2,335 matches
-
părete de stâncă aproape perpendicular în care sunt sapate mici trepte cât ai pune piciorul, deasupra unei prăpăstii de peste o mie de metri, în fundul căreia șerpuiește Arveyronul, mic ca o cordea 203. Pe vremea aceea nu aveai ca acuma la îndemână o balustradă de care să te poți sprijini, ci numai niște cuie bătute în părete din distanță în distanță de care te acațai cu mânele, exercițiu greu pentru oamenii nedeprinși cu asemene gimnastică. Din această cauză puțini aveau curajul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Își dovedesc capacitatea de adaptare. Când, acum vreo doi ani, mi-am “umanizat” puțin ambientul, pripășind un motănel, nu mi-a fost greu, spre disperarea vecinilor și automobiliștilor, să găsesc unul negru, lucru ce nu mi-ar fi fost la Îndemână acum 10-20 de ani. Ca să-mi dovedească cât de adaptat e, micul meu prieten a găsit cu cale să-mi nesocotească preocupările și convingerile provocând o catastrofă ecologică printre vrăbiile din balcon și o mulțime de mezalianțe cu siamezele din
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se poate de elocvent de cum se trăiește În natură. Și, de ce nu, cum ar trebui și În societate. Ei bine, cine bate acum drumurile, fie și cu trenul, mai ales prin părțile Ardealului, acum când ierbicidele nu mai sunt la Îndemână, are prilejul să-și Încânte ochiul și sufletul cu imaginea lanului de grâu Împestrițat cu roșul aprins al macilor. O imagine remarcată adesea de artiști. E o alăturare antitetică din punct de vedere ideatic. Căci, dacă grâul e, În orice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Piața produselor agricole românești a crescut deci pe parcursul secolului. Era în interesul moșierilor români să aibă în stăpînire o suprafață de pămînt cît mai mare posibil și să asigure forța de muncă corespunzătoare. Regulamentele Organice i-au pus astfel la îndemînă boierului tipul de regim agrar care îi aducea cele mai mari avantaje. Rusia și Imperiul Otoman au semnat în ianuarie 1834 Convenția de la Sankt Petersburg. Poarta a acceptat Regulamentele Organice, iar tributul a fost fixat la 3 milioane de piaștri
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
astea pot trage și un ce profit. Pentru mine, orice experiență e inedită. Orice ieșire în oraș devine un fel de teren antropologic. Tehnicile de de-familiarizare ale antropologului care încearcă să observe exoticul vieții cotidiene îmi sunt mai la îndemână. Mă pot detașa, mă pot mira cu mai mare ușurință. Și asta pentru că, v-am spus, n-am încotro. Nu încerc să-mi descopăr cine știe ce merit. Chiar mă preocupă starea mea de indeterminare. Și mă obsedează întrebarea bunică-mii: bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de exemplu, cel care ieșea la tablă nu știa ceva, profu’ se înfuria și din comoditate nu mai parcurgea cei 10-11 metri până în locul în care se afla vinovatul, ignorantul. Se răzbuna pe Mirel, pe care-l avea acolo la îndemână. Paratrăsnetul clasei era Mirel. O adevărată funcție socială îndeplinea el acolo. Câte palme n-a încasat și în locul meu! Era un fel de diviziune a muncii. Unii lucrează probleme la tablă, alții iau mardeală. Mardeală prin procură. Și poate asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nedrept, ca pe niște tipi necopți suficient. - Nu știu cum poți tu să scrii, îmi spune, de parcă nu înțelege cum un surd să audă mai bine ce vorbesc oamenii. Limba asta nouă care se vorbește acum să-i fie surdului extrem de la îndemână, mai accesibilă decât lui, care e în regulă, cu toate organele vitale. A avut și mirtul de la Athos meritul lui. V-am mai zis, toate cuvintele pe care mi le adresează sunt spuse așa, cu oarecare părere de rău. O să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
tocmeli și târguieli cu umbra-i cotonoagă, târșită noaptea până la patul meu deasupra căruia singure veghează, surâzând goale din cadre, numai icoane grațioase ale deșertăciunii deșertăciunilor noastre. Răsfoind acuma Noua Revistă Română și Ideea Europeană, atât cât Îmi stau la Îndemână, voi mai Întâlni, desigur, câteva figuri care să intereseze fie pe istoricul literar, fie simpla și sănă toasa curiozitate nativă a cititorului. Dar, Îmi spunea deunăzi directorul și veneratul nostru profesor C. Rădulescu-Motru, mucalit Încă la ai săi 83 de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
