2,365 matches
-
ca o adiere de vânt... Am uitat cum e să fii copil !” „ Da, !.. Așa este, am uitat..!”, murmurai eu înfiorat. „ Ai spus ceva...?!”, mă întrebă un coleg. „ Nu, nu.. m-am gândit, așa..!”, i-am răspuns. Gândul acela m-a întristat și mai mult... și, parcă m-a tras într-o bulboană adâncă... adâncă, fără fund... Haideți, să ne reîntâlnim peste o lună...!”, murmură unul din colegi risipindu-mi din nou gândurile. „Poate, vom fi mai mulți, atunci !... Vom căuta adrese
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fost fericit pentru o clipă și-am uitat unde mă aflu. Simțeam că ating mâna prietenului meu prin intermediul papirusului pe care ea îl mângâiase, desigur, atunci când îmi scrisese. Fericirea mea n-a ținut prea mult, căci orice rând citit mă întrista enorm. Mi-a confirmat ceea ce știam deja: acum, acolo toți m-au uitat. Până și soția mea, care are un nou amant. Proserpina Dedimineață, ieșind mai devreme în pădure ca să mă plimb, am zărit-o de departe pe Aia care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
în sfera posibililor proprii (pornind de la determinațiile sale) sau în mod aleatoriu, depinzând de orizontul de sens în care putem să-l gândim? Care sunt orizonturile de sens care fac posibilă meditația asupra sinelui? Scrisul îmi produce bucurie, publicarea mă întristează (deși gândirea-pentru-scris pare să se desfășoare în vederea publicării). Bucuria scrisului este egalată (calitativ vorbind) doar de cea a lecturii unora din autorii frecventați. Ceea ce ar sugera, pe anumite zone, coincidența sine-lui cu altul; ori bucuria de a găsi o formă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Lovinescu !). Pe o ploaie torențială, am plecat cu troleibuzul la gară, unde aveam un tren spre Sibiu, la ora 22,30. Îmi dădusem întâlnire cu soția la Sibiu, la sora ei. Când am văzut că nu-i acolo, m-am întristat. În convorbirea telefonică pe care am avut-o, am aflat că rămăsese în Suceava, din cauza îmbolnăvirii. Am trebuit să facă un tratament serios cu antibiotice. Acum a reluat și ea serviciul. În încheiere, v-aș ruga să transmiteți respectuoase sărutări
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Eugen Dimitriu 135 4 Suceava, 15.10.1978 Mult Stimată Doamnă Morțun, Scrisoarea Dv. a venit la o zi după plecarea mea în concediu. Am lipsit o lună, încât, iată că abia acum sunt în măsură să răspund. Sunt foarte întristat de noutățile ce le transmiteți în legătură cu sănătatea Dv. Ce s-a întâmplat ? Cum se explică această evoluție rapidă și nefericită? Nu ați încercat o consultație și la Facultatea de Medicină? Poate că Secția Stomatologică V-ar putea ajuta cu mai
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
serviciu pe unitate și fiind singur, mi am adunat gândurile și iată că am pus mâna pe condei. Mă bucur că ați ajuns cu bine la Galați, împreună cu venerabila Dv. mamă și soția Dv. Pe de altă parte, m-am întristat că nu vă simțiți prea bine cu sănătatea. Dumineca trecută am petrecut toată ziua pe străzile Fălticenilor, vizitând locurile cele mai pitorești, mai încărcate de amintirea înaintașilor, în compania D-nei Elena Niculescu Varone, soția folcloristului și eseistului G. T. Niculescu-Varone
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
dezvoltarea vieții muzicale din această zonă. Mi-a dat mână liberă să port tratative cu Comitetul județean de Cultură. Din păcate, demersurile sau soldat cu un eșec, neexistând mijloace materiale pentru a recompensa munca reputatului profesor universitar, care s-a întristat mult. 285 P.S. Adaug și două còpii după trei referințe: 1 - Profesor și academician Traian Ionașcu. 2 - Elly Roman, compozitor, membru U.(niunea) C.(ompozitorilor) din R.S.R. 3 - Din partea conducerii C.A.R. a Filarmonicii „George Enescu”. 7 (București), marți
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
organizarea unor asemenea emisiuni mă depășea, ele depinzând în primul rând de factorul politic, dar și de relațiile personale de prietenie în cercuri restrânse... 297 6 (București), 23.1.1980 (șt. poștei) Dragă domnule Eugen, Primind rândurile matale m-au întristat necazurile prin care treci fără vină356. Să-mi dai voie să iau parte cu compasiune și eu la aceste neplăceri le doresc din toată inima să fie cât mai trecătoare. Iar în ce mă privește, în doi ani mi-am
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
