3,274 matches
-
acuzat că l-ar fi defăimat pe Mihai Viteazul și i-ar fi preamărit pe fanarioți. Iorga își dădu curînd seama că poziția lui în cadrul Universității era periclitată. A cerut să fie primit în audiență de Take Ionescu, ministru Învățămîntului. Întrevederea lor a avut un caracter încordat. Take Ionescu l-a asigurat că, atît timp cît va fi ministru al Învățămîntului, Iorga nu va fi profesor universitar. Nu contează, domnule, pot aștepta"97, a răspuns Iorga. Intrigile acestea dăunau foarte mult
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în mișcare la începutul lunii februarie. După cele mai grave incidente electorale avîndu-i ca eroi pe lăncieri și gărzile legionare, Legiunea (la ordinul lui Codreanu) s-a retras din campanie. În primele zile ale acestei luni, Codreanu a avut o întrevedere cu generalul Antonescu. În cele din urmă (grație medierii prințului M. Sturdza), Codreanu s-a întîlnit cu Goga pe 8 februarie 1938. Poate că ar fi putut să facă ceva, pentru că amîndoi simțeau că regele pusese ceva la cale, dar
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Boeru și grupul de legionari care îl sprijineau s-au hotărît să-l disculpe de asasinarea lui Iorga. După cum mi-a explicat Nicolae Guguianu (un legionar și tovarăș apropiat al lui Boeru), care locuiește la La Garenne Colombes, în cadrul unei întrevederi pe care mi-a acordat-o, grupul de legionari rămași alături de Boeru a convocat un "Juriu de Onoare" prezidat de generalul Ion Gheorghe, ultimul ambasador al lui Antonescu la Berlin, și de alții. Juriul l-a disculpat de asasinarea lui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
l-a irosit. El a rămas în istorie ca asasin al lui Nicolae Iorga, deși s-a străduit din răsputeri să nu rămînă cu imaginea aceasta. Istoria n-ar trebui să-i refuze această distincție îndoielnică. La șase săptămîni după întrevederea relatată mai sus, Boeru murea în același cămin de bătrîni din Germisch-Partenkirchen. Indice de nume Adamov 295 Adams, Henry 13 Adler 129 Agârbiceanu, Ion 121, 168, 399 Albert I. 159 Aldea, C. Sandu 104 Alecsandri, Vasile 53, 68, 131 Alexandru
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Vălenii de Munte, 1939, p. 261 39 Lipovenii erau ortodocși ruși sectanți, crud persecutați acolo, care fugiseră în Moldova. 1 Principiul de o viață întreagă al lui Nicolae Iorga. Familia i l-a comunicat autorului în mai multe rînduri în timpul întrevederilor pe care i le-a acordat cu atîta amabilitate 2 Barbu Theodorescu, Contribuțiuni la cunoașterea strămoșilor lui Nicolae Iorga, București, 1947, pp. 6-7 3 Familia Iorga păstrează o icoană de argint adusă de familie din Grecia, cu numele original gravat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
-mi înfrânez o îngrozitoare, mutilantă, irațională mușcătură de gelozie, care mă pândea de după unul din colțurile sufletului meu risipit. Trebuia s-o înlătur prin gândire; iar roadele gândirii mele erau următoarele: Când l-am părăsit pe Ben, după acea odioasă întrevedere, încercasem o întunecată, sălbatică bucurie, pentru că-mi dădusem seama că acum eram liber să-l detest; ba eram liber să fac chiar mai mult, mult mai mult de atât. În linii mari, mă simțeam îndreptățit să mă gândesc la „salvarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Rațiunea îmi spunea că dovezile mele nu erau absolut concludente și că ar putea fi interpretate și altminteri. Iar persoana mea „anti-Ben“ nu era, poate, martorul cel mai obiectiv. Oare Ben se arătase chiar atât de odios la ultima noastră întrevedere, ținând seama că însăși purtarea mea fusese absolut exasperantă? De fapt, până la urmă, reușise să se controleze; dar de la bun început, simțisem