3,412 matches
-
a scris aforismele la peste 60 de ani, iar autorul nostru la nici 25. Asocierea nu-i chiar așa deplasată. Autorul din Frankfurt extrăgea înțelepciunea dintr-o experiență trăită și aproape de sfâșiere, cel din Huși consemnează începutul procesului cumulativ al întemeierii ei. Evident, adăugirile în timp, i-au ridicat gradul de interes și actualitate. Altfel, Theodor Codreanu știe la ce se angajează. Știe mai ales că trebuie nesocotită "prejudecata" căreia "maxima și cugetarea sunt cununa bătrâneții" (p. 35). Ceea ce pentru mulți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
s-a soldat cu plecarea lui Slavici la Sibiu (unde avea să întemeieze revista "Tribuna") și cu demiterea lui Eminescu de la "Timpul". Acesta din urmă acumulând și alte "culpe", precum articolele despre Mitropolia Catolică (suspectându-l pe rege că intenționa întemeierea unei dinastii catolice). dar și cele despre Biserica ortodoxă Română (scoțând-o astfel din expectativă). De asemenea, surescitarea și perplexitatea poetului au atins cote alarmante când, cu prilejul dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare la lași (la începutul lui iunie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noi, pornind de la distincția capitală dintre "complexele de cultură" (care au traversat culturalul din renaștere și până la postmodernism) și "complexele de profunzime" (zonele de transparență)". Ultimele capitole (XI-XVI) sunt dedicate aplicării acestei "noi hermeneutici", socotind că "premisele românești principale întru întemeierea doctrinei "noului antropocentrism" transmodern sunt ontologia arheității lui Eminescu, filosofia lui Blaga și cea a lui Noica, teologia Părintelui Stăniloae și antitetica filosofiei lui Ștefan Lupașcu, la care se aliază logica fuzzy [pe românește, logica ideilor vagi n.m., F.D.] a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vasluiene Orgoești, Dodești și Huși, ca etape ale unei existențe învolburate și ale unei căutări (dramatice) de Sine în plan social-politic, erotic-familial, cărturăresc-creativ. Câteva personaje faste au jalonat acest drum anevoios spre lumină și adevăr, pentru o cât mai eficientă întemeiere de sine: Sandu Tzigara-Samurcaș (modelul pentru Lamparia), Ion Alex. Angheluș, dar, cu deosebire, Lina Ionică, sufletul său pereche, soția și tovarășa de călătorie într-o realitate stăpânită de minciună și înăbușită de interdicții (labirintul ca supremă încercare a omenescului ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
reală. Fusesem , ca orice tânăr, încă fiind elev, mai mult dus de colegii care se lăudau cu bărbăția lor și eu m-am luat după ei. M-am îmbolnăvit, m-am tratat insuficient, dar acum, când mi se punea problema întemeierii unei familii, încercam să rezolv într-un fel. N-aș fi conceput să am legătură cu vreo femeie după ce ne-am logodit și nici nu am avut asemenea legături. Abia când am ajuns la Focșani, mam tratat cu toată seriozitatea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
are ca obiect de activitate asigurarea respectării drepturilor membrilor familiei, stabilitatea cuplului familial, reducerea dificultăților psihosociale ale acesteia. Articolul 3 În realizarea obiectului sau de activitate Centrul de Informare și Consultanța pentru Familie exercita următoarele atribuții principale: a) consiliere privind întemeierea familiei și debutul vieții de familie; ... b) consultanța în vederea păstrării coeziunii familiei; ... c) îndrumare privind drepturile de protecție socială a familiei, prevăzute de dispozițiile legale, și accesul la acordarea acestor drepturi; ... d) consiliere privind egalitatea de sanse în gestionarea vieții
HOTĂRÂRE nr. 938 din 23 decembrie 1998 privind înfiinţarea Centrului de Informare şi Consultanţa pentru Familie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122613_a_123942]
-
a cotizațiunilor la cari vor fi supuși asociații; 4. Alegerea și revocarea organelor de administrație și de control; 5. Aprobarea și modificarea bugetului. (Lege art. 38). 43. Statutele vor stabili cărui organ al asociației îi aparține dreptul de a hotărî întemeierea de noii filiale, de asemenea asupra modului de funcționare al acestor filiale și raporturile dintre filiale și centrală lor. (Lege art. 34). 44. Statutele asociației sau actele cari dispun organizarea fondațiilor vor determina dată încheierii anului financiar, cînd se vor
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
art. următor. ... Copiile actelor prevăzute la alin. b și c și memoriul vor fi semnate de organele de direcție sau administrație. (Lege, art. 2). 99. Memoriul înaintat va cuprinde următoarele indicații: 1. Denumirea și scopul persoanei juridice constituite. 2. Dată întemeierii de fapt a asociației sau fondatiunii. 3. Dată și autoritatea de la care a dobîndit personalitatea juridică cu specificarea titlului respectiv. 4. Sediul principal, precum și sediile diverselor filiale cari erau în ființă la finele anului social expirat. 5. Dată cînd se
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
