4,029 matches
-
acestora în activități variate. Obiectivul nr. 3: Creșterea indicilor calităților motrice și a capacității de manifestare acestora pe parcursul exersării și în forme generalizate. Obiectivul nr. 4: Cultivarea pasiunii pentru practicarea jocurilor dinamice, probelor ramurilor de sport predate sub formă de întrecere în lecții și în afara lor. Obiectivul nr. 5: Consolidarea cunoștințelor și deprinderilor de igienă specifice educației fizice în concordanță cu condițiile variate de mediu înconjurător. Obiectivul nr. 6: Educarea obișnuinței elevilor de a depune eforturi sistematice, de a acționa individual
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
în școală și în afara acesteia. Obiective de referință - programa din 2005 Să aplice procedeele tehnice și acțiunile tactice însușite, în structuri simple; Să realizeze acțiuni motrice specifice ramurilor de sport și să se integreze în activitățile desfășurate sub formă de întrecere; Pentru îndeplinirea obiectivului cadru și a obiectivelor de referință din programă, raportate la jocul nostru sportiv baschet, este necesar ca elevii claselor a V-a să realizeze următoarele: Să învețe, să exerseze (consolideze) componentele tehnice ale baschetului programate pentru această
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
a acțiunilor tactice specifice practicării diferitelor sporturi de către elevii, în școală și în afara acesteia. Obiective de referință - programa din 2005. Să exerseze componentele tehnice însușite în structuri variate, să le aplice în jocurile pregătitoare, jocurile dinamice, în diferite concursuri și întreceri individuale sau pe echipe cu respectarea regulilor aferente; Să se integreze în activitățile de practicare a ramurilor de sport, în cazul nostru baschetul, la nivelul clasei, școlii și în timpul liber; Programa din 2005 prevede pentru baschet: Atac: Componente tehnice: • Prinderea
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
excelent, chiar principal, al educației fizice școlare datorită bagajului motric, cu influențe multilaterale, gustate și apreciate de copii și adolescenți. Se apreciază faptul că jocul de baschet are mare priză la elevii din ciclul gimnazial datorită caracterului său permanent de întrecere, gradului emoțional ridicat, cât și faptului că se constituie prin el însuși un mod util de organizare a petrecerii timpului liber în mod recreativ, în mod independent, favorizând relațiile de grup, de prietenie și întrajutorare. Ca mijloc al educației fizice
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
în afara acesteia. Obiective de referință - Programa M. E. C. T. 2005 Să folosească adecvat componentelor tehnice; (prinderea mingii, pasarea mingii, aruncarea la coș, driblingul, deplasările) precum și acțiunile tactice (componentele tehnice legate în structuri, depășirea, pătrunderea, marcajul, demarcajul, recuperarea) în condiții de întrecere; jocul 1x1, 2x2, 3x3, 4x4, 5x5 cu temă, joc școală, joc de competiție; Să aplice cu eficiență componentele tehnice, structurile fundamentale de joc, acțiunile tactice individuale, combinațiile tactice în jocuri cu efectiv redus pe tern redus; Să cunoască regulamentul de
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
injecții” de circuite si intervale care solicita efortul specific anaerob. Dozarea se poate individualiza. Pentru dezvoltarea îndemânării se va insista asupra sporirii complexității de efectuare a structurilor si a creșterii vitezei de execuție. Nu se va neglija ambidextria! Caracterul de întrecere si joc va rămâne pregnant in lecțiile dar se va mari numărul de repetări a exercițiilor analitice. XI.3. Etapa a IV-a (16-17 ani) si a V-a (18-19 ani) sau etapa juniorilor II (cadeți) si a juniorilor I
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
La 19 ani atât la fete cat si la băieți capacitatea aparatului locomotor se apropie de cea a adulților. Din punct de vedere psihic, stabilizarea si cristalizarea personalității se face in valuri: supraestimarea posibilităților proprii (teribilismul), instabilitatea hotărârilor, aspirația de întrecere, cristalizarea trăsăturilor de caracter. Pentru pregătirea fizica profesorul își va orienta activitatea metodica spre dezvoltarea calităților motrice generale si specifice. Se introduce cu prudenta (15-16 ani) antrenamentul de forța cu ridicarea de greutăți si se extinde la 18-19 ani cu
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
viteza cu desfășurarea pe tot terenul pentru formarea simțului tactic de variație de ritm (individual si colectiv); Se va insista pe dezvoltarea îndemânării prin repetări de structuri tehnico-tactice in condiții din ce in ce mai complexe. Capitolul XII. Competiția Competiția de baschet este o întrecere organizata de un for (instituție, club, școală) care își asumă această misiune cu un scop bine precizat și la care participa mai multe echipe, pe baza unui regulament propriu specific, recunoscut si respectat de toți participanții. Fiecare competiție oficiala sau
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
