13,828 matches
-
realizarea intervenției experimentale s-a efectuat pe un eșantion de subiecți, rezultat din inițierea experimentului constatativ pe baza administrării pre-testului, a căror diferență dintre cele două medii este statistic seminificativă la pragul de semnificație P<0,05. Această cercetare ne îndreptățește să tragem concluzia generală că, dezvoltarea capacităților psihomotrice la studenții mediciniști, poate fi realizată mult mai eficient, rapid și plăcut, prin mijloace specifice jocului de volei. Elementul nou al lucrării îl constituie o structurare a mijloacelor și metodelor specifice jocului
DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR PSIHOMOTRICE CU MIJLOACE SPECIFICE JOCULUI DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Florin Țurcanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_821]
-
evenimente și reprezentări. Până aici, nimic special. În fond, este exact în spiritul toleranței multiculturale nord-americane să accepți existența unor emoții individuale și de grup care nu coincid cu normele societății în ansamblu 2. Mai mult: nimeni nu este mai îndreptățit decât altcineva să propună norme, societatea nu mai are nevoie - repetă Stânga - de toate acele forme de opresiune sau de hegemonie (în sens gramscian) care au ținut-o captivă secole de-a rândul într-o oarbă luptă de clasă (sau
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
se observă că are o formă atît de stranie, de schimbătoare și de lunecoasă, ca aceea a unui țipar, încît nici măcar diavolul nu i-ar putea surprinde precis expresia. S-ar putea presupune însă că scheletul unei balene eșuate ar îndreptăți anumite deducții corecte în ce privește adevărata ei formă. Nimic mai inexact! Căci una dintre ciudățeniile acestui leviatan este că scheletul lui dă o foarte vagă idee despre forma sa generală. Dacă scheletul lui Jeremy Bentham, atîrnat în chip de candelabru în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Există oarecare temeiuri să se creadă că marele Kraken pomenit de episcopul Pontoppidan nu era altceva decît o sepie gigantică. Felul cum îl descrie episcopul, arătînd că se ridică și se scufundă alternativ, precum și alte cîteva amănunte indicate de el, îndreptățesc o asemenea presupunere. Dar e necesar să se facă un scăzămînt considerabil în ceea ce privește dimensiunile, incredibil de mari, pe care i le atribuie monstrului. Unii naturaliști care au auzit vag despre misterioasa creatură, o clasifică printre moluște, cu care pare într-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tîrîndu-se sub ambarcațiune, care atîrna peste bord, începu s-o frece de zor, ca și cum ar fi vrut să asigure chilei pleșuve o recoltă bogată de păr. Părea să muncească îndemnat de o anume presimțire, pe care evenimentele aveau s-o îndreptățească în curînd. Către amiază, au fost semnalate balene; dar, de îndată ce vasul porni în direcția lor, ele făcură cale întoarsă, fugind precipitat și în neorînduială, ca bărcile Cleopatrei la Actium. Totuși, ambarcațiunile noastre, în frunte cu cea a lui Stubb, le
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Toate balenele fosile găsite pînă-n prezent aparțin erei terțiare, prima care precede formațiunile geologice de la suprafața pămîntului. Și deși nici una nu corespunde întocmai vreuneia dintre speciile de balene cunoscute astăzi, ele seamănă îndeajuns cu acestea, ca aspect general, pentru a îndreptăți clasificarea lor printre cetaceele fosile. în ultimi treizeci de ani au fost găsite, la diferite intervale, fragmente răzlețe de balene pre-adamice, resturi de oase și de schelete, la poalele Alpilor, în Lombardia, în Franța, în Anglia și în Scoția, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tuturor erelor omenești. Leviatanul nu și-a lăsa urmele pre-adamice doar în plăcile sensibile ale naturii, în busturile străvechi dăltuite în calcar și-n marnă; el și-a pus pecetea chiar pe tăblițele egiptene, a căror vechime aproape că le îndreptățește să fie considerate fosile. Pe tavanul de granit al unei încăperi din mape templu din Denderah a fost descoperit, în urmă cu cincizeci de ani, un planisfer sculptat și pictat, înfățișînd o sumedenie de centauri, grifoni și delfini, asemănători cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
maligne, nu merită invidia dacă merge În automobilul În care altădată se duceau intermediarul veros sau industriașul opulent. (Ă). Cât despre arte și litere premiile au rostul de a stimula. Aceste premii sunt acum așa de mari Încât nu mai Îndreptățesc blazarea concurenților pentru 500 lei. (Ă). Să nască o bună dispoziție de lucru, Încrederea În viitorul artelor regimului democrat popular, acesta este rostul cu totul binevenit al premiilor. (Ă)”. În primul număr al revistei Flacăra, Geo DUMITRESCU 5 prevede, grație