fost cîteva cazuri de pierderi de vieți omenești. Opoziția era însă atît de puternică, încît Ferdinand a numit în 1901 un nou cabinet sub conducerea lui Petko Karavelov, care a anulat taxa. Această tulburare și nemulțumirea generală au constituit fundalul întemeierii uneia dintre puținele organizații autentic țărănești din Balcani din perioada antebelică Uniunea Agrară. După cum am menționat deja, cu toată majoritatea covîrșitoare pe care o alcătuia populația rurală, participarea țăranilor la viața politică balcanică era aproape total absentă. Partidul Radical Sîrb
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
München, dar erau foarte multe de făcut. La începutul secolului al XIX-lea, Atena, Bucureștiul, Sofia și Belgradul erau orașe de provincie; marile centre balcanice erau Constantinopolul și Salonicul. Aveau să fie totuși făcute schimbări nu după multă vreme. După întemeierea unui stat național, noul guvern avea nevoie de un sediu. Națiunile trebuiau să asigure palate pentru prinții lor, birouri pentru aparatul birocratic și clădiri încăpătoare pentru adunările naționale. Au fost construite curînd după aceea centre culturale biblioteci, opere, teatre, muzee
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și unirea Sloveniei, Croației și a Serbiei într-un stat iugoslav. Această organizație reprezenta însă doar o minoritate a populației rurale catolice și conservatoare. Înainte de 1914, nu a existat nici o mișcare slovenă semnificativă care să sprijine dezmembrarea Imperiului Habsburgic și întemeierea Iugoslaviei. Dalmația După anexarea Dalmației, Imperiul Habsburgic a luat puține măsuri care să tulbure ordinea socială și politică existentă. Principala influență politică a rămas deci în mîinile italienilor și ale slavilor, vorbitori de limbă italiană, care locuiau în orașele de pe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
regiunii în cadrul negocierilor cu Rusia, care au avut drept rezultat semnarea în 1876 a acordului Reichstadt, și al celor două înțelegeri din ianuarie și martie 1877. Provinciile urmau să constituie compensația habsburgilor pentru cîștigurile Rusiei prin reanexarea sudului Basarabiei și întemeierea statului bulgar. Acțiunea a fost sprijinită mai ales de Franz Joseph, care vedea în achiziționarea acestor teritorii o recompensă pentru cedarea Lombardiei și Veneției în momentul unificării Italiei și de armată, care dorea să anexeze regiunea terestră a Dalmației. În
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
între Bulgaria și Serbia în martie 1912. Relațiile dintre cele două guverne se îmbunătățiseră după 1903, dar acestora le era totuși foarte greu să ajungă la o înțelegere referitor la împărțirea teritorială a Macedoniei. Reprezentanții bulgari la aceste negocieri susțineau întemeierea unui stat macedonean autonom, sperînd că acesta se va uni în cele din urmă cu Bulgaria. În schimb, Serbia voia stabilirea unui aranjament în privința împărțirii. Tratatul semnat în acest moment era aparent un pact defensiv mutual; o serie de clauze
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
majore ale sîrbilor la intrarea în război fusese obținerea unui port la Marea Adriatică, de preferat Durrës. Ca și mai înainte, Imperiul Habsburgic, secondat de Italia, s-a opus oricărei extinderi a Serbiei spre Adriatica. Ambele puteri erau decise să asigure întemeierea unei Albanii cu granițe naționale ferme, care putea servi drept bază de supraveghere a statelor slave învecinate. Dat fiind că acest act ar fi privat Serbia și Grecia de teritoriul pe care speraseră să-l anexeze, ele au căutat să
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
doilea, și mai distrugător, avea să urmeze destul de curînd. Focarele periculoase din Peninsula Balcanică erau tot chestiunile naționale nerezolvate încă și luptele politice interne, care aveau drept rezultat o mare instabilitate. În ceea ce privește prima problemă, după împărțirea Macedoniei și Traciei și întemeierea Albaniei, naționalitățile balcanice răsturnaseră în sfîrșit stăpînirea otomană (vezi harta 6). Celelalte revendicări naționale nu se puteau referi decît la teritoriul habsburgic sau, în cazul României, la Basarabia, aflată sub stăpînirea Rusiei. Existau puține șanse ca guvernul român să-și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
exercitată o presiune extrem de mare, aceștia neavînd nici o altă alternativă concretă. Supușii austrieci germani și unguri se aflau în plin proces de organizare a unor republici pe baze naționale. Cadrul imperial nu mai exista. Soluțiile realiste păreau a fi ori întemeierea unui stat al slavilor sudici, ori o posibilă împărțire a ținuturilor croate și slovene între Italia, Serbia și poate chiar și între Austria și Ungaria. Aranjamentul albanez era strîns legat de chestiunea iugoslavă. În timpul războiului, guvernul central se prăbușise complet
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
intrat în martie în legătură cu Trumbić și a propus ca acesta și alți reprezentanți ai Comitetului Iugoslav să vină în insula Corfu. Trumbić și colegii lui au purtat discuții cu liderii sîrbi între 15 iunie și 20 iulie. Problema fundamentală era întemeierea unui viitor stat, și se punea întrebarea dacă acesta trebuia organizat pe o bază centralizată sau federală. În cadrul tratativelor Pašić avea o poziție mai puternică, dat fiind că Trumbić și tovarășii lui nu sprijineau cu convingere opțiunea pentru soluția federală
