36,299 matches
-
celui de-al doilea Cvartet de coarde de Enescu a fost realizată în sala Filarmonicii, la 8 februarie 2005 - an ce a marcat semicentenarul morții com- pozitorului. Lucrarea a constituit una din primele performanțe interpretative ale Cvartetului Voces, înregistrată mai întâi de Electrecord, în anii 1980-1981. Voces a reluat-o de nenumărate ori, în țară și în străinătate, cizelînd fiecare detaliu, până la perfecțiune. Una din cele mai spectaculoase pagini camerale enesciene - prin muzica însăși, dar și prin valoarea ei istorică - rămâne
Cvartetul Voces by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/83424_a_84749]
-
întîlniri: cu Parisul în care autoarea a stat grație unei burse de studii; și cu un intelectual pe care autoarea îl consideră un magistru: Serge Moscovici. În consecință, sunt două tipuri de însemnări care atrag atenția în paginile volumului: mai întîi, observațiile psihologice privitoare la lumea pariziană și, în al doilea rînd, dialogurile cu Serge Moscovici. Iar dintre ideile intelectualului francez, cea care iese în relief este teoria minorităților active. Dar cum cartea Laviniei Betea poartă numele de Bărbați și femei
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
în volumul de publicistică interbelică pe care Mircea Handoca l-a publicat de curînd la Humanitas (Virilitate și asceză. Scrieri de tinerețe, 1928), iar conținutul lui, ca de altfel a atîtor altor scrieri din volum, mustește de obsesiile epocii. Mai întîi, o observație pe care orice cititor atent al lui Eliade a făcut-o singur: din cele trei chipuri pe care le arată publicului interbelic - eruditul, prozatorul și eseistul - cel mai viu și mai convingător e cel de-al treilea. Eruditul
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
nespus", ai adus lauda ultimă, înțeleaptă, poate chiar sacră. Puțini gândesc că uitarea e soră vitregă cu amintirea mincinoasă și resentimentară. Aruncându-mi privirea pe noua față a primului roman semnat de M. Sorescu în cotutelă cu Cenzura, să notez întâi că această fantomatic-violentă instituție nu-și vâră gheara până la p. 43. Și tot așa, între pp. 46-150, 177-266, 283-377, 382-431. Nu se atinge de roman pe pagini bune. Cenzura exista cu cât se camufla mai mult. Ce nu suporta, vedem
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
interzice, așadar, să se vorbească despre interdicție în literatură. Ce se face în ascuns, nu se arată la scenă deschisă. Între exemple: un referat literar - recomandare pentru publicare - foarte politic (269). Sau un personaj criminal (274) în roman (și mai întâi în societate, nu?). Ori: "Uciderea" Olgăi de către Val, în - enormă - "comparație" cu uciderea cămătăresei de către Raskolnikov din Crimă și pedeapsă de Dostoievski (377). Olga anunță moartea lui Val, dar îi sunt șterse detaliile (477). Dispar aluziile literare, chiar și la
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
identifica pe transmițătorii (altminteri demni de încredere) ai unor informații. Prototipul situației a fost deja descris de Caragiale, în Reportaj, în care sursele apar în două ipostaze: mai întâi, reală și interesată, apoi fictivă, de pură imaginație. E descris mai întîi "izvorul știrilor Revoltei": "toate le aflam de la o damă din societate, care le lua într-adins pentru noi de la un stîlp al puterii, un om foarte de sus. Cîtetrele părțile erau interesate să lucreze cu cea mai perfectă discrețiune: bărbatul
"Pe surse" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8473_a_9798]
-
și culturale. Fiecare frază e un posibil capăt și un nou început, într-o operă circulară și non-lineară, în care, fără materie verbală de prisos, pe coordonatele simetriilor și analogiilor de profunzime, totul are legătură cu tot. Să vedem mai întâi contextul strict biografic al scrierii Mitologiilor subiective, așa cum este el evocat în Convorbirile cu Octavian Paler apărute postum: "Aveam patruzeci și nouă de ani și, într-o zi, am constatat că mi s-au înțepenit umerii. Îmbrăcam haina cu mișcări
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
copil teribil al sociologiei franceze: că îți insuflă pofta de a-l ataca. În privința aceasta, lectura lui Bourdieu are un indubitabil efect stenic, căci te motivează și te incită, influențîndu-te prin chiar faptul că, pentru a-l contrazice, trebuie mai întîi să faci efortul de a-l înțelege. Bourdieu are cutezanța rebelilor de aleasă plămadă beligerantă: nu-i pasă de cîtă antipatie adună în ochii adversarilor, și în plus mai are îndărătnicia de a nu-și schimba convingerile. Din păcate, teoreticianul
Habitusul literar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8487_a_9812]
-
