3,269 matches
-
confundă unii jarul cu cenușa. Iubește, dacă vrei să reziști în zona sublimului. Bărbații cărunți se uită la femeile frumoase precum infirmii spre Everest. Dragostea îl poate face și pe olog să uite cârjele pe bancă în parc. În idilele întâmplătoare, bărbații sunt atât de grăbiți, de parcă ar suferi de grave deranjamente stomacale. Ca orice comoară, femeia este greu de păzit. Firesc ar fi ca salvarea să ne vină de la iubire. Pentru că ea ne-a exmatriculat din Rai. Iubirile mari fac
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
injustițiilor existențiale. În cazul artiștilor, până și scurtele lor iubiri pot căpăta dimensiuni estetice. Marile iubiri nu se împotmolesc în epidermă. Iubirea poate fi cea mai îmbujorată dimineață a vieții. Iubirea conferă tinereții o oarecare aură de infailibilitate. În iubirile întâmplătoare bărbatul își pierde mai întâi capul. Apoi și banii. Ținem uneori în cătușe o iubire care este indispensabilă altora. Căutăm în iubire streașina mării năruită în noi. În materie de sentimente, semănăm tot mai mult cu cei care investesc în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cultural. Marea fericire este posibilă după depășirea Infernului. Fericirea a existat și înainte de apariția lecturii. Dar era probabil mult mai anemică. Fericirea este utopică pentru că își propune să logodească extazul cu durata. Fericirea omului nu trebuie lăsată pe mâna factorilor întâmplători și... nepăsători. După ce i-a apărut prima carte, simțea că sunt doi. Ești fericit când îți trăiești viața cum dorești, nu cum vor alții. Venită la ordin și fericirea e sălcie. Fericirea - o enigmă cu iz testamentar, transmisă obsedant de la
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cu piatră tot ce-a fost înainte - nu după fantezia sau inspirația noastră momentană, ci după ideea, în genere și în amănunte, care-a predomnit la zidirea sanctuarului - astfel trebuie să ne purtăm cu limba noastră românească. Nu orice inspirație întîmplătoare e un cuvânt de-a ne atinge de această gingașă și frumoasă zidire, în care poate că unele cuvinte aparțin unei arhitecturi exotice, dar în ideea ei generală este însăși floarea sufletului etnic al românimii. 98 {EminescuOpXV 99} [LIMBĂ ȘI
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
au și cumcă absoluta lor majoritate nu merită soarta sa, ci, din contra, după facultățile naturale ar trebui să ocupe una din treptele cele mai joase pe scara ființelor omenești. Cei mai mulți bogați, prin urmare, trăind în plăceri parte prin momentul întîmplător al nașterei, parte prin cel a șireției spiritelor * și a norocului. A doua că averile, prin presiunea ce-o esercită asupra claselor de jos, cărora le determinează măsura de materie pentru trai, prin împrejurarea că au esclusiv mijloacele în mâni
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
intelectului. Amintirea este identitate cu sine însuși. Viclenie și prostie. Spirit și vorbă de duh. Agerime a înțelegerii. ["HELVETIUS. DE L'ESPRIT... "] 2290 Helvetius. De l'esprit. David A. 1758 Pornirea vădită de a reduce totul la materie și la întîmplătoarea dezvoltare a diferitelor forme a ei. Materia creatoarea tuturor lucrurilor. Cuget, închipuire, aducere aminte - simțiri. Judecata: binominium a două simțiri. ["NUMELE LISTELOR DINASTIILOR"] 2257 În genere numele listelor dinastiilor coincid. A doua ș-a treia dinastie - de la aceștia asemenea numai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în faptă de față și ne înfățoșăm nouă vreo notă din același obiect, sau giudecăm cumcă această notă ar putea să lipsească din acest obiect, sau din contră cumcă n-ar putea lipsi, în cazul cel dentîi cugetarea noastră este întîmplătoare (contingens) sau despre materie întîmplătoare; iar în cazul cel din urmă cugetarea noastră este neapărată (necessaria) sau despre materie neapărată, pentru exemplu: Când cugetăm un om învățat, această notă, învățătura, fiindcă poate să lipsască din om, cugetarea mea este întîmplătoare
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ne înfățoșăm nouă vreo notă din același obiect, sau giudecăm cumcă această notă ar putea să lipsească din acest obiect, sau din contră cumcă n-ar putea lipsi, în cazul cel dentîi cugetarea noastră este întîmplătoare (contingens) sau despre materie întîmplătoare; iar în cazul cel din urmă cugetarea noastră este neapărată (necessaria) sau despre materie neapărată, pentru exemplu: Când cugetăm un om învățat, această notă, învățătura, fiindcă poate să lipsască din om, cugetarea mea este întîmplătoare, din contra cugetând eu pre
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
întîmplătoare (contingens) sau despre materie întîmplătoare; iar în cazul cel din urmă cugetarea noastră este neapărată (necessaria) sau despre materie neapărată, pentru exemplu: Când cugetăm un om învățat, această notă, învățătura, fiindcă poate să lipsască din om, cugetarea mea este întîmplătoare, din contra cugetând eu pre un om ca pre un animal cu minte, fiindcă aceste două note animal și mintea nu pot lipsi din om, cugetarea mea este neapărată. 563 {EminescuOpXV 564} Despre cele mai înalte legi ale cugetărei Regula
