6,513 matches
-
accentuat aplatizată mezio-distal. în secțiune orizontală se menține forma romboidală. Particularități față de molarul 1: -dimensiuni mai reduse în toate sensurile; -aplatizare mezio-distală mai accentuată; -șanțurile vestibular și palatinal mai puțin adânci; -fosa distală poate fi mult mai redusă rezultând un șanț în locul ei; -fața ocluzală are cuspizii disto-vestibular și disto-palatinal mult mai reduși, uneori cel disto-palatinal lăsând impresia că este pe cale de dispariție; -creasta oblică de smalț este mai puțin proeminentă și în multe cazuri nu există; -nu are tuberculul lui
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
la 6 ani. Coroana are formă de paralelipiped dreptunghiular. Fața vestibulară are contur ce se înscrie într-un trapez cu baza mare ocluzal și baza mică cervical. Marginea vestibulară este cea mai mare și prezintă două denivelări corespunzătoare celor două șanțuri ce delimitează cei trei lobuli de creștere. Are aspectul unei linii frânte, formate din trei “V”-uri, fiecare reprezentând un cuspid vestibular, cu mărimi ce descresc dinspre mezial spre distal. Marginea cervicală este mult mai redusă dimensional, mai puțin ondulată
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Marginea mezială este ușor oblică, convexă spre ocluzal, rectilinie spre cervical. Marginea distală este mai scurtă și mai convexă decât cea mezială. Fața vestibulară a molarului 1 mandibular are cel mai complex relief dintre fețele laterale ale dinților. Prezintă două șanțuri verticale: unul mezial, mai profund ce continuă șanțul de pe fața ocluzală și se termină în fosa vestibulară (la jumătatea înălțimii acestei fețe) și unul distal, mai scurt, mai puțin proeminent, îl continuă de asemenea pe cel ocluzal și se termină
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
rectilinie spre cervical. Marginea distală este mai scurtă și mai convexă decât cea mezială. Fața vestibulară a molarului 1 mandibular are cel mai complex relief dintre fețele laterale ale dinților. Prezintă două șanțuri verticale: unul mezial, mai profund ce continuă șanțul de pe fața ocluzală și se termină în fosa vestibulară (la jumătatea înălțimii acestei fețe) și unul distal, mai scurt, mai puțin proeminent, îl continuă de asemenea pe cel ocluzal și se termină pierdut. Convexitatea maximă a feței vestibulare este situată
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ocluzale se înscrie într-un trapez cu baza mare vestibular, delimitat de următoarele margini: -marginea vestibulară este alcătuită din crestele sagitale ale celor trei cuspizi vestibulari; -marginea linguală alcătuită din crestele sagitale ale celor doi cuspizi linguali, întrerupte de depresiunea șanțului de descărcare intercuspidian; -marginile proximale sunt ușor curbe și convergente spre lingual, cea distală fiind mai scurtă și mai convexă ca cea mezială. Relieful feței ocluzale este deosebit de complex, fiind reprezentat de cinci cuspizi: trei vestibulari și doi orali, în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fiind mai scurtă și mai convexă ca cea mezială. Relieful feței ocluzale este deosebit de complex, fiind reprezentat de cinci cuspizi: trei vestibulari și doi orali, în ordinea mărimii: mezio-lingual, disto-lingual, mezio-vestibular, centro-vestibular și centro-vestibulo-distal. Acești cuspizi sunt separați de următoarele șanțuri intercuspidiene: - șanț intercuspidian mezio-distal, cu extremitățile în fosele meziale și distale, separă cuspizii vestibulari de cei linguali. Nu este rectiliniu, ci se formează din două segmente convexe: centro-lingual între cuspizii mezio-lingual și disto-lingual, cu extremitatea ocluzală într-o fosă secundară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
scurtă și mai convexă ca cea mezială. Relieful feței ocluzale este deosebit de complex, fiind reprezentat de cinci cuspizi: trei vestibulari și doi orali, în ordinea mărimii: mezio-lingual, disto-lingual, mezio-vestibular, centro-vestibular și centro-vestibulo-distal. Acești cuspizi sunt separați de următoarele șanțuri intercuspidiene: - șanț intercuspidian mezio-distal, cu extremitățile în fosele meziale și distale, separă cuspizii vestibulari de cei linguali. Nu este rectiliniu, ci se formează din două segmente convexe: centro-lingual între cuspizii mezio-lingual și disto-lingual, cu extremitatea ocluzală într-o fosă secundară centrală situată