gafe, după-amiaza mi-am luat revanșa, timp de 3 ore făcând curățenie În Încăperea destinată aprinderii lumânărilor. Cel mai mult mi-a dat de furcă apa Înghețată din cuve, dar până la urmă am răzbit-o, deși n-am avut la Îndemână decât o șurubelniță. N-am Îndepărtat decât gheața de la suprafață, după care am cărat trei roabe de nisip și am creat un strat de câțiva centimetri, În care se pot Înfige mult mai bine lumânările decât În găurile din tavă
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
sovietic Balada Siberiei, ale cărei melodii le fredonau tinerii mult timp după aceea. Bune-rele, erau distracția adolescenților din vremea aceea, lipsiți de televiziune și discoteci. Toate bune, dar nimic nu era gratuit. Iar noi nu aveam bani. Singura soluție la îndemână era „blatul”, intrarea clandestină. Eram un grup mărișor de elevi, majoritatea de la internat, dar și câțiva din afară, cum era Dorel Moțoc și Butnaru Leandru, cărora le plăceau fiorii aventurii. Cunoșteam toate intrările dosnice la unele cinematografe cât și la
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
revistă starea mea actuală: așadar, sunt capabil să mă mișc cu uluitoare rapiditate în orice direcție, aproape sunt prezent oriunde în același timp, am dobândit un fel de ubicuitate (cuvântul l-am învățat de la tata...); de asemenea, mi-e la îndemână să intru fără efort în mintea și în sufletul oricărui om și, dintr-o dată, am cunoștință de atâtea lucruri complicate, pe care înainte ar fi trebuit să le învăț, să le tocesc și tot nu le-aș fi ținut minte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
din Moldova. Lucrul acesta îl neliniști pe consulul rus de la Iași, care interveni pe cale diplomatică la Ministerul de interne austriac, ca să interzică apariția ziarului după ce același consul intervenise la guvernul Moldovei ca să oprească intrarea ziarului în Moldova. Cu toate că avea la îndemână cenzura, Mihail Sturdza promulgă o draconică lege de presă care pedepsea foarte aspru pe cei ce citeau, primeau și răspândeau scrieri tipărite în altă parte decât în Principatul Moldovei”. Mihail Sturdza a mai intervenit pe lângă agențiile austriece să oprească trimiterea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
de caz era un fost frizer, Zoițescu, școlit sumar (căci regimul avea nevoie de oameni devotați mai cu seamă în „justiția poporului”) ce folosea la anchetare cu predilecție bătaia și în ultimă instanță tortura, acestea fiindu-i cele mai la îndemână. Cercetările au durat cca. 9 luni, iar la primul termen dat de Judecătoria Roman, procurorul anchetator (frizerul) a cerut condamnarea la moarte a lui Pavel Mocănașu ca autor al crimei și câte 25 de ani închisoare fratelui Pavel și prietenului
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
altul, în decursul veacurilor, s-au ridicat contra-i și i-au jurat pieirea. Acești dușmani, ca devotați apostoli ai puterii întunericului, s-au înrolat în armata lui satan și au pornit o aprigă ofensivă, întrebuințând orice mijloc aveau la îndemână, pentru surparea stâncii de temelie a Bisericii celui dintâi Apostol. E destul să ne amintim de marile prigoniri ale lui Neron, Domițian și Dioclețian, de ereziile maniheilor, monofiziților, monoteiștilor, arienilor, albigensilor etc., de schisma lui Foție și reformele lui Huss
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Florino. Aceasta m-a mai liniștit, căci în seara asta, prima de la întoar cerea mea, mi-a fost greu: mă chinuie gândul împrăștierii mele între atâtea treburi, cărora pesemne nu le voi putea face față! și doar acum am la îndemână o scară a valorilor - scara mea! Dorința însă de a le face pe toate și de a le face bine este mai tare. și, odată cu ea, și deznădejdea. Oboseala de a purta o răspundere, fie și față de tine însuți! Oboseala
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
chiar lângă șinele unui pod de tren urban - nu duce nici un drum până la el, nu aparține nimănui, sau cel mult orașului. A crescut într-o adâncitură din terasament, coroana îi ajunge la înălțimea balustradei podului, dar nu-i foarte la-ndemână, și ai risca oarecum încercând să te-apleci peste balustradă ca să culegi caise. La câteva zile o dată trec pe lângă el. Pentru mine, copacul ăsta e o frântură de sat refugiată aici, și are mult mai mulți ani decât am petrecut
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
alte lucruri și-am învățat românește. La început cu greu, ciulind îndelung urechea și simțindu-mă covârșită. Adevărat, aveam acum niște pantofiori din piele de șopârlă care făceau clic-clac când călcam pe asfalt, dar nu prea mă aveam deplin la îndemână pe mine însămi. Îmi părea că, atunci când umblam prin oraș, nu mai rămăsese din mine decât vârful degetelor vârât în pantofii cu toc înalt. Vorbeam cât mai puțin cu putință. Dar mai apoi, după o jumătate de an, dintr-o dată