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prin activitatea lor de clasa muncitoare, dar și a unor creatori de artă din sânul muncitorimii, cum este cazul lui Th. Neculuță, primul poet muncitor al literaturii noastre. (Ă). Evoluția literaturii noastre din această perioadă, și de mai târziu, ne Îndreptățește să afirmăm că elementele progresiste ale literaturii noastre (poezie, proză, dramă, satiră socială) de la 1881 Încoace, sunt sau produse de intelectualii atașați clasei muncitoare sau, atunci când se găsesc În opere ale scriitorilor burgheziei, aceste elemente sunt influențate În mod direct
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să-i Întrebe pe scriitori: de ce realitatea atât de bogată În transformări revoluționare e adesea sărăcită În operele lor? De ce numeroase sectoare de bază, poziții cheie În lupta pentru socialism, nu sunt Încă zugrăvite În literatură? (Ă). Cititorii mai sunt Îndreptățiți să Întrebe pe scriitori: De ce eroul pozitiv din majoritatea operelor literare este mai palid și mai sărac sufletește decât În realitate? (Ă) Cititorii ar fi mai Îndreptățiți să Întrebe de ce În critica literară nu se promovează, cu dragoste, tot ce
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
posibilă explicarea și anticiparea faptelor. Este cazul explicării și anticipării mișcării corpurilor cerești, de exemplu a regularităților din mișcarea planetelor sistemului solar. Tocmai asemenea corelații între legile formulate în limbajul matematic al teoriei și rezultatelor măsurătorilor sunt cele care ne îndreptățesc să caracterizăm legi cum sunt legile mișcării formulate de Newton drept legi ale naturii și să afirmăm că ele sunt sub controlul faptelor. O singură observație bine făcută, un experiment controlat, sunt în măsură să le confirme sau să le
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
universale din premise cum sunt principiile filosofiei transcendentale și ale metafizicii corpurilor, pe de o parte, legile mișcărilor relative ale soarelui și planetelor sistemului solar enunțate de Kepler, pe de altă parte 51. Pe temeiul acestei derivări, Kant va fi îndreptățit să atribuie un anumit gen de necesitate „empirică” sau „materială” legii gravitației. Dacă potrivit unuia din postulatele gândirii empirice este necesar „ceea ce este determinat ca fiind în acord cu realul după condițiile universale ale experienței”, atunci legea gravitației va putea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ar da posibilitatea să formulăm condiții universal valabile ale descrierii ei științifice. Dacă nu poate fi însă susținută existența unor cerințe universal valabile ale descrierii științifice a lumii, cerințe de genul celor implicate în analogiile kantiene ale experienței, suntem oare îndreptățiți să credem în existența unor idealuri de cunoaștere universal valabile, a unor țeluri menite să orienteze cunoașterea științifică în genere, cum sunt cele formulate de acele „maxime ale rațiunii” pe care le-a enunțat Kant? Cum stau lucrurile în această
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de aceea, în primul caz ea va fi probabil la fel de puțin capabilă ca și în al doilea să-și găsească liniștea în altă parte decât într-o critică completă a rațiunii noastre 14. Dacă așa a gândit Kant, atunci suntem îndreptățiți să vedem în rațiunea morală comună un sistem de referință esențial pentru o bună înțelegere a filosofiei sale morale. Această filosofie a fost discutată, analizată și criticată din diferite perspective. Studiul de față intenționează să o cerceteze din perspectiva relației
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
moralității drept o simplă sublimare teoretică a regulii de aur. Căci regula de aur este un imperativ prin excelență ipotetic. Atunci când omul rațional o acceptă drept principiu al conduitei sale gândul său va fi negreșit acela că el nu este îndreptățit să ceară ca alții să respecte în relațiile cu el reguli pe care el însuși nu este dispus să le respecte în relațiile sale cu semenii. Întrebarea pe care și-o va pune tot timpul va fi: „Ce s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
maximei acțiunii lor gândindu-se în primul rând la consecințe, adică la modul în care ar arăta lumea într-un asemenea caz. Dacă suntem raționali, dacă admitem că avem aceleași drepturi și obligații ca și semenii noștri, că nu suntem îndreptățiți să pretindem de la ceilalți ceea ce nu suntem dispuși să pretindem de la noi înșine, atunci nu vom putea concepe și voi o lume în care toți oamenii să facă în mod sistematic promisiuni pe care știu că nu intenționează să le
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
