10,960 matches
-
cărților mele, dar și prietenul care nu m-a lăsat la nevoie. Sunt multe, foarte multe de spus. De exemplu, la un proces de acum câțiva ani, cu „ciocoimea nouă” din Târnăveni, a rămas ore întregi cu mine în așteptarea înfățișării, ca martor în fața instanțelor de judecată, deși în aceeași zi era înmormântarea unei personalități istorice din Tg.-Mureș, cu care acesta colaborase intens. „Pe el nu mai pot să-l ajut, dar pe tine da”, a fost răspunsul acestuia la
DESPRE PRIETENI DIN VIAŢĂ ŞI DIN MOARTE, DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358051_a_359380]
-
pe malul Nistrului puternic. Turnuri se umflă pe la colțuri, tot așa de uriaș plănuite și aduse la îndeplinire. În centru se făcură încăperi de rugăciune și locuințe și, printre năruiturile de acum, printre multe schimbări cari au perdut astăzi orice înfățișare, rămâi uimit când vezi semnele deosebitoare ale arhitecturei din veacul al XV-lea a Moldovei. Casele acestea, cari au fost spoite cu roș pentru haremul vre-unui pașă, au ferești de piatră albă, în arcuri sfărâmate, și o ușă de biserică
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
păsărele ce cânta chiar la urechiușa mea, n-am mai recunoscut pădurea. Din verde, ajunsese poleită în aur. Eram atât de fericită încât am început să cânt. Credeam că o zână folosise nuielușa magică și aurise pădurea dându-i o înfățișare fantastică. Bucuria însă, mi-atrecut repede... Bunicul era trist, la fel de triști erau și ceilalți aluni. Tata mai avea o frunză alături de „călușul” meu, celelalte îi căzuseră peste noapte. Bunicul mi-a explicat că a venit Toamna, că vom rămâne fără frunze
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
Despre aceștia vorbesc acum. Am întâlnit la Teatrul „Odeon” pe mai mulți dintre ei, pe acei ce-au rupt demult pecețile debutului, actori valoroși și consacrați. Din motivele lor personale, însă, nu toți cred în rodirea simpatiei din partea publicului prin înfățișări din cronici ori cărți, aceasta poate și datorită faptului că vor fi băut din apa sălcie a dezamăgirii, întinsă cu mâna care scrie fără roade, sau vor fi fost împinși prin vreun hățiș de irealități și denigrări. Cine a dorit
CRINA MUREŞAN. ÎN PRIMUL RÂND IDEALURILE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357623_a_358952]
-
ștefaniană” izbește și prin alte câteva elemente ce trebuie evidențiate ca să se înțeleagă mai bine deopotrivă sensul dar și însemnătatea lui ieșită din comun. Întâi de toate, acesta nu-i, paradoxal, opera unui „istoric” adică a unui „specialist” deși atât Înfățișarea, riguroasă, și concepția inteligentă nu îl arată pe „amator” ci pe cărturar. Totuși, atitudinea surprinde, căci autorul fiind poet, scriitor și jurnalist, părea a se fi dedicat acestui gen de cercetare dintr-o obligație de moment și nu din năziunța
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
Un „monument al literaturii române” este Liviu Rebreanu, „ctitorul romanului românesc modern”, care impresionează, atât prin romanele sale la fel de valoroase ca cele ale marilor prozatori ai lumii, cât și prin „lungă și dramatică încleștare cu cuvântul menit să ducă la înfățișarea obiectivă a resorturilor sufletești și a faptelor ce constituie obiectul transfigurării artistice”, proces în virtutea căruia scriitorul „și-a asigurat poziția de titan al realismului românesc, contribuind incontestabil la universalizarea literaturii române”. Pasiunea lecturii și vocația de profesor îți facilitează cunoașterea
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE ARGINT A MEMORIEI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/357712_a_359041]
-
ales în cazul acelor oameni care simt, pur și simplu, simpatie pentru o persoană sau alta. Îi place ori îi este drag de cel/cea în cauză, fără să caute explicații cu privire la izvorul acestui gen de apropiere. I-a plăcut înfățișarea ori gestul într-o anumită situație, îi place felul în care se exprimă ori în care ia atitudine față de comportamentul celor din jurul său, îi este drag să-i vadă zâmbetul sau privirea duioasă la întâlnirea unui copilaș ori la primirea
DESPRE PRIETENIE ŞI PRIETENI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358506_a_359835]
-
binișor și la nivelul catehetic. Este o categorie sociologică constantă, chiar dacă greu de cuantificat. A doua categorie este cea a „pelerinului“. Acest personaj religios - nu este vorba despre toți participanții la pelerinaje - este spectatorul fervent și frecvent al oricăror procesiuni: înfățișări de icoane, moaște sau alte „instrumente“ eficace religios. Acest tip nu frecventează regulat biserica, sau, oricum, preferă un pelerinaj concret unei prezențe constante și monotone la liturghie. Nu e neapărat necredincios, dar este unul care vrea răspunsuri prompte. Pentru el
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