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
era astfel o alternativă practică pentru nici o naționalitate. Într-o acțiune desfășurată paralel cu celelalte asociații naționale, în octombrie 1918 a fost format la Zagreb un Consiliu Național al slovenilor, croaților și sîrbilor. Această organizație și-a declarat sprijinul în vederea întemeierii pe baze democratice a unui stat al slavilor de sud de pe cuprinsul monarhiei. Liderul religios sloven, Korošec, a devenit președintele Consiliului, vicepreședinți fiind un sîrb și un croat. În același timp, saborul croat a proclamat independența Croației, care a aderat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Ei s-au retras din nou din adunare. În iulie a fost format un cabinet condus de slovenul Korošec singura excepție de la regula generală care cerea ca primul-ministru să fie un sîrb din Serbia. Cea de a zecea aniversare a întemeierii statului din decembrie a fost marcată la Zagreb de tulburări și demonstrații. În această perioadă de extremă tensiune, conducerea a fost preluată de Alexandru, care devenise rege în 1921, deși el exercita de mult atribuțiile acestui rang. Alternativa era clară
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Romei pe care o face Samuil Micu în 1805 își va avea reverberația jumătate de secol mai târziu, în Istoria Romaniloru publicată de August Treboniu Laurian (1853), care fixează contorul istoric al debutului istoriei românilor în anul 753 î.e.n., anul întemeierii Romei. Ideea identității romano-române, patentată de Micu, este reiterată în forță de A.T. Laurian, diseminatorul Școlii Ardelene și a paradigmei sale istoriografice în principatele danubiene. Gheorghe Șincai, în schimb, taie fără prea multe scrupule întinsele rădăcini ale (pre)istoriei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
În aceste condiții, nu trebuie să ne mire decizia lui A.T. Laurian (1853) de a folosi sistemul cronologic "ab Urbe condita" - "de la fondarea Cetății", a Romei. Originea istoriei poporului român este plasată tocmai în 753 î.e.n., anul mitic al întemeierii Romei (1 a. R.). În concepția corifeului școlii latiniste, istoria românilor se confundăcu istoria Romei, astfel că cele două popoare, alături de istoriile lor aferente, se dizolvă până la identitate. Laurian elaborează o schemă triptică de clasificare a trecutului poporului român, fiecărei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ceea ce T. Cahill (1995) a numit "balamalele istoriei" (the hinges of history), sau, în cuvintele lui K.L. Woodward (1999), "balamalele pe care se leagănă ușa istoriei". Întregul sistem de cronologizare a fost recalibrat, anul I al istoriei poporului român devenind întemeierea Romei. Totuși, probabil pentru a nu dezorienta cititorul, trezit aruncat într-o cu totul nouă ordine temporală, Laurian indică în paralel cu cronologia romană (a. R., "anul Romei") și cronologia creștină convențională (Xp., după semnul monogramei lui Isus Cristos). Însă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
deviantă, în discursul secretat de istoriografia și manualistica timpului. După cum arată analiza migăloasă realizată de M.-L. Murgeanu (1999, pp. 128-130), acesta era consensul vremii. Multiple manuale de istorie publicate până la proclamarea Independenței României (1877) fixează startul istoriei naționale în întemeierea Romei. De exemplu, manualul de Istoria românilor, subintitulat Biografii Româneșci dupre metód'a Catiheticâ, publicat de V.A. Urechia (1863) debutează cu schițele biografice ale lui Romulus și Remus (p. 7). Iar încă din 1838, într-un manual de geografie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Traiane de năvălirile barbare, un licăr de speranță pentru întregirea națională l-a reprezentat momentul fundării statului Țării Românești prin Negru Vodă. Totuși, speranța de reunificare a întregului primordial în cadrul statalității unice a Țării Românești a fost iremediabil spulberată odată cu întemeierea Principatului Moldovei de către Dragoș, care a descălecat "din Maramureș din Ungaria" însoțit de "o colonie de Români". Pentru Aaron, această a doua fundație a unei statalități paralele a constituit lovitura de grație pentru aspirația de unitate politică a poporului român
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
devine expresia ființei naționale în istorie, iar perioadele de subjugare sunt interpretate ca simptomatica amorțirii simțului național. Independența politică devine un corelativ al statalității. Mântuirea politică, scuturarea de sub "jugul îndoit de stăpânire străină și de barbarie" este posibilă doar prin întemeierea statalității românești. În acest fel Aaron pune bazele a ceea ce va evolua și se va rafina în reflecția istorică românească sub forma unui "mesianism statal", axat pe ideea forță potrivit căreia mântuirea politică a românității se poate împlini doar printr-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]