KorAP: Find »[drukola/base=încuviința & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...79 80 81 ...377 >

9,411 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912

Atunci fusese mult prea stresat pentru a-i recepta sensul. Abia acum mintea sa începea să capete o imagine asupra intensității celor spuse. Dar își recăpătă stăpânirea de sine și reveni asupra spuselor fetei: ― Oameni ai zis? ― repetă ei. Fata încuviință. ― Dar nu mă-întreba cum au venit aici. Eu habar n-am nici cum au apărut oamenii ca noi pe Pământ. Teoria cu maimuța pare plauzibilă numai dacă n-o privești prea de aproape. Dar, te rog, hai să nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
e rândul meu ― zise Gosseyn ― cel mai bine ar fi ca fiecare să pună câte o singură întrebare. Ce are creierul meu? ― Substanță cerebrală adiționată. De natură necunoscută. Thorson a ajuns să se îndoiască de propriile cunoștințe și posibilități. Gosseyn încuviință. Se simțea înclinat să-i dea dreptate lui Thorson. Nici el nu remarcase, și încă chiar de la început, nici cea mai mică "diferență". ― Cui aparținea roboplanul? ― A afirmat că este reprezentantul Mașinii. ― A afirmat? ― Întrebarea mea ― zise Gosseyn. Hardie protestă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
Până la urmă, mintea sa logică reușise să se debaraseze. Și acum aștepta evenimentele serii într-o stare de spirit aproape normală. Dezagreabila reverie îi fu întreruptă de o bătaie în ușă. Spre marea sa ușurare, era Crang. ― Ești gata? Gosseyn încuviință. ― Atunci, să mergem. Coborâră mai multe trepte și urmară un coridor îngust până la o ușă închisă. Crang o descuie și o împinse. Peste umărul acestuia, Gosseyn reuși să vadă mai multe aparate și o podea de marmoră. ― Intră singur și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
brusc să cadă pe celălalt pat. Ușurarea cc-o resimțea era imensă, dar, după ce emoția i se mai potoli, își aminti de spusele lui Prcscott și rosti cu încetineală: ― Presupun că te vor ucide dacă voi încerca să evadez. Ea încuviință, devenind mai serioasă. ― Cam așa ceva. Și adăugă: ― Ideea i-a venit lui Crang. Gosseyn se întinse în pat, privind tăcut plafonul. Crang, din nou Crang. Bănuielile sale cu privire la acesta începură să se spulbere. În mintea sa se întreba dacă nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
nicăieri altundeva în Galaxie. Diferitele guverne asimilează această doctrină cu pacifismul, ceea ce nu este deloc adevărat. Ele nu pot concepe un stat în care poporul să se adapteze pe loc la necesitățile oricărei situații, inclusiv introducerea unui militarism total. Gosseyn încuviință reamintindu-și cuvintele lui Thor-son. Și nu se mai întreabă de ce Enro căutase tocmai acest sistem solar, de care nimeni mai că nu auzise, pentru a-i declara război. Atacarea singurei planete dezarmate din întreaga Galaxie era calea de a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
consider că dispui de tot ce-ți este necesar ca să-l găsești pe omul nostru. Se opri, apoi reluă: ― Am să-ți mai trimit ceva de îmbrăcat. Ia cu tine tot ce dorești într-o oră să fii gata. Gosseyn încuviință, cu un aer absent. Câteva momente mai târziu se afla în fața elevatorului, așteptînd ca mai întâi cei trei gardieni să introducă vibratorul în cabină; apoi Prescott îi făcu semn să intre și el. Gardienii se înghesuiră în spatele lui. În clipa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
se sfiise să ia în considerare și asasinatul. Patricia reluă: ― Eldred m-a asigurat că Thorson nu poate fi ucis aici, deoarece există mult prea multe instalații de protecție. Trebuie atras într-un loc unde să fie mai expus. Gosseyn încuviință cu un gest obosit. În fond, această propunere prezenta același grad de periculozitate ca și acțiunile lui de până atunci. Și la fel de vagă. Trebuia să colaboreze cu un tip bărbos. Își ridică privirea. ― Asta-i tot ce-a spus Crang

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257

să-i absorb ostilitatea, am spus cu glas tare, aproape declamând : „Trăim și viermuim cu toții în aceeași fragilă peliculă; uite, eu, de pildă, dacă Iason ar fi de acord, dacă Petru ar fi de acord și dacă domnul Sima ar încuviința, pentru că mi se pare că ploaia a stat, aș pleca de aici cu Zenobia, pe care o iubesc neînchipuit de mult; m-aș duce cu ea, așa, până la capătul lumii, adică nu, până ceva mai aproape, la niște locuri pe