criteriul formal al moralității și legi morale particulare. Pe baza acestei distincții se poate arăta că avem nu numai permisiunea, ci chiar datoria de a minți pentru a salva viața unui nevinovat și că persoanele cu intenții criminale nu sunt îndreptățite să pretindă adevărul. Datoria de a apăra viața unei persoane nevinovate, care nu se poate apăra singură, suspendă interdicția minciunii. În acest caz, o excepție de la regula care interzice minciuna se impune cu necesitate 23. Kant însuși, afirmă Paton, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
dacă ar fi ajuns la această concluzie, de ce ar mai fi scris el o replică? Replica lui Kant are sens numai dacă admitem că el a respins punctul de vedere că în anumite situații a nega adevărul este un act îndreptățit din punct de vedere moral. Să admitem, de dragul argumentării, că așa cum susține Hofmeister spunerea unui neadevăr ar reprezenta pentru Kant o minciună doar atunci când noi îi dăm de înțeles persoanei căreia îi spune acest neadevăr că intenționăm să spunem adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pentru a mi se smulge o mărturisire, dacă această mărturisire este folosită în mod ilegitim și nu mă pot salva prin tăcere, atunci minciuna este o armă defensivă. Reaua folosire care se poate da declarației mele, obținută cu forța, mă îndreptățește să mă apăr. Dacă banii mei sau mărturisirile mele sunt cele ce îmi sunt smulse este același lucru. Declarația făcută sub amenințarea forței, când sunt convins că agresorul meu îi va da o folosire rea, reprezintă, prin urmare, singurul caz
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Kant a despărțit clar întrebarea Ce putem ști? de întrebările Ce trebuie să facem? și Ce putem spera? El a contestat ceea ce „raționaliștii dintr-o bucată” ai vremii considerau drept ceva de la sine înțeles, și anume că rațiunea teoretică este îndreptățită să ofere un răspuns la ultimele două întrebări în aceeași măsură în care ea este îndreptățită să răspundă la prima dintre ele. În opoziție deopotrivă cu întemeieri încărcate de prestigiu ale moralității și religiei prin rațiunea speculativă sau prin sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
putem spera? El a contestat ceea ce „raționaliștii dintr-o bucată” ai vremii considerau drept ceva de la sine înțeles, și anume că rațiunea teoretică este îndreptățită să ofere un răspuns la ultimele două întrebări în aceeași măsură în care ea este îndreptățită să răspundă la prima dintre ele. În opoziție deopotrivă cu întemeieri încărcate de prestigiu ale moralității și religiei prin rațiunea speculativă sau prin sentiment, Kant și-a construit sistemul etic și filosofia religiei prin raportare la ceea ce a socotit a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în examenul critic al formelor vieții religioase, al instituțiilor religioase și, într-o măsură mai mică, în examenul critic al legislației. Premisa întregii argumentări, o premisă neformulată ca atare, este cea a supremației rațiunii, a calității ei de tribunal suprem îndreptățit să judece, să accepte sau să respingă orice fel de pretenții ce privesc cunoașterea sau moralitatea. Este potrivit să ne oprim puțin asupra acestei premise, asumate în mod tacit în demersul lui Kant. Recunoașterea și afirmarea autorității supreme a rațiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
luminați, capabili să facă uz de propria lor rațiune, atunci această legitimare va fi deplină. Ceea ce nu poate accepta o colectivitate de oameni luminați în toate cele ce privesc propria ei viață, nici o autoritate civilă, bunăoară un monarh, nu este îndreptățită să decidă. Voința acestuia, ca și a oricărei alte autorități, are legitimitate numai în măsura în care este în acord cu voința supușilor săi luminați. În toate cele ce privesc viața publică, cât și în cele ce privesc ideile și credințele oamenilor, Caesar
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
diferite și, evident, apar diferențe și de la un client la altul. Este important să tratați aceste probleme În mod Înțelept, dar și cu sensibilitate. Nu trebuie niciodată să Încercați să puneți un diagnostic vreunei boli, În afara cazului În care sînteți Îndreptățit profesional să faceți acest lucru, dar puteți purta o discuție neoficială despre anumite zone din corpul clientului În care au apărut senzații de căldură, răceală, umezeală, furnicături etc. Atunci Îl puteți Întreba pe client dacă a avut vreodată probleme legate
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
presiuni psihologice care-i determină pe oameni să comită asasinate”, cum pare a sugera Chandler. Dimpotrivă, e greu de imaginat un roman polițist în care să nu regăsim și contrariile elementelor de mai sus. Mai mult, doar coexistența acestora îl îndreptățește pe autor să pogoare asemenea unui nou erou civilizator, însetat să stabilească legi și să dea ordine. E discutabil dacă „o atmosferă de teroare distruge gândirea logică” ori dacă analiza mecanismelor psihologice ale personajelor dăunează „analizei detașate a investigatorului de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]