12,158 matches
-
constatat, încă o dată, spre finele toamnei trecute: pe coperta numărului 48/30 nov. 2012 avui surpriza de a descoperi o frumoasă fotografie de grup cu un aer „de epocă”. Imaginea, reluată într-un format ceva mai mare în paginile centrale, înfățișa „Delegația română la Conferința de Pace de la Paris (dec. 1919 - mar.1920)” și ilustra articolul O altă față a lui Ion Pillat de Carmen Brăgaru. Printre membrii istoricei delegații, conduse de Ion I.C. Brătianu, secondat de Alexandru Vaida-Voievod, se afla
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
Prin generozitatea infatigabilei sale văduve, doamna Corina Șerban (născută Miculescu), am beneficiat de șansa de a consulta cartea, în al cărei portofoliu fotografic figurează și imaginea ulterior reprodusă în România literară. Mai mult decât atât, există acolo și o fotografie înfățișând o adevărată pereche princiară, sub care e înscrisă legenda: „Mihai Șerban și Marioara Blaga, logodiți / Paris 1919”. Splendoarea celor doi logodnici ar putea inspira, prin sine însăși, vreunui scenarist cu imaginația mai înflăcărată, o istorie de amor hollywoodiană. Dar, cum
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
percepției francezilor asupra Germaniei romantice și nu numai, a stârnit o mare controversă, deși fusese concepută pentru aniversarea a cinzeci de ani de prietenie germanofranceză. Pornind de la romantismul de pe Rin și încheindu-se cu cel de-Al Doilea Război Mondial, înfățișează o Germanie sumbră și concentrată doar asupra problemei naționale, trecând cu vederea democrația de după nazism, dar și arta secolelor XVIII și XIX, îndeosebi influența universalistă a Weimarului clasic goethean, sau artiș tii cu deschidere internațională. De aici, numeroase dezbateri între
Anul Wagner la Bayreuth by ana-stanca tabarasi-hoffmann () [Corola-journal/Journalistic/3536_a_4861]
-
germani și francezi, alimentate și de percepția politică diferită asupra crizei economice europene. Decorul concertului aniversar de la Bayreuth trimite intenționat, dar subtil, la această dezbatere istorică, la fel cum trecutul nazist al festivalului e discutat în caietulprogram al concertului și înfățișat în unele dintre cele mai recente puneri în scenă de la Bayreuth (Maeștrii cântăreți din Nürnberg de Katharina Wagner și Parsifal de Stefan Herheim). O altfel de reconsiderare a trecutului wagnerian are loc prin reprezentarea, la Bayreuth, în această lună, a
Anul Wagner la Bayreuth by ana-stanca tabarasi-hoffmann () [Corola-journal/Journalistic/3536_a_4861]
-
o expoziție ce-i este dedicată, la Hôtel de Ville din Paris. Expoziția reconstituie celula de 2,4 pe 2,1 metri în care Mandela și-a petrecut 18 din cei 27 de ani de detenție. Felurite artefacte care-l înfățișează pe Mandela, pictat, sculptat sau fotografiat, ocupă, într-o manieră cvasi-warholiană, comentează Le Point, acest spațiu al suferinței pentru o cauză și un popor. Expoziția a fost realizată inițial la Johannesburg pentru a celebra aniversarea de 90 de ani a
Mandela la Paris () [Corola-journal/Journalistic/3542_a_4867]
-
în contemporaneitate și, evident, în posteritate, care îi conferă lui Constantin Noica, în ordine spirituală, locul ce i se cuvine în cultura română. Astfel de instrumente de lucru, elaborate cu dificultate dar, în același timp, cu o mare pasiune, ne înfățișează dimensiunea exactă a cărturarului Constantin Noica. * [București], 9 ianuarie [1]971 Stimate domnule Vârgolici, Am primit înștiințarea d[umnea]v[oa]s[tră] oarecum rușinat: am obiceiul să-mi țin angajamentele. Vă rog să luați cunoștință că, potrivit înțelegerii cu
Constantin Noica și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6122_a_7447]
-