să nu folosim această exprimare, ci locuțiunea elementa curriculÄrum. Dar exprimarea aceasta ar fi, iarăși, pedantă. Străbunii latini foloseau cuvântul acesta în două sensuri: denotativ și conotativ. Sensul denotativtc "Sensul denotativ" Sensul denotativ al lui curriculum este cel de „cursă”, „întrecere” - dar nu orice „cursă” sau „alergare”. Romanii subînțelegeau că este vorba de „curse de cai și care de luptă în Circus Maximus”. Aceste jocuri erau extrem de îndrăgite nu numai la Roma, ci în mai toate marile cetăți și capitale de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de cai și care de luptă în Circus Maximus”. Aceste jocuri erau extrem de îndrăgite nu numai la Roma, ci în mai toate marile cetăți și capitale de provincii unde erau amenajate circuri. Acestea din urmă confereau subînțelesul de „alergare circulară”, „întrecere în cerc”, „alergare rotundă”, adică nu pe un „drum drept”, ca de exemplu Via Apia, unde defilau militarii victorioși și carele de luptă triumfale. Se realiza, astfel, o distincție subtilă între „întrecerea năucă (rotundă) între cai” și „întrecerea (dreaptă) între
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Acestea din urmă confereau subînțelesul de „alergare circulară”, „întrecere în cerc”, „alergare rotundă”, adică nu pe un „drum drept”, ca de exemplu Via Apia, unde defilau militarii victorioși și carele de luptă triumfale. Se realiza, astfel, o distincție subtilă între „întrecerea năucă (rotundă) între cai” și „întrecerea (dreaptă) între oameni”. La Roma se organizau diferite tipuri de curricula - cu doi, patru sau șase cai; cele mai îndrăgite erau cursele cu patru cai, numite quadriga. Sensul denotativ al lui curriculum era derivat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
alergare circulară”, „întrecere în cerc”, „alergare rotundă”, adică nu pe un „drum drept”, ca de exemplu Via Apia, unde defilau militarii victorioși și carele de luptă triumfale. Se realiza, astfel, o distincție subtilă între „întrecerea năucă (rotundă) între cai” și „întrecerea (dreaptă) între oameni”. La Roma se organizau diferite tipuri de curricula - cu doi, patru sau șase cai; cele mai îndrăgite erau cursele cu patru cai, numite quadriga. Sensul denotativ al lui curriculum era derivat de la currus, care însemna, literal, „car
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
radical, transformându-se în educație sportivă. Cândva, în vremuri homerice, antrenamentul de luptă cu arme servea formării ostașilor; acum hoplomachia (o(plomacía = „lupta cu arme”) s-a transformat într-o disciplină sportivă similară scrimei, învățată mai ales pentru participarea la întrecerile olimpice 13. La fel vânătoarea, care a început să fie numită kynegetika (kuneghtíkh), nume semnificativ, evidențiind câinele, folosit la vânătoarea sportivă. Școlile publice s-au înmulțit atât de mult încât, pe la 490 d.Hr., vorbind despre archaia paideia, Aristofan își
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că îi găsea adesea lângă Olympia, adresându-se unor gură-cască, la Jocurile panhellenice; de fapt, sofiștii nu se duceau acolo întâmplător: ei profitau de slăbiciunile așa-numitului panéghyris (panhvguris = „atotlăudătorii, admiratorii”), adică publicul reunit din întreaga Grecie pentru a vedea întrecerile olimpice. Ei demonstrau că „știu totul” și că „pot totul”, că „omul este măsura tuturor lucrurilor” dacă își însușește arta retoricii. Doritorilor de polimație Hippias le preda mnemotehnica (mnhvmotecnikovj = „arta memorării mecanice”), dar și cunoștințe multiple necesare retoricii: matematică, medicină
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
susținute în centrul exedrei și de studiul învățăturii sale prin conversații și dialoguri de tip socratic. Acesteia i se adăugau numeroasele jocuri funerare, regulate, consacrate zeităților - de obicei infernale, precum Poseidon, Adrastos sau Dionysos 11. Și, desigur, antrenamentul sportiv și întrecerile atletice de tip olimpic 12. Curriculumul propriu-zis al Akademiei ar fi putut fi cel utopic, expus de Platon în Republica și Legile 13. Se pare însă că misiunea Akademiei nu s-a restrâns la formarea acelor phylakes (fulake" = „paznici”) din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ceilalți, 1 592 000 de sticle și borcane. Dacă doar în două județe s-au strâns în acel an, peste 3 milioane de sticle și borcane, oare câte sticle și borcane strânseseră pionierii din întreaga țară? O cifră, desigur, incredibilă. Întrecerea în fictivul dorit de o ideologie paranoidală părea infinită. Proiectele exotice, imposibile, aveau nuanțe science fiction. Se spunea că cea mai actuală lucrare tehnică a pionierilor din Urziceni era instalația pentru folosirea apei reziduale menajere în vederea extragerii alcoolului metilic și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la Oltenița și Buftea(!) erau sistemele de transformare a valurilor în energie electrică, mecanică. Ficțiunea se referea la întreaga societate, dar avea un limbaj specializat, de lemn, pentru fiecare sector al vieții și al vârstelor. Pentru copii, existau generice speciale, întreceri, lansări, inițiative și, mai ales, chemări. Pionierii se „chemau” între ei continuu, lăsând impresia unei autonomii articulate la Chemarea Mare a țării, cea la care frenezia