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
să miște un deget pentru salvarea noastră". Comparația cu plângerea lui Iov este iminentă: "Dar eu vreau să vorbesc cu Cel Atotputernic, vreau să-mi apăr pricina înaintea lui Dumnezeu" (Iov,13.3). Un "Iov" contemporan însă, care are la îndemână sute de citate, nu doar din Scripturi, ci și din literatura clasică sau modernă. Așadar, la o vârstă când cei mai mulți dintre bunici își plimbă nepoțeii prin parc, le inventează jocuri și jucărioare sau le povestesc seara câte un basm plăsmuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
bombat, convinși că superiorii ierarhici vor aprecia actul temerar la adevărata lui dimensiune, se vedeau de pe acum promovați în grad și funcție la "EXCEPȚIONAL", cu galoane și petlițe de plutonieri-majori. O meritau, domnule, ce mai! Păcat că nu aveau la îndemână un aparat de fotografiat care să imortalizeze această imagine, unicat în istoria omenirii, despre care mâine va scrie toată presa din lume cu litere de-o șchioapă și despre care se va vorbi la toate posturile de radio și televiziune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mă găsesc iarăși într-o situație (aproape) asemănătoare. Oare ceva nu este în regulă cu viața mea? Am construit un proiect greșit de carieră? Lipsă de șansă? Asta ar fi explicația cea mai simplă, cea mai idioată și mai la îndemână, în care nici eu însumi nu cred. Din păcate, nu-mi pot da mie însumi un răspuns. Și trebuie să ies rapid din această stare de legumă topită în supă canadiană. (Pasaj adăugat ulterior: am încercat să depășesc această depresie
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
decât aproximative, făcute de oameni cunoscători ai problemelor etapei, depășesc cu mult cuantumul valorilor plătite de sat în contul obligațiilor rezultate din armistițiul cu sovieticii, din 1944. Rezultă de aici încă odată că nația noastră, dacă nu are are la îndemână un străin care să-i facă zile grele, șile face singură. Era momentul atunci, la începutul anilor 1990, statul român să înregistreze înițierea celei mai înfloritoare etape din istoria sa. Momentul acela a fost definitiv ratat, datorită instalării la conducerea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Așa că el prefera să mă lovească după ceafă. Maică-mea, în schimb, era mai inventivă. Oricum, ea mă bătea cel mai des și trebuia, prin urmare, să-și pună imaginația la contribuție. Maică-mea mă bătea cu ce avea la îndemînă în momentele respective : umbrelă, bătător de covoare, cratiță sau, pur și sim plu, nuia ori băț - cînd eram în natură. Avea și o preferință : racheta de tenis, pe care o punea bine, în cămară, să știe de unde s-o ia
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Decembrie 1895. Zilnic. Tip. H. Goldner". "Jurnalul" înlocuia pe cât știu "Lupta" lui G. Panu, care, cu câțiva ani în urmă, se strămutase la București. Prin ce împrejurare am ajuns acolo, n-aș mai putea spune. De altfel ne având la îndemână colecția ziarului ca să-mi ajute memoria, nici nu mă văd în stare să spun ceva interesant în legătură cu trecerea mea pe la "Jurnalul". Știu numai că la data aceea eram încă în liceu, în clasa a șasea. Că unul dintre conducătorii politici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care nu-l mai satisface răspunsul „Eu Însumi” pentru că sfinxul din apă pretinde că acesta e și numele lui, nu numai numele lui Oedip aplecat deasupra fîntînii. E unul din acele cazuri disperate cînd Oedip nu va mai avea la Îndemînă răspunsul invincibil care l-a ajutat În fața sfinxului. De data aceasta sfinxul a luat perfid chipul victimei și formula știută de Oedip nu-i mai era de nici un folos. La ce mai folosește o Înțelepciune care nu Îngăduie măcar un
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
petrecea în sufletul său. Scriitura ignațiană se naște dintr-o experiență în stare să implice mintea (conocimiento) și afectivitatea (consolación, desolación), și nu din simple ipoteze teoretice. Ea corespunde unui gen de reportaj pentru care trebuie avut tot timpul la îndemână un caiet de însemnări în care să fie trecute „siempre algunas partes más principales”2. Din acest motiv Exercițiile au dat naștere la multă scriitură: fiecare exercitant și-a avut de-a lungul veacurilor propriul caiet de însemnări spirituale. Aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]