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
se numesc legi mai înalte. Deci legile cele mai înalte ale cugetărei sunt acele reguli cărora neapărat și îndeobște trebuie să le urmeze mintea în cugetare, însă fiindcă toată cugetarea este sau problematică sau aievnică și cea aievnică iar sau întîmplătoare sau neapărată, pentru fieșcare din aceste trebuie să fie niscaiva legi mai înalte. Despre legile cugetărei cei problematice Aceea ce voim să cugetăm trebuie să fie cu putință de a se cugeta; iară ca să fie cu putință de a se
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cuvină. Această lege care urmează din principiul contrapunerei se numește principiul // îndeplinei hotărâri (principium determinationis omnimodae) sau principiul scoaterei terminului celui de mijloc sau celui al treilea (principium exclusi medii sau tertii scilicet inter duo contradictoria). Despre legile cugetărei celei întîmplătoare Fiindcă în toată întîmplarea când are să se cugete ceva ca îndeplin hotărât, una dintre hotărârile cele împoncișate trebuie să se pună, iară în sine privindu-se toată hotărârea poate să se pună: subiectul cugetătoriu n-ar putea nimic să pună
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
unele substanțe pe care le mânuia cu scrupulozitate și atenție. Privea adesea curios și admirativ cum se aprindea instantaneu fosforul alb în contact cu aerul; își închipuia cum se pot fabrica bombele cu napalm, dar și chinurile omului la atingerea întâmplătoare de această substanță. Fusese obișnuit de la Cercul de foto să cântărească cu balanța analitică unde manevra tot felul de prafuri, revelatoare și fixatori pe care îi dizolva în apă. Când se aduceau la începutul anului manualele de istorie și geografie
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
în suprarealism. Speculații cu cifre, cu nume bizare, cu imagini inexplicabile. Nimic care să ducă spre interior, totul aglomerat la suprafață, ca basoreliefurile 264 de pe templele indiene. Nimic mistic și nimic paranoic (fie și critic). Schizofrenie pură, autistă, catatonică. întîlnirea întîmplătoare dintre Bufiuel și Dali pe o lespede de sacrificiu din Tenochtitlîn l-a produs pe Jodorovski. Barocele mitre și veșminte episcopale, potrivite într-o Sagrada Familia, vin din primul, iar Criștii multiplicați la infinit, cu fața de cocă - din crucificații
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
oculo-endocirn”, dar mecanismul era cunoscut de taoiști de secole. Această descoperire a dat naștere unei noi ramuri a științei occidentale numite „fotobiologie”. Știința occidentală trebuie să-i fie recunoscătoare fotografului John Ott pentru această descoperire. El a descoperit acest fenomen întâmplător, în timp ce lucra la filmele de acum celebre realizate cu acceleratorul, învățișând plante care cresc și flori înfloresc. În timpul cercetărilor sale îndelungate referitoare la fotografia accelerată, a suferit de o artrită atât de gravă la șolduri, încât abia putea face trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Ceresc” a scris: „Când spiritul cunoașterii încetează să mai existe, atunci se naște marea înțelepciune”. Spiritul uman obișnuit sălășluiește înăuntrul tărâmului limitat al cunoașterii normale și este delimitat de cuvinte, fapte și fantezie. Adevărata înțelepciune cosmică depășește toate cunoștințele umane întâmplătoare cu conștiința directă și copleșitoare a taoismului. Această conștiință și această înțelepciune pot fi dobândite doar transformând spiritul obișnuit în spirit cosmic, un lung și dificil proces în care adeptul dezvelește gradual iluzia, strat cu strat, și se leapădă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
mult mai precisă a importanței indicilor Înregistrați, iar testul În sine va deține un nivel de siguranță mai mare. Cu toate acestea informațiile referitoare la capacitatea maximă a examinatului nu este prea mare. În plus, prezența factorilor externi sau interni „Întâmplători” (starea emoțională, dieta, mediul) poate influența semnificativ rezultatele testării. În al doilea caz se alege un efort mai mare. Cu toate acestea, durata testului este limitată În așa fel Încât funcționarea sistemelor fiziologice să nu reușească să atingă punctul maxim
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
determinată de posibilitatea de a evalua rapid situația În funcție de condițiile spațiale și reacția la mișcările raționale, pentru a asigura efectuarea sarcinilor motorii (M. M. Bulatova, 2003). Pentru perfecționarea capacității de orientare În spațiu o importanță mare o are antrenarea atenției Întâmplătoare. Ea constă În consolidarea capacității de a evidenția din varietatea de stimuli, pe acei care sunt importanți pentru orientarea Într-o anumită situație. Este necesar să se ia În considerare atât cantitatea de atenție (o mulțime de stimuli semnificativi) și