Zenobia by Gellu Naum (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
s-au îndreptat spre bardă și era cât pe-aci să mă reped, dar m-am abținut pentru că Zenobia, înțelegându-mă destul de bine, s-a ghemuit pe podea și a început să absoarbă. Firește, domnul Sima s-a grăbit să încuviințeze plecarea noastră, ploaia se oprise de tot, Zenobia, ghemuită pe podea, începuse să se înnegrească, ba chiar, pe alocuri, să plesnească parcă pe sub fâșia de plastic cu care era acoperită, iar eu, privindu-l pe Iason, care găsise că ar

Zenobia by Gellu Naum (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
cel mai potrivit să se pieptene cu un pieptene de os, mic, gălbui, simțeam cum crește în mine dorința de a-i crăpa capul cu barda, când Petru, cuminte și palid, a spus : „Firește, domnul Sima s-a grăbit să încuviințeze plecarea voastră, Iason se piaptănă, Zenobia s-a ghemuit și s-a înnegrit, are de luptat cu forțe mult mai copleșitoare, dar eu, Petru, cuminte și palid, eu o iubesc și ce mă fac ? Am să viermuiesc singur, am să

Zenobia by Gellu Naum (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
abia vedeam, urcasem pe dibuite scara interioară. „Nu vrei să-ți fac un ceai ?“, m-a întrebat domnul Sima de undeva, de lângă mine, mai mult îl simțeam decât îl vedeam. „Nu, domnule Sima“, am spus, „nu vreau“. „Foarte bine“, a încuviințat domnul Sima, „atunci să ne așezăm“, și am simțit cum împinge un scaun spre mine, dar nu m-am așezat. După un timp ochii mi s-au obișnuit cu lumina aceea scăzută. Singura fereastră a încăperii era acoperită cu o

Zenobia by Gellu Naum (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910

vă duc să vă prezint? Gosseyn răspunse la această ironie: - Da, aș fi încântat. Degetele lui Leej îl apucară de braț. - Bruiajul este continuu, zise ea. Gosseyn dădu din cap. - Trebuie, zise. Dacă nu, ei va ști ce fac. Ea încuviință, nesigură. - Sunt atâția oameni!... Asta nu complică un pic lucrurile? Vorbele ei îl înțepară pe ofițer. Acesta sări în picioare. - Hai să mergem, zise el, jovial. Gosseyn spuse: - Care este numele dumitale? - Oreldon. Tăcut, Gosseyn arătă spre culoar. Când treceau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
amintesc vag. Cred că unul din tehnicienii mei a încercat să trimită un mesaj. - Ce s-a întâmplat? - O secundă. Să verific dacă acest mesaj a fost trimis. - Atenție! îi aminti Gosseyn. Madrisol își strânse și mai mult buzele, dar încuviință, se întoarse după mai puțin de un minut. - Nu, zise, mesajul n-a fost încă trimis. Gosseyn, mut, îl privi un moment. Nu era prea convins. Era prea mult pentru un om în poziția lui Madrisol să-i ceri informații

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
am luat suflorul. - Ai văzut cu o lună înainte? Ea făcu semn că nu. - O, nu! Bruiajul a continuat de atunci, toată luna. Dar eu te-am văzut cum te prăbușeai. Se ridică. - A fost foarte simplu, te asigur. Gosseyn încuviință. Pricepea ce voia să spună. Căpitanul Free și Oreldon trebuie să fi rămas muți pe moment, neînțelegând ce se întâmpla. - N-au opus rezistență, zise Leej. Și le-am spus să te transporte în camera noastră. Dar stai puțin, uite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
Gosseyn în momentul în care Leej se ridica. Spuse: - Un subaltern al comandantului portului va urca la bord peste aproximativ o jumătate de oră. Între timp am dat ordin să se transporte la bord echipamentul necesar. Ca simplă rutină. Gosseyn încuviință, dar, observându-l pe ofițer, rămase îngândurat. Nu-l preocupa căpitanul Free, sau posibila lui împotrivire. Cu Leej lucrând în tandem pentru eliminarea oricărei primejdii, înainte de a avea loc, nu mai era nevoie să se gândească la riscurile reprezentate de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
întoarse degrabă spre Leej. - Ce vezi? întrebă. - Nimic. - Fără bruiaj? - Deloc. Actele de la bord indică faptul că îndeplinim o misiune specială, indicată vag, ceea ce îi dă căpitanului Free o autoritate considerabilă. - Asta înseamnă că vom părăsi baza fără necazuri? Ea încuviință, dar rămase serioasă. - Bine-nțeles, zise ea cu franchețe, văd o imagine din viitor pe care ai putea-o altera printr-o interferență voită. De exemplu, ai putea să încerci să bruiezi, numai ca să nu-mi dai dreptate. N-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
temu să nu se arunce peste comenzi, crezând că nava era încă în pericol. Îl ridică numaidecât de pe fotoliu. Mintea-i lucra în vreme ce-l purta până la canapea, lângă Leej, gândindu-se la ce spusese adineauri. Întrebă: - Vezi că ne întoarcem? Încuviință cu părere de rău. - Dar asta-i tot. Depășește înțelegerea mea. Gosseyn dădu din cap, se așeză și o privi. Sentimentul lui de ușurare se atenua. Metoda venusiană de apărare era atât de specială, atât de bine calculată pentru a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
de contracția plămânilor, dar la fel de regulată. De astă dată, însă fără impulsie. - Când a început bruiajul? întrebă. - Acum. Era serioasă. - Ți-am spus că va fi acum, dar mă gândeam că va fi, ca de obicei, un blocaj momentan. Gosseyn încuviință. Hotărâse să doarmă până în momentul bruiajului. Acesta era momentul. Se culcă din nou închise ochii și. deliberat, își destinse mușchii vaselor sangvine ale creierului, conform unui proces hipnotic simplu. Aceasta părea metoda cea mai normală de reducere a fluxului cerebral

