11,924 matches
-
constitui inoculul primar pentru declanșarea bolilor bacteriene din anul următor. Transmiterea bacteriilor patogene se face pe mai multe căi și anume: prin semințe (transmitere generativă), la care bacteriile pot fi aderente la suprafață sau în interiorul semințelor; prin material vegetativ de înmulțire (altoi, bulbi, rizomi, tuberculi); prin sol, în cazul în care aici rămân resturi ale plantelor parazitate; prin plantele perene infectate; prin insecte, animale, păsări, nematozi; prin mașini, unelte și ambalaje; prin apă sau prin aer. În plantă bacteriile pătrund prin
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și unele plante erbacee, iar cele din biotipul 3 sunt virulente față de vița de vie. Epidemiologie. Bacteria poate supraviețui în sol mai mulți ani în funcție de proprietățile fizice și chimice ale acestuia. S-a dovedit că exudatele rădăcinilor de porumb inhibă înmulțirea bacteriilor, pe când exsudatele rădăcinilor unor plante gazdă o stimulează. Răspândirea bacteriilor se realizează prin diferite căi: apa, praful, instrumentele agricole ș.a. Bacteriile pătrund prin răni care sunt esențiale în procesul de patogeneză; bacteriile Agrabacterium radiobacter pv. tumefaciens introduse prin deschideri
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
recunoaștere duce la blocarea patogenului, în sistemul gazdă Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens, se realizează o activare a reacției de sensibilitate. oncogeneza (tumorogeneza) cuprinde patru etape: 1. transformarea celulei normale în celulă tumorală; 2. perioada dublării, când începe să apară o înmulțire dezorganizată a celulelor tumorale; 3. perioada organizării elementelor celulare a tumorii și diferențierea celulelor, cu apariția de vase conducătoare; 4. perioada îmbătrânirii și necrozării tumorilor. Prima perioadă, de transformare tumorală, se împarte în trei faze: condiționarea, inducția și proliferarea. Condiționarea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din care cele agrotehnice au un rol mai important. Astfel, pepinierele pomicole și școlile de viță vor fi amplasate pe terenuri ușoare care 3-4 ani au fost cultivate cu graminee sau lucernă, în vederea distrugerii faunei dăunătoare din sol. Materialul pentru înmulțirea vegetativă va fi recoltat de la plante sănătoase, iar înainte de plantarea definitivă, vițele și pomii vor fi triați, eliminându-se toate exemplarele atacate. Extirparea tumorilor dă oarecare rezultate numai dacă acestea sunt pe rădăcini secundare, eliminându-se toată rădăcina. Plantările definitive
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
curenții de aer și picăturile de apă iar de la un an la altul bacteria rezistă în tegumentul semințelor și în resturile vegetale infectate. Inoculul primar din sol poate fi inhibat în rizosfera orzului, iar rizosfera grâului oferă condiții bune pentru înmulțirea bacteriei (E .S. A. Sadek, V. Severin, 1983). Prevenire și combatere. Prevenirea atacului de bacterioză poate fi realizată dacă se respectă un asolament de 4 ani, iar fasolea este cultivată în culise de porumb cu rândurile dispuse perpendicular pe direcția vântului
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din fam. Enterobacteriaceae, are formă de bastonaș și este foarte rezistentă la uscăciune și la temperaturi scăzute. Epidemiologie. Bacteria rezistă foarte mulți ani în sol pe resturile vegetale și de asemenea în lenticelele tuberculilor cu care este readusă în sol. Înmulțirea bacteriei are loc nu numai în vasele conducătoare din tulpini și tuberculi, ci și în rizosfera cartofului. În cazul rănirii tuberculilor sau a secționării lor are loc un transfer rapid al bacteriilor și o amplificare a posibilităților de atac. În
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