Mircia Dumitrescu, care-și etalează în paginile lui o sculptură adecvată. Așadar, încă o probă a rafinamentului la care poate ajunge un panegiric închinat micului animal domestic. Textul poemului apare etajat pe cîteva unghiuri de atac ce concură în a înfățișa o ingenioasă participare a autorului la obiectul său ludic, dar și tandru, versatil, dar și atașant, martor al unei simțiri care leagă ființa umană de necuvîntătoare. Mai întîi o familiaritate joculară, cu tușele unui portret: „Eram în relații bune/ de
Un motan poetic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3550_a_4875]
-
Se vorbea mult dar numai despre jafuri și omoruri. Un om care locuia în apropiere ne încuraja spunând Ťacolo mai departe a fost omorât ieri un om, dincolo altul, și așa mai departeť". Totuși, a doua zi cei trei se înfățișează Comitetului Revoluționar moldovenesc, unde au fost primiți de Pan Halipa, Nicolae Alecsandri, Pantelimon Erhan, de Teofil Toncu și de părintele Gurie, mai târziu episcop. "Românii basarabeni, scrie Ovidiu }opa, au fost bucuroși de venirea noastră, căci ei aveau nevoie de
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
monumentalei sale fresce cunoscută azi sub numele de Școală din Atena. Cu titlul inițial de Cunoașterea cauzelor (Causarum cognitio)ix, pictură murala de la Vatican s-a vrut ilustrarea simbolică a istoriei filosofiei, „o poveste” - cum spune Văsari - în care „apar înfățișați toți înțelepții lumii”x. Din păcate, frescă nu a avut niciodată un text explicativ, iar personajele din storia rafaelita nu pot avea astăzi decât girul hermeneuților și al istoricilor. Una din primele încercări de identificare a personajelor datează din anul
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
I.G. Duca Buc. 28 dec.918" Pe plic este scris: "Mr.D.Draghicescu șScris cu cerneală obișnuită, subliniat și apoi șters cu o linie roșie orizontală: 103 Rue La Boëtie șScris cu cerneală roșie:ț 11 rue d'Astorg Paris șsubliniatț" înfățișez astăzi încă o picătură din oceanul care este noianul de înscrisuri ale trecutului, păstrate în arhive publice și particulare. Motivația publicării acestei scrisori aflate în original în colecția mea - ca și a altora pe care le-a mai găzduit cu
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
autor de spirituale rememorări ale propriului trecut, jurnalist dintre cei mai activi și mai plini de vervă, strecurând un grăunte de umor chiar și atunci când comentează dezastrele din Orientul Mijlociu, zona pe care o cercetează cu predilecție, Adrian Cioroianu ni se înfățișează, iată, și ca romancier. Acest Adulter cu smochine și pescăruși (Ed.Curtea veche, 2012) este un roman în sensul deplin al noțiunii, cu epică legată strâns și cu personaje care se rețin. În deschidere Adrian Cioroianu a ținut să-și
Noul romancier by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3732_a_5057]
-
mărturii ce alcătuiesc o veritabilă literatură penitenciară, precară sub unghi estetic, dar expresivă sub unghi omenesc. Nici urmă de beletristică în rîndurile ei, numai că depoziția victimelor bate în intensitate ficțiunea. În fond avem sub ochi o serie de biografii înfățișate în manieră orală, și cum lexicul expunerii e sec, frust și pe alocuri agasant de „vorbit“, nu poți să nu te întrebi dacă materialul adunat aici poate sluji unei eventuale prelucrări artistice. „Artistic“ însemnînd aici o punere în scenă care
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
Transă și stăpînire. „ |sta-i tot teatrul. Cortina, culisele, întîia, a doua, și încolo nimic. Nici un fel de decor. Fundalul ni-l dau lacul și zarea. Vom ridica cortina la opt și jumătate precis, cînd răsare Luna.(...) Nu trebuie să înfățișăm viața așa cum e, sau cum ar trebui să fie, ci cum ne-o închipuim în visurile noastre!” puteți să vedeți la Timișoara, la Teatrul German, trupa remarcabilă a lui Kordonsky din Pescărușul.