operă literară e un raccourci al epocii în care a fost creată. De aceea, stă numai în puterea sociologului să înțeleagă cu adevărat dedesubturile din care s-a născut ea. Într-un cuvînt, tot ce e literar a fost mai întîi social, iar cultura nu e decît un nume de camuflaj pentru pîrghiile sociale ce-i mișcă pe creatori. Și așa cum încrețirea scoarței terestre apare numai acolo unde plăcile tectonice se izbesc între ele, tot așa o operă apare la intersecția
Habitusul literar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8487_a_9812]
-
scop. Trebuiau salvate cu orice preț primele două volume, care vor fi singurele traduse în Occident, și, în același timp, romanul trebuia scris și pentru a i se putea alătura volumul al treilea. Reușita vine tot din amestec. Recurge, mai întâi, la două trucuri de viziune. Astfel, schema tendențioasă a temporalității e depășită prin încadrarea ei în suflul tragic al motivului lui vanitas vanitatum. Caricaturizarea vituperantă a aristocrației, o altă obiecție adusă scrierii, este cu mult depășită prin proiectarea ei ca
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
realism și simbolism etc. Realismul este subminat de modernism, iar acesta de postmodernism. Un mare scriitor este întotdeauna subversiv, novator, anticanonic. Schimbarea de paradigmă angajează confruntarea a două viziuni diferite despre lume, om și literatură, confruntare care se petrece mai întâi insidios, pe dedesubt. Disidența, ruptura sunt pregătite de insinuări și vagi conspirativități. Un discurs polemic, direct, este anticipat de un discurs ambiguu, oblic. Aceasta este principala diferență dintre disidență și subversivitate - o diferență graduală a discursului critic încorporat în textul
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
despre muzica de dans, dar, mai important, despre folclor. Nu folclorul tratat de Enescu sau de Bartók, ci muzica tradițională originală. Trebuie să asculți, trebuie să vezi lucruri scrise. Eu am reușit, pentru că am iubit aceste tipuri de muzică. Mai întâi, am ascultat această muzică la radio, din întâmplare. N-am avut nevoie să ascult mult. Dacă ascultați piesa mea, „Delectare”, după temă este o variațiune. Aranjamentul acestei lucrări l-am scris în întregime. Nu numai pentru bas, ci și pentru
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
de transferul termodinamic al energiei (caldură→lucru mecanic) și cele muzicale, ținând de adecvarea mișcării de instrumentare (Mins) în execuția sonoră, în raport cu calitatea expresivă sau variabilitatea unei forme muzicale (Fmz) interpretabile ca de-parcurs (dpc). Sub acest aspect, listăm mai întâi o serie de corespondențe terminologice între fizică și muzică, pe baza căreia operăm interpretativ-teoretic analogia cu formularea unuia dintre principiile termodinamice privind transferul de energie. Listă de corespondențe fizică - muzică transfer - adecvare interpretativ-formală; energie - mișcare de instrumentare (Mins); transfer energie
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
considerat ca valoare-cadru a unei stări de variabilitate în continuitate. Așadar, din perspectiva stadiului energetic secund se profilează tranzitul retractor T→E, prin care Mins înfășoară (retrage) dpc, petrecându-se (variind) printr-o altă pereche de două faze. Trece mai întâi printr-o fază timp-spațială, de reliefare sonoră, exprimabilă ca declinare melodică sau diatonie (tonuri distincte în șir-pereche), și descriptibilă printr-un dublu aspect: de reprofilare temporală prin secvențialitate; de profilare spațială prin intervalitate, ceea ce determină extensia spațială în plan vertical
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
o fază de intensie energetică, iar div au fost comprimate până la aparent totuna cu duratele diferitelor înălțimi punctuale (căci în fapt au fost comprimate definitiv, devenind clipe), intensia energetică tinde să se conserve prin netezirea dpc, respectiv regularizarea dev, mai întâi prin unitarizare divizionară (cu același numitor comun, cât mai simplu), iar apoi, pe cât cu putință, prin egalizarea dev în șir, ceea ce corespunde aspectului de periodizare dev. Formal, aceasta se constituie prin asocierea dev în formule repetabile minim-asemănător, rimând pe diferite
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
un anume grad și/sau registru de tempo<footnote Gradul de stare tempică este referit unui registru generic de tempo - lent, moderat sau repede - ca indicație punctual diferențiată în cadrul acestuia. footnote>. b. Pe distanța L-dpc, conduita C-Mins interpretează analogând mai întâi dat(-de-compus)ul temporal al acestuia cu un spațiu monodimensional, pe a cărui (doar) lungime poate varia expresiv, ca oprire (încremenire/impuls) - mergere (curgere/inerție), în funcție de reperele dev și div, exprimând o putință de continuitate-în-variabilitate. De-a lungul întregului șir
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