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
lipsuri dar, când îndreptă atenția asupra camerei, își dădu seama că faza involuntară a descoperirii sale trecuse. Nu-l mai încerca senzația de flux în interiorul creierului secund. Leej spuse: - Bruiajul a încetat. Ea ezită: - Dar îi ia locul altul. Gosseyn încuviință. - Plec acum, zise. Fără șovăire se concentră pe vechiul cuvânt cheie al zonei memorizate. De îndată, se găsi pe Venus. Sosi, așa cum se aștepta îndărătul stâlpului folosit pentru a se ascunde în ziua sosirii sale pe Venus la bordul lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
Trebuie să fi atins o similaritate puțin sub a douăzecea zecimală, zise. Cred că voi ajunge dacă mai încerc o dată. - Încearcă, zise doctorul Kair. - Și ce o să fac acolo? - Examinează situația. Te vom urma până la cea mai apropiată bază. Gosseyn încuviință. Acum închise ochii. Imaginea schimbătoare a zonei memorizate apăru, precisă, clară. Când deschise ochii era la bordul aerulotei. Nu se mișcă imediat, dar, nemișcat, primi senzațiile. Un flux nervos liniștit emana de prin preajmă. "Servitori, se gândi, ocupați mereu cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
vreme îl sâcâiau niște întrebări. Spuse: - Erai la bordul navei lui Leej, în calitate de agent al Discipolului? - Firește, zise Yanar, dând din umeri. - Presupun că vrei să spui că, altfel, nava n-ar fi fost acolo pentru a ne aștepta? Yanar încuviință, abătut, cu ochii la pândă. - Dar de ce mi-ați lăsat un mijloc de a fugi? - Discipolul vă considera prea periculos pentru a vă menține aici. Ai fi putut să-i faci praf refugiul. - Atunci de ce m-au adus pe Yalerta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
loc atunci când ajunseră la distorsor. - Dumneata mai întâi. Sosiră în biblioteca lui Crang, care, ajunse în mijlocul încăperii, se opri și, întorcându-se, arătă spre distorsorul prin care Gosseyn venise de pe Yalerta. - Unde duce? întrebă el. Gosseyn îi spuse și el încuviință. - Mă gândeam eu, dar nu puteam să fiu sigur. Pentru a te servi de el, trebuie să manevrezi o comandă la distanță pe care nu am reușit să o descopăr. Să-l audă pe Crang punând o întrebare despre ceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
așezară unul lângă celălalt. Erau multe lucruri pe care Gosseyn dorea să le știe. Se gândea la sistemele de ascultare posibile și începu grav: - Mi-am dat seama cu timpul de caracterul prieteniei care te leagă de seniorul gardian. Crang încuviință și spuse cu aceeași prudență: - Sunt onorat de această încredere. Pentru Gosseyn, aspectul fascinant al acestor relații brusc revelate, consta în faptul că Crang nu se înșelase când alesese, cu patru ani în urmă, să se atașeze de persoana lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909

unei farse de prost gust. În caz contrar detalierea acuzării s-ar fi dovedit cu totul lipsită de sens. Zise: ― Spusele dumneavoastră par o prostie, domnule Nordegg. Făcu o pauză, apoi continuă:f ― Este numele dumneavoastră, nu-i așa? ― Întocmai, încuviință Nordegg, deși mă întreb de unde o știi. ― Magazinul dumneavoastră din Cress Village, insistă Grosseyn nu se află la capătul unui șir de nouă imobile, la o intersecție? ― Este exact ― răspunse Nordegg ― dar probabil că-i fi trecut vreodată prin Cress

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
a afirmat. Dar totodată, nu pot trece cu vederea faptul că mașinile sunt coruptibile. Eminentul domn Crang și eu însumi ― tonul accentuă această nuanță ― am demonstrat-o spre satisfacția multor persoane. Între care se numără și tatăl tău. Președintele Hardie încuviință: ― Are dreptate, Pat. În mod normal, cei care s-ar crede, în mintea lui, soțul fiicei mele, n-ar fi decât un nevrotic obișnuit. Cu toate acestea, însăși apariția unui asemenea individ în acest moment trebuie cercetată. Mai mult, incapacitatea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]