Puțin după asfințitul soarelui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3742_a_5067]
-
-i dea sfaturi. În final se vădește că slujitorul găsit, care îl ajuta în toate, inclusiv să-și dobândească o prințesă de soție, era chiar mortul răscumpă rat. Frecvența cu care apar vrăjitorii și modul admirativ în care le sunt înfățișate isprăvile par tot un semn al vechimii anteislamice, fiindcă magia a fost condamnată de Coran. În Vrăjitorul și feciorul omului sărman, vrăjitorul acceptă să ia un tânăr la învățătură și „mituiește” un culegător de vreascuri cu un ștergar din care
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
a dat naștere unor proteste și chiar unor amenințări telefonice cu bombă. Fotograful Ahlam Shibli a fost învinuit de Roger Cukierman, președintele celei mai importante organizații evreiești din Franța, de „apologie a terorismului” și asta, fiindcă unele din fotografiile expuse înfățișau palestinieni morți. Sesizat, Ministerul Culturii a reamintit principiul libertății de expresie, dar i-a atras totodată atenția artistului că aceia pe care el îi prezintă ca „martiri” sunt de fapt inși care au comis atentate contra civililor și copiilor. Shibli
Cine și ce mai cenzurează () [Corola-journal/Journalistic/3476_a_4801]
-
omorurile. Între cele două epopei funcționează, așadar, principiul simetriei contrastante care se verifică și prin faptul că în ambele poeme o femeie cauzează pierirea bărbaților: necredincioasa Elena aduce dezastrul troienilor, fidela Penelopa pricinuiește masacrul pretendenților. Potrivit criticului român, o dată ce lumea, înfățișată pe scut, este inferioară poemului, poezia fiind mai cuprinzătoare ca lumea și izvor ei, credința lui Alcinou că scopul nefericirilor omenești e să dea naștere unui cântec are o confirmare în construcția însăși a textului (p. 94). Încă din prefața
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
Socrate că discuțiile despre poezie sunt compromițătoare, jocuri ale intelectelor fără resurse (p. 120). Crede că descrierea făcută de Suetoniu războiului purtat de Caligula împotriva oceanului e o capodoperă de umor gigantic (p. 121) și află din viața lui Tiberiu, înfățișată de același biograf, detalii cu privire la Parrhasius, pictor ispitit de subiectele licențioase (p. 222). Include Istoria naturală a lui Pliniu, ca și lucrările lui Augustin Confesiunile și Cetatea lui Dumnezeu, pe al doilea raft al bibliotecii ideale, unde la loc de
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
Balcicul și cazinoul bucureștean, casa aristocratică și cea rustică, mănăstirea și peștera sunt spațiile unor șederi lungi ori scurte, pline de culoare și de intensitate a trăirii. Șapte morți și câteva iubiri ... dau miez, dacă nu chiar dimensiune metafizică romanului, înfățișând viața ca un șir de plecări: morțile celor apropiați sting pe rând câte ceva în ființa lui Felix Kanmacher, îl răscolesc și aproape-l zdrobesc, îl obligă să vadă caruselul istoriei rotindu-se vertiginos. Dincolo de romanul picaresc se află Bâlciul deșertăciunilor
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
fi suprarealist înseamnă a vedea altminteri aceleași subiecte ale limbajului ființei, deformate, fragmentate, combinate în chip insolit, dar nu evacuate. Tragedia e doar aparentă. Poezia lui Sebastian Reichmann, acum bilingv, grație textelor sale în limba franceză, confirmă o atare situație, înfățișînd un amestec de cutezanță și familiaritate, ca și cum autorul nu s-ar îndura a-și părăsi mediul proxim de viețuire, percepțiile comune, habitudinile, despuindu-le în schimb la sînge de banalitate, acordîndu-le enigmaticele echivalențe ale unei ficțiuni suverane: „pămînturi negre de
