2,732 matches
-
De fiecare dată cînd mă gîndesc la asta, simt așa, o agitație În stomac. Nu mă pot deloc concentra la serviciu. Nu mă mai pot gîndi la nimic altceva. Ziua Angajaților În Familie este un eveniment al companiei, mă gîndesc Întruna. Și nu o Întîlnire. O să fie o Întîlnire strict de serviciu și probabil că Jack și cu mine nu vom avea nici o ocazie În care să ne spunem mai mult decît bună ziua, pe un ton oficial, ca Între angajat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
bine decît crezi că te cunoști chiar tu. Mă trece un fior de Îndoială. Poate că tot timpul ăsta l-am subestimat pe Connor. Poate chiar mă cunoaște. O, Doamne. Dacă se prinde ? Încep să tai o lămăie feliuțe, aruncînd Întruna priviri de control asupra mulțimii. Unde naiba o fi Jack ? — M-am prins, spune Connor brusc, și, În clipa În care ridic privirea, Îl văd fixîndu-mă victorios. E vorba de Paul, nu-i așa ? — Poftim? Mă holbez uluită la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
fixîndu-mă victorios. E vorba de Paul, nu-i așa ? — Poftim? Mă holbez uluită la el, abținîndu-mă cu greu să nu izbucnesc În rîs. Nu, nu e Paul! De unde pînă unde ți-a putut veni o asemenea idee ? — Te văd uitîndu-te Întruna În direcția lui. Arată spre locul din apropiere unde se află Paul, care bea posomorît dintr-o sticlă de bere. La fiecare două minute ! — Ba nu mă uit deloc la el ! spun iute. Mă uit doar... nu fac decît să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cît mai normal. — E... complicat. — Bine, atunci. Rămîn pe gînduri o clipă. Unde te-ai grăbit În noaptea aia atunci, cu Sven ? CÎnd a trebuit să punem capăt Întîlnirii noastre brusc. Jack oftează. — Emma... — Și noaptea aia cînd ai vorbit Întruna la telefon ? Cu alea ce-a fost ? De data asta, Jack nici măcar nu se mai obosește să răspundă. — Înțeleg. Îmi dau părul spre spate, Încercînd să-mi păstrez calmul. Jack, ți-a trecut măcar o dată prin cap că, În tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
naivă decît am crezut ? — Mi se pare o explicație destul de plauzibilă, spune Jemima ridicînd din umeri. Are vreo aventură clandestină cu o tipă din Scoția. Și, atunci cînd v-ați Întîlnit, tocmai fusese s-o vadă. Iar ea Îl sună Întruna, poate chiar s-au certat, după care ea a venit la Londra inopinat, așa că el a trebuit să plece urgent de la Întîlnirea cu tine. Lissy Îmi privește chipul devastat. — Dar poate că prima teorie e cea corectă, spune Încurajator. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
să facă prăpăd În jur, iar acum vreau să-l rechem Înapoi, dar butonul respectiv nu mai funcționează. OK. GÎndește-te puțin rațional. Nu are nici un rost să te panichezi. N-o să se Întîmple nimic În seara asta. O s-o sun Întruna pe mobil și, În clipa În care Îmi răspunde, Îi explic În cuvinte dintr-o silabă că trebuie neapărat să-l sune pe tip și să contramandeze totul și că, dacă n-o face, am să-i rup picioarele. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
dacă nu știu pe unde naiba umblă ? Rămîn nemișcată, Încercînd să fac abstracție de panica ce-mi dă tîrcoale, Încercînd să găsesc o soluție. OK. Va trebui să mă duc la petrecere și să mă port normal, să o sun Întruna pe mobil și, dacă nu reușesc să fac nimic pînă atunci, să aștept pînă diseară, cînd mă văd cu ea. Nu am ce altceva să fac. O să fie bine. O să fie bine. Petrecerea e uriașă, strălucitoare și zgomotoasă. SÎnt toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
nimerită pentru detalii biografice. - Dacă stau să mă gândesc, a continuat Abe, nu țin să trec iar În revistă Împrejurările copilăriei - destoinica mea mamă, educată la colegiul John Hopkins, fruntea clasei ei. Și imbecilul de taică‑meu care‑mi reproșa Întruna că n‑am ajuns membru al societății filozofice Phi Beta Kappa. Deși aveam note foarte mari. Pentru admiterea la cursurile societății respective erau suficiente notele B și C. Totuși, oricâte succese aș fi avut, - faptul că eram invitat să conferențiez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Chick. De fiecare dată Îmi dai senzația că ai ceva mai important de făcut decât ceea ce faci În momentul respectiv. Nu m‑am apărat de acuzațieă nici măcar n‑am Încercat. Destinația noastră, Lanvin, se afla În apropiere, dar ne rețineau Întruna alte magazine. Opticienii Îl atrăgeau Întotdeauna pe Ravelstein. Dar În acest domeniu nu era singurul. Potrivit unor statistici, femeile americane au În medie câte trei perechi de ochelari de soare. „O, nu e necesar să Întrebi de ce!” - așa cum sună vorbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