atingea cote ultime de entuziasm: „Pionierii din localitatea Cobadin au lansat către toți pionierii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și Chomski, 1988) ar putea fi studiate „adeziunile oamenilor muncii” la măsurile adoptate. De altfel, apariția decretului fusese pregătită propagandistic folosindu-se aceeași schemă de manipulare pentru amorsarea reacțiilor mulțimii. Însuși Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor, publicase un articol despre „întrecerile” familiilor de țărani în a avea cât mai mulți copii. Fantezia este susținută bombastic cu motivul similarității fecunditate-bogăție (la întrebarea câți copii aveți, un țăran răspundea, după caz, „numai șapte” sau „numai nouă”, prozatorul acreditând ideea, falsă, de altfel, că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pentru copil; - regulile jocului - îndeplinesc o importantă funcție reglatoare asupra relațiilor dintre copii, arătându‑le cum să se joace, cum să rezolve problema respectivă, cum se distribuie responsabilitățile în grup etc.; - acțiunea de joc - cuprinde momentele de așteptare, surpriză, ghicire, întrecere etc., care fac ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută și atractivă pentru elevi. Ca activitate în completarea lecției, jocul didactic poate fi grupat astfel: - după obiectele de învățământ - jocuri folosite la citire, scriere, matematică, dezvoltarea vorbirii, cunoașterea mediului, educație
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
selectate în funcție de: potențialul elevilor integrați și tipul deficienței, resursele și disponibilitatea școlii, interesele elevilor, solicitările părinților etc.; - integrare ocazională - participarea în comun a elevilor cu dizabilități alături de colegii lor din școala obișnuită la diferite activități școlare și extrașcolare (excursii, serbări, întreceri sportive, spectacole etc.). O analiză comparativă privind diferitele experiențe de realizare a educației integrate în alte țări evidențiază unele aspecte comune: a) în majoritatea cazurilor, integrarea copiilor cu cerințe educative speciale în școli de masă s‑a realizat prin intermediul unor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
singur braț,/ l-aud pe președinte cum ne-o spune:/ Dar zdravăn ați știut să irigați”), electrificarea, potrivit chemării lui Lenin („Și într-un sat uitat de vreme/ Înalții brazi cu becurile vii/ Sunt arcuri de triumf slăvind pe Lenin”), întrecerile socialiste, strungarii, turnătorii, cazangiii, tractoriștii, textilistele, zidărițele, scriitoarea activistă candidând pentru consiliul popular, poetul conștient că scrisul lui e o armă. Și la începutul anilor ‘60, volumele Diminețile simple sau Memoria cuvintelor, mult comentate ca regenerare lirică, prezintă încă perspectiva
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
modernism” de Dinu Stegărescu, București, 1947; Poeme fără de imaginație, cu desene de Florica Cordescu și Ligia Macovei, București, 1947; Tâlbâc, Tureatcă & Co, cu desene de Marcela Cordescu, București, 1948; A fost odată...și nu va mai fi, București, 1949; Așa întrecere înțeleg și eu!... (în colaborare cu Maia Radovan), București, 1949; Cordonul sanitar, București, 1949; Misiunea trebuie îndeplinită, București, 1950; Teatru mic, București, 1950; În preajma mutărilor, București, 1965; Poeme și poezii alese din cărți și din sertar (1925-1965), pref. Mihail Petroveanu
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
evaluare a dreptății, virtuții, binelui, adevărului și frumosului. Iar în centrul acestui șantier se află media, care ne individualizează și ne uniformizează în aceeași măsură. Fiecare face ce vrea, iar media pândesc, înregistrează și expun tocmai ceea ce este mai excentric. Întrecerea în excentricități s-a declanșat, iar normalitatea stă în umbră. Poate de aceea media sunt atât de reprezentative pentru modernitatea pe care o trăim. 3.7. Asimetria unei dualități românești: structură sau individualizare? Ar fi greu, chiar imposibil să nu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la începutul secolului al XX-lea și chiar mai târziu, Miu nu mai are alura de cavaler medieval care urmărește să se impună prin vitejie. Atât personajul, cât și acțiunea pierd treptat din măreție. Dispar elementele de basm din episodul întrecerii voinicești dintre Miu și Ianoș, prezente în variantele mai vechi. Balada Miu Cobiul cunoaște o circulație mai mare în Muntenia, Oltenia, la românii din Serbia. Ea a circulat și în Moldova, fără a avea aceeași frecvență ca în sudul țării
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
școală). Cu ocazia acestor sărbători s-au făcut donații de cărți sau în bani de către cei invitați: „Biblioteca a primit o sponsorizare de 700 de cărți de la Radio România Cultural” (director de școală). În ultimul an s-au organizat spectacole, întreceri sportive și se intenționează ca, pe viitor, sărbători de genul „Fiii Satului” să mai fie organizate. Direcția județeană a mai facilitat organizarea unor manifestări, parte a unui program anual la nivel județean. Festivalul local de teatru „Teofil Vâlcu”, un concurs
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]