, îi va trece. în ziua de Sf. Gheorghe, spală-te pe picioare pînă în răsărit de soare și te scaldă în acea zi de mai multe ori, că nu vei fi bolnav de friguri; cu un cuvînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se varsă un pahar cu ceva înaintea cuiva, apoi se crede că acea persoană se va mărita sau însura în curînd. Moașele taie tivitura de la poalele cămeșei în care a născut nepoata și o dau fetelor mari, că de se încing cu acea tivitură se vor mărita degrabă. Dacă visează o copilă zile frumoase, cu soare, apoi se crede că se va mărita după un holtei; dacă visează ea însă luna, apoi se crede că va lua un văduvoi. Se zice
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se duc lături din spălături. Nu lucra în Joia Apelor [a noua joi după înviere], că e rău de înțepat. Judecată Cînd cineva are judecată cu altul, își face o ață de cînepă de vară și, după ce a descîntat-o, se încinge cu ea peste mijloc, la genunche, la gleznele picioarelor, la mîni, la coate și la gît, aceasta spre a se putea uimi judecătorii și a se pune lucrul la uitare. Cînd mergi la judecată, pune-ți o pietricică în traistă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zi așa: „Cum se topește sarea asta în apă, așa să se topească harțagul și mînia cutăruia împotriva mea!“ Mînz Dacă te spurcă mînzul, adică dacă îl vezi pe nemîncate, să lași repede în jos colțul brîului cu care ești încins, căci îl vor mînca lupii. Cînd te spurcă mînzul e rău de pagubă; și ca să scapi porți brîul pe șold șase săptămîni. Dacă vezi mînz mai înainte de a avea boboci scoși, n-ai să ai parte de ei. De-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă nu-i spală lipul tot de sub unghii sau tina de pe corp, are să le mă nînce pe cealaltă lume. Dacă moare cineva, se măsură cu o ață lungimea lui ca să rămîie norocul lui de casă. Omul mort să nu-l încingi moale, că se împiedică în țoale. Un mort se înmormîntează cu hainele cele mai bune pe care le-a avut, ca înfățișîndu-se înaintea lui Dumnezeu pe lumea cealaltă să fie curat. Prin unele locuri, un mort se așază cu picioarele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casei. înainte de a naște femeia, se pun lîngă pat o furcă de tors, un topor și o botă, zicînd: „De va fi fată, să iasă la furcă, 232 de va fi fecior, să iasă la topor.“ Nevasta care se visează încinsă cu bete a purces îngreunată. Femeia doritoare să aibă copii taie capetele buricului de la purceii unei scroafe care a avut purcei pentru prima dată, le fierbe în apă și apoi bea acea apă, și crede că, făcînd așa, va concepe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și iau odihna“ - și apoi copilul nu mai plînge noaptea. Cînd un copil are obicei de plînge noaptea, sara să i se pună fașa de-a curmezișul drumului, ca vitele ce vin de la pășune să treacă peste ea și astfel, încingînd copilul cu ea, nu mai plînge. Sau să ia somnișor* după tufe, care să lege la fașă, și atunci nu mai plînge. Dacă un copil de la nașterea lui plînge întruna o săptămînă, acesta e semn că-l bîntuie duhurile necurate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu le piară laptele. Rușine Se crede că aceea care visează raci fierți va păți vreo rușine. Un copil mic să nu se țină acoperit la față, căci făcîndu-se mare va fi rușinos. Salcie Dacă în ziua de Florii umbli încins cu salcie dusă la biserică, nu te mai doare mijlocul. Salcie de la Florii făcută cercuri și pusă la icoane e bună să se aprindă cînd fulgeră și tră snește și este cineva singur în casă. Salcia se pune la ferești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]