la el o sălbatică și irațională ostilitate. Și apoi mai era misterul lui Titus. De ce fugise de acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am văzut-o, adăugă Titus. Iar ea e foarte necăjită. — Nu-i nici un motiv să fie necăjită, am precizat eu. Am intrat în bucătărie și amândoi m-au urmat. N-ați vrea să luați cina? — Trebuie să plec, stărui Hartley. Întrevederea ei cu Titus, oricum o fi decurs, se terminase, și acum sosise timpul dominat de soțul barbar, a cărui sclavă era, și care reușise să i-l scoată până și pe Titus din minte. Vechea panică pusese din nou stăpânire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
vreun rău. Însă aș fi vrut să-l înfrunt, dar o înfruntare în sine n-ar fi fost decât un simplu lux, oricât aș fi dorit să șterg impresia de servilism pe care i-o lăsasem, probabil, la prima noastră întrevedere. Dar trebuia să folosesc într-un fel ceea ce știam și, mai ales, ceea ce eram: un supraviețuitor, mânat de o răzbunare morală și de o rațiune. La asta mă gândisem când îi spusesem lui Lizzie că mi se arătase un straniu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pachet din cei 5 ani de deținut... Dar cred că a fost o greșeală a administrației care, la un moment dat, a confundat sistemul. Fiind un penitenciar cu regim de drept comun, deținuții aveau dreptul la pachet, la scrisori, la întrevederi, dar noi nu aveam astfel de drepturi. Atunci a fost pentru prima dată. A venit tata la vorbitor, mama și prietena mea așteptau la poartă. Și tata mi-a zis: Nu i-am dat voie să vină și mamă-ta
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
tot timpul, și n-ați fi avut ce să discutați. L-am asigurat pe tata că mă simt bine, că sunt sănătos, că nu am probleme, că nu sunt singur și că trebuie să rezist. Și aia a fost singura întrevedere pe care am avut-o cu familia și singurul pachet. După aceea am fost transferați la Jilava. Când s-a întâmplat asta? Cred că era sfârșitul lui iunie sau iulie... 1957. Jilava era închisoare de tranzit. Erau acolo oameni aduși
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mama. Ora 12 cu Maerken la pavilionul de vânătoare. 12¾ luat prânzul. Brătianu venit de la București, este refăcut. Haralamb, Câmpineanu, Mănescu etc. După masa de prânz conversat îndelung cu Brătianu, l-a văzut pe Haymerle la Viena, foarte nemulțumit de întrevedere. Mai târziu cu mama la castel. Ora 6 Werndel la mine, pentru armele cu repetiție. Ora 7 Brătianu, D. Ghica, familia Sutzu la masă. Seara cu mama. Duminică, 6/18 septembrie Vreme minunată, vânt din nord. Ora 8 cură. Ora
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Venit Theodori de la București. Duminică, 2 septembrie/21 august Nori, vânt, rece. Ora 9 biserică. Orele 10-12 la castel; aranjat camera mea. La dejun Voronțov, Sturdza etc. După-amiaza discutat cu ultimul. Brătianu a fost invitat urgent de către Bismarck la o întrevedere. Sturdza pleacă seara. D. Ghica la masă. Luni, 3 septembrie/22 august Căldură enormă, secetă. La castel. Dejunat în pavilionul de vânătoare, invitat pe Suțu. Ion Bengescu. După-amiază la castel, Heymann și Stöhr. Seara ceva ploaie, care însă încetează imediat
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Mavrogheni cu soția. După masă discutat cu cei doi miniștri. Brătianu e foarte bine și vioi și e mulțumit de rezultatul călătoriei sale. A fost primit de împăratul Franz Josef, a discutat în mod repetat cu Kalnoky, Tisza, Kallay, Reuss. Întrevederea sa cu Bismarck la Gastein foarte mulțumitoare. Îmi prezintă un tratat de alianță cu Austria, pe care îl discutăm. În spatele lui se află însă Germania, așa crede el, ea va semna ultima. Se va telegrefia în acest sens la Viena