superioare ca de exemplu la genul Fusarium. Stromele reprezintă formațiuni uneori de dimensiuni mai mari, rezultate din împletirea miceliilor vegetative, luând aspectul de crustă ce se formează pe organele atacate ale plantelor. Stromele adăpostesc adesea forme asexuate sau sexuate de înmulțire și sunt colorate viu sau în brun întunecat. Scleroții sunt organe de rezistență ce reprezintă o împletire de filamente miceliene diferențiată, în stratul extern mai dens paraplectenchim și mai laxă în interior ce reprezintă prozoplectenchimul. Scleroții se formează fie în locul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rezulta micelii vegetative, forme conidiene sau la unele specii apotecii cu asce și ascospori. Rizomorfele sunt formațiuni ce rezultă din înmănuncherea a mai multor filamente miceliene strâns asociate ce se formează pe părțile subterane ale plantelor atacate. 4.4.3.Înmulțirea ciupercilor La ciupercile inferioare nu există o diferență tranșantă între aparatul vegetativ și organele de înmulțire. Astfel, la ciupercile din cl. Chytridiomycetes și Plasmodiophoromycetes gimnoplaștii și respectiv plasmodiile capătă rol de înmulțire transformându-se pe cale holocarpică în sporangi ce conțin
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
formațiuni ce rezultă din înmănuncherea a mai multor filamente miceliene strâns asociate ce se formează pe părțile subterane ale plantelor atacate. 4.4.3.Înmulțirea ciupercilor La ciupercile inferioare nu există o diferență tranșantă între aparatul vegetativ și organele de înmulțire. Astfel, la ciupercile din cl. Chytridiomycetes și Plasmodiophoromycetes gimnoplaștii și respectiv plasmodiile capătă rol de înmulțire transformându-se pe cale holocarpică în sporangi ce conțin spori asexuați. La ciupercile superioare, pe organele vegetative se formează în mod diferențiat organe de reproducere
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
părțile subterane ale plantelor atacate. 4.4.3.Înmulțirea ciupercilor La ciupercile inferioare nu există o diferență tranșantă între aparatul vegetativ și organele de înmulțire. Astfel, la ciupercile din cl. Chytridiomycetes și Plasmodiophoromycetes gimnoplaștii și respectiv plasmodiile capătă rol de înmulțire transformându-se pe cale holocarpică în sporangi ce conțin spori asexuați. La ciupercile superioare, pe organele vegetative se formează în mod diferențiat organe de reproducere, pe cale eucarpică. Ciclurile biologice ale diferitelor grupe taxanomice sunt foarte diversificate și se succed în timp
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
formează în mod diferențiat organe de reproducere, pe cale eucarpică. Ciclurile biologice ale diferitelor grupe taxanomice sunt foarte diversificate și se succed în timp în cadrul alternanței de faze. Formele de reproducere sunt denumite cu un termen generic spori, iar procesul de înmulțire se poate realiza pe cale vegetativă, asexuată și sexuată. Înmulțirea vegetativă este o formă nespecializată ce se realizează prin fragmente de miceliu ce se diseminează fie pe cale naturală, fie în mod artificial de către om. Spre exemplu, odată cu lucrările solului, unele fragmente
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Ciclurile biologice ale diferitelor grupe taxanomice sunt foarte diversificate și se succed în timp în cadrul alternanței de faze. Formele de reproducere sunt denumite cu un termen generic spori, iar procesul de înmulțire se poate realiza pe cale vegetativă, asexuată și sexuată. Înmulțirea vegetativă este o formă nespecializată ce se realizează prin fragmente de miceliu ce se diseminează fie pe cale naturală, fie în mod artificial de către om. Spre exemplu, odată cu lucrările solului, unele fragmente de miceliu sunt desprinse și purtate cu piesele active
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