evidențe clare. Pe baza Legii, pe lângă muzeele județene funcționau Oficii ale Patrimoniului Cultural Național. 346 12 (Piatra-Neamț), 27 martie 1978 Iubite și stimate Domnule Dimitriu, Scrisoarea Dv. din 14 a.c. m a bucurat mult, dar în același timp m-a întristat vestea că aveți de îndurat grele neplăceri în ceea ce privește sănătatea. M-am bucurat văzând grija și interesul ce-l aveți ca orașul cu veche tradiție istorică și culturală să fie cât mai evidențiat și păstrat cu așezămintele memoriale. Mă doare mult
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
parte) din târgul în care am trăit cei mai frumoși ani din viața mea. Tot ce se vorbește sau se publică despre acest oraș sau despre oameni necunoscuți în prezent sau trecuți în liniștea pământului, mă bucură dar mă și întristează că sunt pribeag pe meleagurile unde mă aflu și nu sunt acolo să pun și eu umărul cu priceperea mea la tot ce este frumos și bun. Aș fi putut să deschid în fiecare sezon o expoziție, căci am realizat
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ale activității, am ajuns și la scrisoarea în cauză. Întâi mulțumesc pentru urări și - cum nu s-a sfârșit trimestrul I al anului curent - îți fac la rându-mi urări de sănătate și motive de bucurii pentru 1974. M-a întristat mult pierderea prof. Ciurea. Am aflat-o de la fiul său, târziu; păcat că n-a mai apucat să-și vadă viața scrisă, din pricina birocrației care a mânat manuscrisul de la Ana la Caiafa. Să sperăm că Dl. Foit467 va face o
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
-și limba: Tlăiască paltidu’ comunist lomân! Trăgându-și răsuflarea și căutând parcă un lucru pierdut, a strigat iarăși: Tlăiască lepublica populală lomână! Copiii s-au uitat lung, au zâmbit îngăduitor, dar nici unul n-a scos un cuvânt, mai degrabă fiind întristați de ceea ce vedeau. Directorul și subdirectorul, au făcut semn spre grupul ciripitorilor, imputându-le: „Ce așteptați?”. Voiau să facă ceva, dar nu știau ce. Tot directorul și subdirectorul i-au scos din încurcătură strigând: „Trăiască! Trăiască! Trăiască!”. A bâiguit și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
suflet mulțumiri pentru gândul vostru ca și cum aș fi primit darul făcut cu toată curăția și dragostea; nu vă tulburați dacă n-am să fiu prezent cu trupul la masa voastră. A înțeles atât cât a putut înțelege atunci, s-a întristat puțin și a plecat. Într-o cameră, rezervată pentru materialele uzate, în care îmi făcusem un loc de refugiu spiritual, m-am rugat lui Dumnezeu să mă întărească pe mai departe și să mă lumineze ca să pot răspunde, fără să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în rezistența împotriva reeducării, s-a recurs la ultima armă a perfidiei, atacul la persoană, la demolarea „idolilor”. Dar șefii și conducătorii legionari n-au ocupat în sufletele noastre poziție de idol. Căpitanul, Moța sau alt conducător s-ar fi întristat când ar fi constatat că în locul slujirii lui Dumnezeu, legionarii i-ar fi adorat pe ei. Căpitanul, pentru a i feri pe legionari de alunecarea în idolatrie, de cultul personalității, a dat scara slujirii: iubirea de aproapele, dragostea în comunitatea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a fost un produs organic al societății românești, care era bazată pe răzeși, fiind adaptat sub influența dezbinătoare a Ungariei, Poloniei și Bizanțului. Nu fusese nimeni altul decît Mihai Viteazul cel care a introdus iobăgia în România, lucru care îl întrista pe Iorga. El vorbea cu dispreț despre toate procesele istorice din România de după 1800, deoarece era convins că influențele străine dăunaseră modelelor și proceselor organice. Iorga a condamnat "Regulamentul Organic" al lui Nicolae Pavlovici țarul Nicolae I -, considerîndu-l o instituție
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de la Iași (Regina Maria îngrijea soldații răniți și bolnavi de tifos). Plecarea regelui s-a făcut sub pretextul trecerii în revistă a trupelor. Nu trebuia ca armata română să aibă impresia că plecarea aceasta era o fugă. Regele era foarte întristat; Iorga și-a dat seama că acesta avea în fața ochilor soarta țarului Nicolae al II-lea. "Ei bine, voi pleca", a spus regele; "oricum, sînt inutil aici". Următoarea acțiune a lui Iorga a fost să se întîlnească cu cîțiva politicieni