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
afară. Enorm de umed. Mestecenii nu au înverzit încă. Plimbat până la ora 6, cu Stöhr etc. Seara biliard cu Șoimănescu până la ora 9. Steriadi și intendentul Gordon preiau acum direcția castelului. Împăratul german este încă suferind. Sandro a avut o întrevedere cu prințul de coroană în Darmstadt, în privința Victoriei de Prusia. Marți, 6 mai/24 aprilie. Sf. Elisabeta. Vreme minunată, foarte cald. Ora 8 dejunat cu Elisabeta, îi dăruiesc o brățară cu perle și două tablouri. Ora 9¼ toți împreună la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cald. Înainte de amiază promenadă cu mama, apoi văzut cu Stöhr noul drum. Ora 12½ Sturdza, care vine la lunch cu soția sa, prințesa Ipsilanti, Filipescu, doamna Văcărescu etc., 30 de persoane. După-amiaza Sturdza, care îmi relatează, din însărcinarea lui Kalnoky, întrevederea acestuia cu Bismarck. Totul pare liniștit, ne sunt foarte recunoscători pentru politica noastră clară. Leopold a plecat la Baden pentru a-l prezenta împăratului pe Carlo, care a devenit locotenent în Regimentul 1 al Ulanilor de Gardă. Ziua de naștere
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
din gruparea junimistă, au intrat în Comitetul Central al partidului, nu însă și Petre P. Carp, un alt junimist (Ion Bulei, Sistemul politic al României moderne. Partidul Conservator, Editura Politică, București, 1987, pp. 22-26). Opinia lui Carol, formulată îndată după întrevederea cu prefectul Poliției Radu Mihai, era probabil influențată de raportul pe care acesta i-l prezentase și care nu putea să fie favorabil conservatorilor. Gheorghe Slăniceanu (1835-1885) era în acel moment ministru de Război, funcție pe care a deținut-o
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
vecine cu orașul meu natal. Menajându-mi susceptibilitățile de alsacian, trecu repede peste chestiunea ținuturilor anexate, și, deși era un Hohenzollern (din ramura catolică), afirma cu oarecare mândrie că în linie maternă coboară din Murat și din Beauharnais. Ca să încheie întrevederea și ca să pot să-mi depun cărțile de vizită oficiale acolo unde trebuia, îmi acordă un titlu: secretar al poruncilor și bibliotecar al Maiestății Sale” (Robert Scheffer, Orient regal. Cinci ani la curtea României, traducere de Rodica Pânzaru, București, 1997
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
a deplasat la Judecătoria Craiova, unde a fost informată că lucrările de demolare nu puteau fi efectuate decât până la data de 7 iulie 1995, data la care începea vacanță judecătorească. 35. Lucrările de demolare nefiind efectuate, reclamanta a avut o întrevedere cu directorul serviciului de amenajare a teritoriului din Primăria Municipiului Craiova, care i-a promis că va proceda la demolare în luna august 1995. 36. Construcțiile nu au fost demolate. 37. Reclamanta și-a reînnoit cererea către primărie prin scrisoarea
RAPORTUL COMISIEI din 20 iunie 2000 pronunţat în cauza C.C.M.C. împotriva României (Plângerea nr. 32.922/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128935_a_130264]
-
Municipiului Craiova însoțită de avocata să. Timp de 5 minute acestea au fost primite de colonelul N., care le-a cerut din nou să îi dea documentele privitoare la executare, dar a fost refuzat. 46. Colonelul N. a pus capăt întrevederii, explicând reclamantei că îl contactase pe primarul municipiului Craiova în vederea executării și că primarul îl informase că unul dintre cei care ocupaseră terenul are mai mulți copii. În sfârșit, el a lăsat să se înțeleagă că poliția nu poate execută
RAPORTUL COMISIEI din 20 iunie 2000 pronunţat în cauza C.C.M.C. împotriva României (Plângerea nr. 32.922/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128935_a_130264]