Un poet de excepție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3502_a_4827]
-
pronunțate în numele unei umanități flagrante, emoționante, în numele acestei fragilități care este binele nostru comun, fragilitate ce rămâne rațiunea și dovada ireductibilei noastre fraternități. Nu există numai disperare, fiindcă mai presus de toate există această esențială fraternitate a oamenilor care se înfățișează goi în fața timpului, printre unduirile ierbii, pe pământul concret și printre arbori, iar această fraternitate este, trebuie să pronunțăm cuvîntul, este tandrețe. Ca să se distanțeze de disperare poetul adoptă această ironie, răzbunare amară a inteligenței, iar Dinu Flămând nu se
„Lacrima întărește“ by Jean-Pierre Siméon () [Corola-journal/Journalistic/3505_a_4830]
-
ani de la evenimente, protagoniștii reali și unul din interpreții filmului la fel de celebru, All the President’s Men, dedicat acelei stranii afaceri de spionaj politic, Robert Redford, s-au reunit pentru a face un documentar pentru Discovery Channel. Fotografia care-i înfățișează mi-a suscitat două reflecții. Prima: ar fi fost de dorit ca indivizii menționați să nu se lase fotografiați de Annie Leibowitz. E binecunoscută tendința marii fotografe de a pune în evidență partea dezagreabilă, viscerală a personalității umane. Or, „cei
Speranța de celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3574_a_4899]
-
E de înțeles de ce, odată ajuns aici, „sus”, la această cît de mică celebritate, n-o pot lăsa să-mi scape. Totuși, clipa în care jocul meu va lua sfîrșit nu poate fi departe. Pe cît de minunat mi se înfățișează totul în jur, pe atît de acut simt apropierea ororii. Iar victima acestui iminent eșec nu sînt numai eu. Am privit cu milă înspre „fiară”. Moțăia cu pistolul într-o mînă, cu cuțitul în cealaltă. Cred că l-aș fi
Răpitor și ostatic by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/3578_a_4903]
-
penelurile lui Bosch, Goya, Dali sau simboluri ale istoriei noastre care s-a scurs prin secole umilă, cu pași mărunți, dornici de a trece neobservați” -, alături de notații ale propriilor stări de spirit, dominate de declinul regimului și iminența emigrației sunt înfățișate într-o gamă de tonalități ce variază de la subtilitate și ironia calmă, lipsită de nervozitate, la poezia amară, melancolie și depresie. Nu lipsește nici spaima ca sentiment tipic în comunism, surdă sau paroxistică, în lumina căreia lucrurile apar supradimensionate, „Congresul
Tribulațiile melancolice ale unui „turist al toamnei“ by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3583_a_4908]
-
rigorile muzicii clasice. În „proiectul familial” prezentat la Sibiu, poliinstrumentistul a fost susținut de soția sa cubaneză, Mirza Sierra Maza, la ghitară-bas, și de fiicele lor Camila (13 ani, vioară) și Ana Carla (17 ani, violoncel). Aceasta din urmă se înfățișează deja ca o violoncelistă de care lumea jazzului nu va putea face abstracție. Piesele lui Carlos Maza au forma unor suite polistilistice de dimensiuni variabile, însă de o permanentă savoare și capacitate de a emoționa. Deși muzicalitatea lor e copleșitoare
Fiesta jazzului în România rămâne tot la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3585_a_4910]
-
Barlach în sculpură și pentru Emil Nolde în pictură. Deși colecționar rafinat, Schmidt nu comentează tablourile, ci doar le degustă din ochi, cu atît mai mult cu cît privirea, dintre toate simțurile, i-a rămas indemnă. Fostul cancelar preferă pînzele înfățișînd peisaje, porturi și naturi moarte, nearătănd interes pentru arta nonfigurativă. După moartea sa, locuința va fi preluată de o fundație culturală și va intra în circuitul pinacotecilor din Germania.
Țigări și pictură () [Corola-journal/Journalistic/3587_a_4912]