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Cel puțin în copilărie. Mai târziu, din cauza lui James, m-am arătat mai demn și mai distant. Să fi fost oare vreodată tatăl meu îndurerat pentru că-l socoteam pe unchiul Abel atât de „pitoresc“? Poate că da. Gândul acesta mă întristează acum, în timp ce scriu, mă străpunge ca o durere pătrunzătoare. Nu, tata nu se sinchisea de bunurile lumești dar, deși nu a arătat-o niciodată, se poate să se fi simțit abătut, tot de dragul meu, că nu era și el o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mătușii mele i-aș fi putut-o prezenta.) Când aveam șaisprezece ani, mătușa Estelle a murit într-un accident de automobil. Am suferit mult mai puțin decât m-aș fi așteptat. Pe atunci aveam alte pricini de îngrijorare. Dar mă întristează faptul că, deși în felul ei distrat era atât de bună cu mine, probabil că nu mă vedea altfel decât ca pe vărul stângaci, țărănos, lipsit de distincție, al lui James. Pentru mine, Estelle a însemnat un miracol, o prevestire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mi-am dat imediat seama că e o persoană cu vaste cunoștințe. Acum, de când am sosit la el, am înțeles imediat că și-a provocat moartea de bunăvoie. Vă spun acest lucru, ca să vă asigur că nu trebuie să vă întristați prea mult. Domnul Arrowby a murit împăcat, după ce a considerat că și-a încheiat toate misiunile. În certificatul medical, am consemnat drept cauză a decesului un stop cardiac. Dar n-a fost vorba de așa ceva. Domnul Arrowby a făcut parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pe care poposim rar, și unde percepem limpede zădărnicia tuturor lucrurilor la care am râvnit atâta amar de vreme, și la care în curând vom râvni din nou. Nu am avut intenția să scriu despre moartea lui Clement. M-am întristat îngrozitor descriind-o și, cu toate că au trecut câteva zile, tristețea continuă să mă bântuie. Bineînțeles, mi-a revenit din acea jale, probabil destul de repede. Clement mi-a lăsat averea ei, dar până la urmă s-a dovedit a nu fi altceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
oricărui flectiv verbal, pe de alta, dezvoltă în planul semantic al numelui o dimensiune eventivă, în același mod în care o face morfemul diatezei dinamice: Ion a devenit bogat. - Ion s-a îmbogățit. Maria a devenit tristă. - Maria s-a întristat. Au aceeași funcție semantică alte verbe care, prin mutații semantice, dezvoltă o variantă sinonimă verbului a deveni: a ajunge, a se face, a ieși: „Readuc melancolia-mi Iară ea se face vers” (M. Eminescu) Acestea sunt variantele paralele, nepredicative ale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din prima clasă, sintagma diatezei dinamice este alcătuită din trei termeni reprezentând două unități autonome lexicale și sintactice: una, reprezentată de verb, precedat de pronumele reflexiv se și a doua - pronumele (substantivul)-subiect, când verbul este predicat: Andra s-a întristat. șsubiectț șpredicatț Verbele din cea de-a doua clasă dezvoltă sensul de diateză dinamică în sintagme formate din patru termeni, reprezentând trei unități autonome lexical și sintactic: se + verb, precedat de un substantiv (pronume) și urmat de un alt substantiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau reciprocă, instituirea în sfera subiectului și a unei a doua limite în desfășurarea acțiunii verbale, ci caracterul subiectiv al conținutului semantic al verbului apropiat, la o mare parte din verbe, de conținutul semantic al verbului de stare (a se întrista). Trăsătura semantică definitorie a diatezei dinamice este +subiectivitate, dar aceasta se dezvoltă și se manifestă în mod diferit (sau relativ diferit) la cele două clase: • verbe înscrise la diateza dinamică în sintagme formate din doi termeni autonomi lexical și sintactic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întrebuințării curente, ca variantă primară, a structurilor pronominale. În funcție de conținutul lor lexical, verbele din această clasă dezvoltă diferite trăsături semantice lexico-gramaticale de gradul II, variante ale „subiectivității” sau complementare „subiectivității”17: - eventiv: a se cuminți, a se înroși, a se întrista etc. - pasiv: a se speria Întrebuințate fără pronume reflexiv, aceste verbe dezvoltă, în interiorul diatezei active, sensul „factitiv”: a se cuminți ® a-l cuminți = a-l face să se cumințească a se speria ® a-l speria = a-l face să se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dinamică este o categorie în același timp (pentru mai multe clase de verbe) lexico-gramaticală și (pentru alte verbe) gramaticală; este o categorie lexico-gramaticală la verbele a căror sintagmă primară implică prezența cvasiobligatorie a pronumelui reflexiv (a se coborî, a se întrista, a se speria etc.) și este o categorie gramaticală pentru verbele a căror variantă primară de întrebuințare este situarea lor la diateza activă (a achita/a se achita, a îngriji/a se îngriji etc.). Deosebirile semantice dintre verbele la diateza
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]