factorii naturali meteorologici au ca efect același rezultat. La unele specii de ciuperci prin separarea celulelor miceliului așa cum s-ar produce deșirarea unui șirag de mărgele, formează spori cum sunt artrosporii, aleurisporii sau clamidosporii care contribuie de asemenea la diseminare. Înmulțirea asexuată. Acest mod de înmulțire se realizează prin organe diferențiate ce se formează în strânsă dependență de condițiile de nutriție și de climă dintr-un moment determinant din dezvoltarea ciclului biologic al ciupercii. Organele de înmulțire asexuată sunt denumite în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
efect același rezultat. La unele specii de ciuperci prin separarea celulelor miceliului așa cum s-ar produce deșirarea unui șirag de mărgele, formează spori cum sunt artrosporii, aleurisporii sau clamidosporii care contribuie de asemenea la diseminare. Înmulțirea asexuată. Acest mod de înmulțire se realizează prin organe diferențiate ce se formează în strânsă dependență de condițiile de nutriție și de climă dintr-un moment determinant din dezvoltarea ciclului biologic al ciupercii. Organele de înmulțire asexuată sunt denumite în termeni generici spori. Aceștia au
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de asemenea la diseminare. Înmulțirea asexuată. Acest mod de înmulțire se realizează prin organe diferențiate ce se formează în strânsă dependență de condițiile de nutriție și de climă dintr-un moment determinant din dezvoltarea ciclului biologic al ciupercii. Organele de înmulțire asexuată sunt denumite în termeni generici spori. Aceștia au rol de înmulțire și de propagare și reproduc faza asexuată, putând uneori să ia și rolul de gameți și să contribuie la înmulțirea sexuată. După posibilitățile de mișcare sporii ciupercilor pot
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prin organe diferențiate ce se formează în strânsă dependență de condițiile de nutriție și de climă dintr-un moment determinant din dezvoltarea ciclului biologic al ciupercii. Organele de înmulțire asexuată sunt denumite în termeni generici spori. Aceștia au rol de înmulțire și de propagare și reproduc faza asexuată, putând uneori să ia și rolul de gameți și să contribuie la înmulțirea sexuată. După posibilitățile de mișcare sporii ciupercilor pot fi de două feluri: spori imobili sau aplanospori ce sunt lipsiți de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din dezvoltarea ciclului biologic al ciupercii. Organele de înmulțire asexuată sunt denumite în termeni generici spori. Aceștia au rol de înmulțire și de propagare și reproduc faza asexuată, putând uneori să ia și rolul de gameți și să contribuie la înmulțirea sexuată. După posibilitățile de mișcare sporii ciupercilor pot fi de două feluri: spori imobili sau aplanospori ce sunt lipsiți de flageli sau cili și sunt dispersați în natură în mod pasiv; spori mobili sau planospori ce sunt prevăzuți cu 1-2
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dispuse la suprafața substratului parazitat sau saprofitat, așa cum se observă la speciile genului Colletotrichum, Gloeosporium, Melanconium, Marssonia, Stigmina . Conidiile de tip sferopsidal se formează în picnidii cu pereți alcătuiți din împletirea filamentelor ciupercii, iar sporii din interior sunt numiți picnospori. Înmulțirea sexuată În ciclul de viață al ciupercilor există două faze și anume, o fază haploidală sau haplofaza, reprezentată prin celule cu n cromozomi și faza diploidă sau diplofaza cu celule cu 2 n cromozomi. Trecerea de la faza haploidală la cea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Hifele miceliene sunt lipsite de haustori, absorbția hranei fiind făcută prin pereții sifonoplastului. Pe ramificațiile aparatului vegetativ, apar zoosporangi sferici din care ies numeroși zoospori flagelați ce sunt vehiculați de apa din sol dar ei au viabilitate redusă (1 oră). Înmulțirea sexuată are loc sub formă de oogamie, în urma căreia pe ramificațiile sifonoplaștilor apar oospori cu perete gros, dublu, ce rezistă în sol și vor da naștere în primăvara următoare la zoospori ce vor produce noi infecții. Epidemiologie. Transmiterea patogenului de la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