cât un rost,/ Căci ca pila, amândouă rod și lanțurile grele,/ Care se desfac pe-ncetul, slabe ca niște curele". Stăpânul antic din argheziana "fabulă a fabulelor" îi cerea succesiv lui Esop, pus în postura de bucătar, să-i aducă, întâi cea mai dulce, apoi cea mai amară mâncare. Esop aduce de fiecare dată din piață și prepară limbi, dând de înțeles că limba (graiul) poate deopotrivă să rostească elogiul ("Ea mângâie,/ Farmec dă și mulțumire, proslăvește și tămâie") sau să
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
din Timișoara aveam șaisprezece ani. Primul contact a fost destul de ciudat. Eu nu vorbeam prea bine limba engleză și nu am reușit să-mi fac amici. M-am simțit foarte singură. Primul an a fost foarte greu" (Corina Belcea); "Mai întâi am avut probleme de supraviețuire, dar drum de întoarcere nu aveam" (Alexandru Ianoș); "Eu nu mă consider plecată, sufletul meu a rămas în România" (Clara Cernat); Cred că marea majoritate a muzicienilor români care au ales calea exilului au reușit
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
în divizia A de fotbal, gata-gata să ia campionatul, nu numai Cupa... Ca să vedeți!... Un târg de pomină. Volumul a primit Marele Premiu pentru debut în poezie. Și, fiindcă poeta a ținut să mă cunoască și i-am spus mai întâi să-mi lase volumașul în cutia de scrisori, la căsuța 34, prevăzător - să-l citesc, mai întâi - și abia pe urmă s-o cunosc, eventual, - și iată acum ce-am citit, surprins, o încântare... pi într-o gară cineva mi-
Ofelia Prodan - Elefantul din patul meu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8516_a_9841]
-
pomină. Volumul a primit Marele Premiu pentru debut în poezie. Și, fiindcă poeta a ținut să mă cunoască și i-am spus mai întâi să-mi lase volumașul în cutia de scrisori, la căsuța 34, prevăzător - să-l citesc, mai întâi - și abia pe urmă s-o cunosc, eventual, - și iată acum ce-am citit, surprins, o încântare... pi într-o gară cineva mi-a furat o valiză în valiza aceea era doar mâncare cât am călătorit cu trenul m-am
Ofelia Prodan - Elefantul din patul meu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8516_a_9841]
-
o carte scrisă de un autor polivalent și concentric, ale cărui straturi psihologice se adună în jurul unui miez durabil: credința. Mai precis, există trei ipostaze ale lui Marius Vasileanu în acest volum; trei felii identitare îmbinîndu-se în aceeași ființă. Mai întîi, gazetarul comentînd evenimente din lumea ecleziastă, precum un autor care, aplecîndu-se asupra realității, plătește tributul reflecțiilor efemere pe marginea unor evenimente datate: fricțiunile din BOR, cazul Tanacu, kitsch-ul decorului bisericesc etc. În toate aceste cazuri, Marius Vasileanu, deși critic
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
culturală care să nu fi auzit de Françoise Sagan. E genul de scriitor despre care nu știi exact când l-ai citit și dacă ți-a plăcut sau nu, dar ți-a rămas cu siguranță în memorie. Îți amintești, mai întâi, cel puțin două din titlurile cărților ei, Bonjour tristesse și Aimez-vous Brahms? Titluri, într-adevăr, percutante. Apoi, nu se știe cum, în pliurile memoriei s-au cuibărit și câteva scene picante: problemele (și triumfurile) în amor, marile prietenii, textele pentru
Vă place Sagan? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8526_a_9851]
-
închiriată, tot aici în cartier, la capătul dinspre Piața Ferentari al străzii Trompetului. Nu erau Gelu și Nina, iar el avea cinci ani; cizmarul care stătea cu Mamaivana îi luase de un an și ceva pe el și pe mama, întâi în cămăruța aia și pe urmă aici; îi era tată de-acum și oricum n-avea să-și afle altul vreodată, și i-a mai rămas viu în memorie mirosul de istovire al acelor seri, când tăticu și mama aproape
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
bucureșteni, Nicolae Balotă nu mai face deloc economie la apă tare. G. Călinescu - printre alții - este satirizat cu mare vervă. Se poate vorbi de o adevărată performanță artistică, întrucât G. Călinescu însuși nici nu apare în episodul respectiv. Memorialistul râde întâi de pretinsul bazin cu arteziene al lui Călinescu-Ioanide - "un șanț adânc, cimentat, plin cu apă" -, iar după aceea reconstituie comedia agitației care se produce în casa scriitorului când cineva îi sună la ușă: "lătrăturile furibunde ale unui cățel isteric", pașii
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
Débats, ca să fie publicate aceste Ťcorespondențeť, care vor lumina opinia publică asupra realității românești!" Anton Bibescu a susținut de la bun început că scriitorul Marcel Proust este un geniu. Apar în corespondența scriitorului francez și alte nume de români, identificate mai întâi de către editor, Philip Kolb, ca Elena Văcărescu, Al. Marghiloman, Nicolae Filipescu. Autoarea noastră comparând textele, urmărește cu acribie și frazele care, din corespondență, au trecut în paginile romanului. Nu se mulțumește cu atât și ca un istoric de școală călinesciană
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]