-
să se înțeleagă că poliția nu poate execută hotărârile judecătorești fără o cerere expresă în acest sens din partea primăriei. 47. La data de 27 mai 1998, la invitația primarului Craiovei reclamanta s-a prezentat la primărie, unde a avut o întrevedere cu primarul municipiului, presedintele Judecătoriei Craiova, un reprezentant al Prefecturii Județului Dolj și cu cei care ocupaseră terenul, respectiv cu G.I. și M.B. 48. În cursul acestei întrevederi G.I. și M.B. au propus reclamantei să le vândă terenul, dar aceasta
RAPORTUL COMISIEI din 20 iunie 2000 pronunţat în cauza C.C.M.C. împotriva României (Plângerea nr. 32.922/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128935_a_130264]
-
primarului Craiovei reclamanta s-a prezentat la primărie, unde a avut o întrevedere cu primarul municipiului, presedintele Judecătoriei Craiova, un reprezentant al Prefecturii Județului Dolj și cu cei care ocupaseră terenul, respectiv cu G.I. și M.B. 48. În cursul acestei întrevederi G.I. și M.B. au propus reclamantei să le vândă terenul, dar aceasta a refuzat. 49. Fiind vorba de executarea unor hotărâri de demolare, primarul municipiului a explicat reclamantei că procedura de executare este greoaie, invocând în plus și motive sociale
RAPORTUL COMISIEI din 20 iunie 2000 pronunţat în cauza C.C.M.C. împotriva României (Plângerea nr. 32.922/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128935_a_130264]
-
în executarea respectivă. 50. Deși a reamintit că atât G.I., cât și M.B. erau proprietari și ai altor imobile și că nici un motiv de ordin social nu stătea în calea executării, reclamanta nu a obținut nici o promisiune de demolare. 51. Întrevederea a luat sfârșit în momentul în care primarul le-a recomandat lui G.I. și M.B. să înainteze la judecătorie o cerere de suspendare a executării și să introducă o acțiune în justiție împotriva reclamantei. 52. Construcțiile și lucrările respective nu
RAPORTUL COMISIEI din 20 iunie 2000 pronunţat în cauza C.C.M.C. împotriva României (Plângerea nr. 32.922/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128935_a_130264]
-
pot influența conduita generală, precum și perspectivele reintegrării în societate. ... (2) Referatul de evaluare trebuie să fie obiectiv, concis, concret, clar și coerent. ... Articolul 7 (1) Referatul de evaluare este întocmit de consilierul de probațiune, în baza uneia sau mai multor întrevederi cu persoana pentru care instanța a solicitat referat de evaluare. ... (2) Ori de câte ori apreciază că este necesar, serviciul de probațiune va solicita autorităților competente desemnarea unor specialiști în vederea întocmirii referatului de evaluare. Acești specialiști pot fi psihologi, sociologi, cadre didactice, medici
REGULAMENT din 29 noiembrie 2000 (*republicat*) de aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de probaţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131576_a_132905]
-
alin. (1) lit. d) și e). ... Articolul 8 Consilierul de probațiune desemnat să întocmească referatul de evaluare: a) stabilește de îndată, dar nu mai târziu de 5 zile de la data primirii solicitării instanței de judecată, locul, data și ora primei întrevederi cu persoana pentru care s-a solicitat referatul de evaluare. Prima întrevedere cu persoana pentru care s-a solicitat referatul de evaluare trebuie să aibă loc în termen de 7 zile de la data primirii solicitării instanței de judecată. În cazul
REGULAMENT din 29 noiembrie 2000 (*republicat*) de aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de probaţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131576_a_132905]