biflagelați;la 22-25oC din sporangi apar 1-2 filamente de germinație. În culturile de tomate din seră, (ciclul doi), atacul evoluează rapid, datorită variațiilor de temperatură de zi-noapte, care induc apariția condensului de apă pe organele vegetative, condens ce ușurează infecțiile. Înmulțirea sexuată cu formare de oospori, are loc numai dacă se întâlnesc în natură cele două tipuri ale agentului A1 și A2. În Europa era prezent numai tipul A1 dar, recent a fost semnalat și tipul A2 în Elveția și Marea Britanie
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Ciuperca prezintă aparatul vegetativ sub forma unui tal filamentos, hialin și septat, care se fixează de țesuturile parazitate cu ajutorul apresorilor (niște formațiuni ale miceliului asemănătoare ventuzelor). Din apresori pornesc haustorii ce au formă sferică și pătrund în celulele epidermice. Epidemiologie. Înmulțirea asexuată a ciupercii se face prin conidii de tip Oidium care apar pe miceliu sub formă de șiruri de celule butoiate. Multitudinea conidiilor dă un aspect pulverulent zonei atacate. Forma conidiană poartă numele de Oidium farinosum Cke. Conidiile au dimensiuni
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fixat pe organe prin apresorii și se hrănește prin intermediul haustorilor digitat-ramificați trimiși în celule. De pe talul ciupercii se diferențiază conidiofori scurți (celule generatoare de conidii) ce formează lanțuri de conidii hialine, eliptice, de 18-36 x 11-17 µm . În urma procesului de înmulțire sexuată pe miceliu apar cleistoteciile, negre, sferice sau ușor turtite, cu apendici scurți, neramificați, bruni. În cleistoteciile de 115-230 µm în diametru, se diferențiază numeroase asce elipsoidale de 66-90 x 24-36 µm, cu 4-8 ascospori elipsoidali. Epidemiologie. În cursul perioadei
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
bicelulari) și au dimensiuni relativ mari, de 18-26 x 8-12 µm. Epidemiologie. Picnosporii sunt eliminați în masă, în special pe vreme umedă și produc înnegrirea scoarței pomului. Cu ajutorul picnosporilo r ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație. Ca rezultat al înmulțirii sexuate apar peritecii care se formează în scoarța ramurilor parazitate. Periteciile sunt ovale, de peste 300 µm în diametru și conțin în interior asce cu câte 8 ascospori ușor alungiți, unicelulari, hialini-gălbui, de 26-35 x 7-12 µm. Până în prezent, atât pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rămâne steril. Agentul patogen - Pyrenophora graminea (Rabh.) Ito. et Kurib., fam. Pleosporaceae, ord. Pleosporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Drechslera (Helminthosporium) graminea. Talul filamentos al patogenului se dezvoltă în țesuturile organelor atacate iar uneori intră chiar în vasele conducătoare. Înmulțirea asexuată se realizează prin apariția conidioforilor grupați în buchete, bruni, lungi ( 120 x 10-12 µm), multicelulari, care formează terminal conidii cilindrice, rotunjite la capete, galbene-brunii, de 35-105 x 15-25 µm, alcătuite din 3-5 celule . Loculii izolați ce conțin peritecii, se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
profilactic, ca rotația corectă a culturilor, îngrășarea echilibrată, însămânțarea în epoca optimă și cu desime normală, erbicidarea, limitează pagubele produse de această boală. 5.6. Boli produse de ciuperci din subîncrengătura Deuteromycotina Ciupercile din subîncrengătura Deuteromycotina prezintă numai forma de înmulțire vegetativă și asexuată prin spori ce pot fi de tip hifal(apar liberi ,pe conidiofori, la suprafața organelor parazitate sau saprofitate), de tip melanconial(sporii apar pe conidiofori scurți în lagăre sau acervuli) sau de tip sferopsidal(sporii apar pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]