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
la posibilități profesionale, care facilitează formarea autorității. Fiecare persoană posedă una dintre componentele enumerate sau dimpotrivă nu se manifestă pe deplin. Cu toate acestea, structura activității instructorului la lecții - nu este o sumă mecanică a diverselor componente, nu este totalitatea Întâmplătoare a acestora, ci este o structură dinamică În care unele componente fiind ca o coloană, joacă un rol esențial, altele sunt secundare. Dezvoltarea insuficientă a unei componente poate fi compensată prin dezvoltarea preferențială a altora. Nivelul scăzut de dezvoltare a
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
și femeii ca specialiști ai practicilor divinatorii / 145 Capitolul 10. Actorii sociali ai practicilor divinatorii / 151 10.1. Prezicătorii / 151 10.2. Clienții / 155 10.3. Spectatorii / 154 Capitolul 11. Spațiul actului divinatoriu și simbolistica sa / 163 11.1. Spații întâmplătoare și nesemnificative / 163 11.2. Spații alese și semnificative / 164 11.2.1. Spațiile religioase / 164 11.2.2. Spațiul privat / 165 11.2.3. Spațiul public semnificativ / 166 Capitolul 12. Instrumentarul și obiectele folosite în practica divinației / 169 12
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Este interpretarea semnelor exterioare care ascund gândirea divină"58. În această categorie intră acele procedee care se sprijină în primul rând pe divinație. Prin ea se încearcă explicarea și interpretarea prodigiilor 59. Ea este departe de a se confunda cu întâmplătorul, iar în unele situații este chiar provocată. Ne referim aici la divinația cleromantică. În evoluția acestei categorii divinatorii, A. Bouché-Leclercq constată două stadii distincte: stadiul I, în care divinația se ocupă doar cu interpretarea prodigiilor. Are un caracter conjunctural și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cu o puternică încărcătură simbolică. Din această perspectivă, ea exprimă încercarea oamenilor de a ajunge la cunoașterea divină prin practici concrete de exersare a unei gândiri simbolice. Astfel, stelele pe cer și traiectoriile pe care ele le urmează nu sunt întâmplătoare; cucuveaua nu cântă pe casă fără nici un motiv; ficatul unui animal sacrificat nu este un simplu organ; așezarea zațului de cafea pe ceașcă nu este un semn al hazardului etc. Acestea sunt doar câteva exemple care confirmă, cel puțin pentru
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
croitorul, frânghierul, preotul, cei care poartă stigmatul marginalizării (hoinarii, cerșetorii, negustorii ambulanți, căruțașii, vagabonzii); țiganii, persoanele însemnate (cele care posedă semne din naștere sau care au un handicap fizic sau psihic), femeia și copilul. La prima vedere, această enumerare pare întâmplătoare și lipsită de logică. Lucrurile se schimbă de îndată ce trecem la explicitarea și argumentarea fiecărei alegeri. 9.1.1. Păstorul Aceasta pare a fi profesia care a dat numărul cel mai mare de vrăjitori, magi și, implicit, de practicieni ai divinației
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este și un fenomen social complex care antrenează deopotrivă practicanți, clienți și spectatori din cele mai diverse categorii sociale. Nimic din ceea ce participă la actul divinatoriu nu este lipsit de însemnătate. De exemplu, relația actorilor cu spațiul nu este deloc întâmplătoare. Ea anunță noi semnificații și reprezentări sociale ale fenomenului. Capitolul 11 SPAȚIUL ACTULUI DIVINATORIU ȘI SIMBOLISTICA SA Nu putem ignora din analiza socioantropologică a fenomenului divinatoriu importanța locului acțiunii. Aceasta, pentru că toposul actului divinatoriu poate evoca o multitudine de înțelesuri
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ignora din analiza socioantropologică a fenomenului divinatoriu importanța locului acțiunii. Aceasta, pentru că toposul actului divinatoriu poate evoca o multitudine de înțelesuri și expresii sociale ale practicii. Propunem în continuare o clasificare a spațiilor în funcție de tipul de divinație. 11.1. Spații întâmplătoare și nesemnificative Aici actul divinației se produce spontan, natural, fără a fi provocat în vreun fel. Ne referim la toate situațiile în care divinația se produce prin mijlocirea unor semne naturale. Avem în atenție formele de divinație intuitivă, oniromanția sau
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
întâmpla cu ajutorul unei oglinzi. Oglinda era tot timpul acoperită cu o pânză neagră și era un obiect tabu pentru familie. Era descoperită numai când veneau femeile și fetele să-și afle ursitul. Folosirea oglinzii în practicile divinatorii nu este deloc întâmplătoare. Pe lângă rolul său bine-cunoscut de a reflecta obiectele ce-i stau în față, ea a primit și o altă întrebuințare: aceea de a putea reflecta nevăzutul. Acest fapt este posibil pentru mentalul tradițional întrucât oglinda era percepută ca un obiect
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]