ocazia, pentru călătoriile lui uica Livi, trăsura la care era înhămat Corvin, ce mă impresiona cu corpul lui suplu, cu gâtul încordat și coama lungă, în care i se împleteau panglicuțe colorate. Dar timpul își pusese necruțător amprenta și pe înfățișarea lui Corvin. Gâtul lui mândru de altădată se înclina, susținând un cap prea greu, spre pământ. Buza inferioară a gurii, care cândva mușca fără istov zăbala înspumată, atârna flască, iar ochii, odată atât de vii, cu sclipiri sălbatice, îi erau
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
la care de voie, de nevoie trebuia să particip, ca să ascult inepte cuvântări, pe aceste vitralii îmi poposea privirea. Mai cu seamă contemplam frumoasa vară, cu straiul mult decoltat, purtând pe cap o cunună de spice pârguite, amintindu-mi de înfățișarea tinerei noastre profesoare de franceză, căci din clasa a VIII-a începând studiam și franceza, pe lângă limba rusă. În holul spațios al Casei de cultură, catafalcul înalt și sicriul acoperit cu o imensă horbotă albă, de sub care se înălțau protuberanțele
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
la lucru au făcut să înflorească viața plantelor și au creat locuitorilor un habitat unic? Am ales această parte pentru că ni s-a părut că soarele pe nicăieri nu e mai la el acasă că aici, iar deșertul a luat înfățișare unică. La această decizie a mai contribuit și atracția pe care am avut-o pentru urmele lăsate de cel mai mare arhitect al secolului 20, Frank Lloyd Wright care și-a trăit ultimii 22 de ani de viață chiar în
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
aură cu care s-au așternut în mine. Când ne-am întâlnit toți patru, se băteau turcii la gură noastră de căte aveam de povestit. Împreună am urcat, am coborât, am bătut drumuri și am admirat frumusețea stâncilor roșii cu înfățișare de castele care păreau crescute din pământ, privindu-le acum de jos în sus. Am ajuns și la câteva vortexuri, în preajma cărora noi parcă am simțit mai multă relaxare și un fel de împăcarea cu viața așa cum ne este dată
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
ar mai avea susținători. Poate nici autoarea „Jurnalului” nu cunoaște răspunsul la aceste întrebări, dar reușește să determine cititorul, așa cum a reușit cu mine, să-și pună asemenea întrebări... În altă ordine de idei, deloc întâmplător, autoarea romanului surprinde prin înfățișarea subtilă a unei povești de dragoste, aș spune eu, neîmplinită. Este o dragoste aproape imposibilă, atâta timp cât unul din protagoniști are obligații familiale prin statutul său de căsătorit. Este exact ce doare cel mai mult. Pentru a fi deplin împărtășită, ar
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
Constantin Dragan, Arthur Silveștri, Ion Mărgineanu și, în vremile de acum, de către noi, neînsemnații editori Cezar A.Mihalache și Romeo Tarhon, cei care nu l-am lăsat să eternizeze în moarte și l-am readus la viață primenindu-l la înfățișare și dăruindu-l cu drag nespus cugetului și simțirii celor peste 250.000 de cititori, ziarul Națiunea, cel mai bătrân ziar din România, drept cotidian în formatul digital și săptămânal tradițional în formatul prinț, are onoarea că și în acest
CONTINUITATE PENTRU NEAM ŞI ŢARĂ (ARTICOL PRELUAT DIN ZIARUL NAŢIUNEA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350758_a_352087]
-
Și această primă trăsătură a istoriei și societății se răsfrânge foarte simțitor în sufletul nostru și în produsele lui. Toate felurile de activitate românească, știință, literatură, arta noastră, agricultură, industria și comerțul nostru poarta pecetea neisprăvitului. Activitatea noastră, sub toate înfățișările ei practice și teoretice, în toate ramurile, se găsește în fașe, și se zbate în greutățile nașterii ei. Dacă, spre pildă, în Franța, toate fructele minții și activității franceze poartă pecetea caracterului de isprăvit, al intraductibilului “fini”, “acheve”; la noi
DESTIN SECRET de DONA TUDOR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358782_a_360111]
-
Basarab și Constantin Brancoveanu, care își apără țara și lungile lor domnii cu regimente de pungi, încărcate cu galbeni și trimise Sultanilor și vizirilor. Această notă precumpănitoare a istoriei pătrunse adânc în sufletul nostru etnic și dădu o coloare particulară înfățișării lui în diferitele sale manifestări. Mulțumită acestui caracter esențial al istoriei noastre, în firea românului nu s-a dezvoltat până acum, după cum avem să vedem , decât însușirile negative, oarecum pasive și defensive. Istoria n-a dat ocazie priincioasă dezvoltării bunelor
DESTIN SECRET de DONA TUDOR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358782_a_360111]
-