pe Madame de Rênal a lui Stendhal, În inocența și simplitatea ei. Și, firește, și alții, Încă neînvățați să‑l recunoască, neatinși de perceperea lui deschisă, Încearcă, Într‑o formă obscură, același dor. Acesta era sentimentul pe care‑l pândea Întruna Ravelstein la ceilalți și, de la o asemenea permanentă preocupare, nu mai era decât un pas până la aranjarea partidelor. Adică până la exploatarea cât mai eficientă a acelor puternice, dar incomplete nevoi. Era și un paliativ eficace, cu o semnificativă importanță proprie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și să‑ți fi dat osteneala să‑l ia cu Încetișorul... Și mai e posibil ca În calitatea lui de educator genial să‑și fi dat seama cât trafic de idei putea suporta mintea mea. În New Hampshire mă pisa Întruna să‑i repet bancuri vechi, gaguri vechi, vechi clișee de vodevil. - Ia cântă‑mi cupletul ăla al lui Jimmy Savvo! Sau: Cum era chestia aia cu soțul furios? Bărbatul cu inima sfărâmată care‑i spune prietenului său: „Soția mea mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
lor frumoși negri sau chiar până la dinții lor. Ravelstein, Înfășurat În haina lui de casă din păr de cămilă, stătea Întins pe șezlong, admirând și explicând noul echipament - și râzând de ignoranța profanilor. Dar nu era În formă și apăsa Întruna butonul care amuțea sunetul, pentru a se face auzit. Până la urmă, Însă, oboseala l‑a răzbit, iar Nikki l‑a ajutat să se ridice și l‑a condus În dormitor, scuzându‑se: - S‑a obosit prea tare. A crezut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
simptome se manifesta o bruscă scârbă de mâncare. Nu puteam nici să mă uit la alimente. Ajunsesem să‑mi facă greață toate mirosurile de gătit. La masă nu puteam Înghiți altceva decât fulgi de porumb cu puțin lapte. Îi spuneam Întruna lui Rosamund că lucrul ăsta e spre bine. Pierdeam niște kilograme nedorite. Ca toți cetățenii Statelor Unite, eram supraalimentat din plin. Familia de francezi de la parter venise din Rouen ca să se relaxeze și să umble brambura, slobozi, pe la tropice. Înotau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
prelungită. Unii dintre medici erau de părere că trebuie să fiu dus imediat la sala de reanimare de la cardiologie. Alții susțineau că respirația era problema principală. Infirmiera mi‑a aplicat pe față o mască de oxigen, pe care o dădeam Întruna la o parte. Rosamund stătea lângă mine ca să mă ajute. M‑a rugat: - Chick, oxigenul ți‑e strict necesar și n‑aș vrea să‑i văd că‑ți leagă mâinile. - Dar mă sufoc! Eu am propria mea versiune asupra a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Îmbrăcare, accesoriu muzical sau fundal, dar Ravelstein are o perspectivă nietzscheană, favorabilă comediei și muzicii de fanfară. Preferabil Bizet și Carmen decât Wagner și Inelul. Îi place ca volumul aparaturii sale muzicale să fie dat la maximum. Telefonul care sună Întruna e lăsat În seama răspunsurilor robotului. Își Îmbracă apoi costumul de cinci mii de dolari, din lână italiană amestecată cu mătase. Trage În jos manșetele hainei și Își netezește creștetul cu vârfurile degetelor. Și poate că se desfată cu gândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
a văzut. Când am trecut eu la prânz pe aici, s-a văzut. Și dimineață s-a văzut. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Ai trecut și dimineață? BĂRBATUL CU BASTON: Am trecut... BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Și lătra? BĂRBATUL CU BASTON: Lătra. Lătra întruna. (BĂRBATUL CU PĂLĂRIE se apleacă mult deasupra fântânii.) BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Dar poate că nu l-a aruncat nimeni. BĂRBATUL CU BASTON: Cum adică? BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Poate că a trecut pur și simplu pe aici și a căzut singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
se vadă tot! GARDIANUL (Speriat, distrus.): De ce să se vadă tot? Se agață de ARTUR.) Eu nu sunt vinovat cu nimic... Vă dau banii înapoi... ARTUR: N-am nevoie! Păstrează-i! GARDIANUL: Vă dau tot ce am. Copiii mei tușesc întruna, de la naștere... Asta nu vă spune nimic? ARTUR: Absolut nimic! GARDIANUL (În hohote de plâns.): N-aveți inimă... Ne aruncați în stradă... Știți bine că până la oră unu e interzis să umblăm pe stradă... Ne vor vâna ca pe niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