de ierburi, și așteptase. Își scosese de sub pufoaică pușca veche, punându-și-o liniștit pe genunchi. Nici două ore, hm, nu e mult, murmurase consultându-și ceasul, pentru un om în starea lui ... Suferise un infarct. Nu mult după prima înfățișare la proces. Petrecuse o zi și o jumătate din noapte la volan pe drumul de întoarcere în Germania. În aceeași săptămână, pe când se afla la lucru, durerea din piept l-a doborât. Te vei distruge, îi spusese soția, vizitându-l
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENȚA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU Ștefan Lucian MUREȘANU Motto: Cu cât oamenii îmbătrânesc cu atât spiritul lor devine mai suplu, mai cald, dobândind o înfățișare mai organică. S-ar zice aproape că pentru spirit, timpul este o dimensiune a inițierii. (Lucian Blaga) Cuvinte cheie:spirit, existență, nefiind, umbră, om, Univers, teluric Credințele populare sunt șoapte, sunt mistere, pe care cei știutori de ele le țin
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
de răul energetic viciat. Spritul este energie, deci este viață, iar viața este o formă pozitivă de procreare, ființe în lumină, umbre tăinuite în întuneric. Spiritul dezvoltă intelectul numai spre bine, este gândirea conștientă de sine, cunoașterea despre eu, despre înfățișările și ființările sufletului. Esența spiritului constă într-o dualitate, analizată de Aristotel ca o rațiune activă și o alta pasivă: Rațiunea pasivă este predispoziția rațională a individului, ce este formată individual. Rațiunea activă este rațiunea genului, ce are menirea să
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
Toate Articolele Autorului Capitolul XI Întâlnirea lui Mărțișor cu prințesa Primăvara Când ajunse în fața prințesei, Mărțișor nu plecă privirea. Rămase drept, cu fața zâmbitoare. Din ochii săi strălucitori izvora o lumină misterioasă care o învălui pe tânăra fecioară, tulburată de înfățișarea și atitudinea lui. Îl privi îndelung și simți bătăile inimii tot mai accelerate. Nu-și dădu seama că roșește în fața acestui tânăr și, cu greu își ascunse simțămintele care o cuprinseseră. Întrebă cu o voce gravă, oficială: - Cine sunteți voi
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
păru că are-n fața sa un om cu puteri ascunse, necunoscute și cu intenții dubioase, care vrea s-o răpească. Ca să-i afle intențiile și puterea se prinse-n jocul oferit de voinicul ăsta, care-i răvășise sufletul cu înfățișarea lui cuceritoare și vorbele sale patetice. Privind în ochii lui strălucitori, chiar crezu că în acest om arde o flacără miraculoasă. -Ei bine, străinule, accept să merg în țara ta, dacă-mi dai flacăra fermecată, pe care pretinzi că o
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
IN ARCADIA EGO Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Undeva, cândva, la o margine a bărăganelor, o copilă, cu ochii rotunzi ca niște bumbișori, privea din verdele câmpiei la semeața înfățișare albastră a munților ce se profilau departe în zare și de care se simțea atrasă irezistibil și gândea cum e să zbori între verde și albastru, Era acolo, parcă de la începuturi și, cu urechea trează, prindea torsul cunoscut al unui
ET IN ARCADIA EGO de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359304_a_360633]
-
acest motiv nu se mai putea închide - și cu mâinile trase la spate, stătea un zdrahon tânăr, cu tenul smead. Înțelesese imediat și i se adresase cu voce fermă: “mi-ai furat banii; dă-mi-i înapoi!”. Tânărul - țigan după înfățișare - după ce mai întâi schițase o vagă urmă de mirare, văzându-se înfruntat de o femeie care abia îi ajungea la piept, o privi cu nepăsare, fără a se mai deranja să îi răspundă ceva. Stefania continua să îl acuze, știind
FILMUL NOPŢII ÎNCĂ NESFÂRŞITE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359375_a_360704]
-
în soare îndemnând pescărușii și scufundătorii să-și dezmierde trupurile prin apă, cântecul lor răsunând în taoată suflarea umedă, până dincolo de mal. Dunărea curgea alene într-o melodie cadențată. Uneori ascultam cu atenție liniștea ei singuratecă să nu-i pierd înfățișarea cu valurile mereu în schimbare. De pe mal, supusă vântului ce-mi bătea chipul, vedeam Dunărea puternică cu un cupăt mai presus de cugetul altor râuri. Pe acestea le consideram copii ei blânzi; însă și ei turnând lacrimi și întristare atunci când
ZILE DE IARNĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360323_a_361652]
-
se smerește pe sine va fi înălțat” să devină argumentul înălțării fiecăruia dintre noi. Prin urmare, Slava lui Dumnezeu izvorăște numai acolo unde odrăslește smerenia ... În loc de alte concluzii finale și încheiere - un epilog ce poartă titlul: Mândria, fariseismul și ipocrizia - înfățișarea și purtarea noastră cea de toate zilele?!... Plecând de la această pericopă evanghelică și pildă a Vameșului și a fariseului, vom observa șă constata că, de cele mai multe ori încercăm, într-un mod scolastic, să clasificăm păcatele și patimile noastre omenești, gândindu
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]