un timp. Și s-a gândit la Auschwitz, la care nu-i făcea nici cea mai mică plăcere să se gândească. Și s-a întors și mi-a spus: — Tot lagărul era plin de megafoane, mi-a spus, și mergeau întruna, rar dacă tăceau. Transmiteau multă muzică. Cunoscătorii îmi spuneau că de multe ori se dădea muzică bună - uneori din cea mai bună. — Interesant, am remarcat eu. — Nu se dădea nici un fel de muzică de compozitori evrei, preciză el. Era interzisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
gură și dezgustător. — Nu, a zis el. Așa că i-am arătat o transcriere a unei emisiuni, transcriere furnizată mie de Institutul din Haifa. — Citește! l-am îndemnat. — N-am nevoie să citesc, a spus el. Pe vremea aceea toată lumea repeta întruna aceleași lucruri. — Totuși citește... așa ca un hatâr, l-am rugat eu. Prin urmare s-a apucat să citească și fața i-a devenit din ce în ce mai acră. Mi-a înapoiat transcrierea. — Mă dezamăgești, mi-a zis. — Cum așa? — E apă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
mă veghează în timpul somnului aici la Ierusalim, dacă n-are vreun indiciu cu privire la ce-am visat. — Noaptea trecută? m-a întrebat el. — Indiferent când, i-am răspuns eu. — Noaptea trecută a fost ceva cu femei, m-a lămurit el. Repetai întruna două nume. — Ce nume? am întrebat. — ...Helga a fost unul, a zis el. — Nevastă-mea, am zis eu. — Celălalt era Resi, a zis el. — Sora mai mică a nevesti-mii, am spus eu. Doar numele lor... atâta tot. — Ai spus „La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
să facă orice, oricând și să-l ferească Dumnezeu pe cel care caută să descopere temeiuri. Cât despre ce fel de femeie fusese nevasta lui Heinz: n-am cunoscut-o decât foarte puțin, deși am văzut-o destul de des. Vorbea întruna, ceea ce te împiedica să ajungi s-o cunoști, iar subiectul ei predilect era întotdeauna aceeași: oameni de succes care sesizau ocaziile și nu le lăsau să le scape, oameni care, spre deosebire de soțul ei, erau importanți și bogați. „Tânărul Kurt Ehrens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
și brusc glasul i-a crescut în intensitate. Doamne Sfinte, ce supărați sunteți! a urlat ea. Soțul, un civil tras la față, cu un plasture peste un ochi, pe rever cu nasturele de recunoaștere al sindicatului profesorilor naziști, o avertiza întruna. Dar ea nu-l auzea. — Ce vreți să facem? s-a adresat ea tavanului și la tot ce se afla deasupra lui. Ce vreți să facem? Spuneți-ne și-o să facem! O bombă a explodat în apropiere, a scuturat de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
spuneau. Epstein îi povestea mamei lui ce se întâmplase. Un lucru pe care l-am auzit bine și care m-a impresionat a fost felul cum îmi pronunțau numele de familie, felul cum suna numele meu de familie. „Kahm-bală“ repetau întruna. Pentru ei asta însemna Campbell. Însemna răul în stare pură din mine, răul care își exercitase influența asupra a milioane de oameni, creatura dezgustătoare pe care oamenii buni o voiau moartă și îngropată. „Kahm-bală“. Mama lui Epstein s-a emoționat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
a mai îmbărbătat. Șefii l-au promovat în munci mai de răspundere și deprinsese alte gusturi. Intrase în altă lume, mai cu ștaif, cu alte lozinci, cu prelucrări mai deștepte, dar care, s-a convins repede, respecta aceleași legi: halitul întruna de savarine la activiști și îndoparea cu lebăr la activiste, oriunde, oricând, cu oricine și oricum. Devenise specialist în vânarea de bâzdâc, cu atât mai mult cu cât se convinsese că democrația de partid funcționa perfect în astfel de situații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
negre, de parcă îl unsese din belșug cu untură de rechin. Pe piept îi spânzura un fel de colier, dintr-un lănțug gros, împletit, din aur roșiatic, de care atârna un craniu minuscul, cu fălcile larg deschise, de credeai că hohotește întruna, parcă s-ar fi topit de râs. Acela ținea în mâna dreaptă un smoc de ciulini, ca o sorcovă sau ca un fel de mătăuz, cu care popa stropește cu apă sfințită. Agita smocul și privea fioros, oprit în ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]