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cei linguali. Nu este rectiliniu, ci se formează din două segmente convexe: centro-lingual între cuspizii mezio-lingual și disto-lingual, cu extremitatea ocluzală într-o fosă secundară centrală situată în treimea mijlocie â feței ocluzale, traversează marginea linguală și se continuă cu șanțul de pe fața linguală; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-mezial între cuspiziimezio-vestibular și centro-vestibular care pornește dintr-o fosă în treimea mezială a feței ocluzale. traversează marginea vestibulară, se continuă cu șanțul mezial de pe fața vestibulară; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-distal cu extremitatea ocluzală în fosa
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
rectiliniu, ci se formează din două segmente convexe: centro-lingual între cuspizii mezio-lingual și disto-lingual, cu extremitatea ocluzală într-o fosă secundară centrală situată în treimea mijlocie â feței ocluzale, traversează marginea linguală și se continuă cu șanțul de pe fața linguală; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-mezial între cuspiziimezio-vestibular și centro-vestibular care pornește dintr-o fosă în treimea mezială a feței ocluzale. traversează marginea vestibulară, se continuă cu șanțul mezial de pe fața vestibulară; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-distal cu extremitatea ocluzală în fosa secundară situată în treimea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
treimea mijlocie â feței ocluzale, traversează marginea linguală și se continuă cu șanțul de pe fața linguală; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-mezial între cuspiziimezio-vestibular și centro-vestibular care pornește dintr-o fosă în treimea mezială a feței ocluzale. traversează marginea vestibulară, se continuă cu șanțul mezial de pe fața vestibulară; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-distal cu extremitatea ocluzală în fosa secundară situată în treimea distală a feței ocluzale și care se continuă cu șanțul distal de pe fața vestibulară, terminându-se pierdut. Separă cuspidul centro-vestibular de cel disto-vestibular. Relieful
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
traversează marginea linguală și se continuă cu șanțul de pe fața linguală; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-mezial între cuspiziimezio-vestibular și centro-vestibular care pornește dintr-o fosă în treimea mezială a feței ocluzale. traversează marginea vestibulară, se continuă cu șanțul mezial de pe fața vestibulară; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-distal cu extremitatea ocluzală în fosa secundară situată în treimea distală a feței ocluzale și care se continuă cu șanțul distal de pe fața vestibulară, terminându-se pierdut. Separă cuspidul centro-vestibular de cel disto-vestibular. Relieful ocluzal al molarului 1 mandibular
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
o fosă în treimea mezială a feței ocluzale. traversează marginea vestibulară, se continuă cu șanțul mezial de pe fața vestibulară; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-distal cu extremitatea ocluzală în fosa secundară situată în treimea distală a feței ocluzale și care se continuă cu șanțul distal de pe fața vestibulară, terminându-se pierdut. Separă cuspidul centro-vestibular de cel disto-vestibular. Relieful ocluzal al molarului 1 mandibular este completat de fosele principale și cele secundare: -fosele principale - mezială și distală - au o formă triunghiulară fiind limitate de crestele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
principale și cele secundare: -fosele principale - mezială și distală - au o formă triunghiulară fiind limitate de crestele marginale de smalț. Fosa mezială este mai mare ca cea distală; -fosele secundare - în număr de trei - situate la locul de intersecție al șanțului mezio-distal cu celelalte trei șanțuri: centro-lingual, ocluzo-vestibulo-mezial și ocluzo-vestibulo-distal. Distanța între crestele sagitale ale cuspizilor vestibulari și linguali este de 7 mm, iar între crestele marginale mezială și distală de 8-9 mm. Rădăcina: molarul 1 mandibular are două rădăcini, cea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
principale - mezială și distală - au o formă triunghiulară fiind limitate de crestele marginale de smalț. Fosa mezială este mai mare ca cea distală; -fosele secundare - în număr de trei - situate la locul de intersecție al șanțului mezio-distal cu celelalte trei șanțuri: centro-lingual, ocluzo-vestibulo-mezial și ocluzo-vestibulo-distal. Distanța între crestele sagitale ale cuspizilor vestibulari și linguali este de 7 mm, iar între crestele marginale mezială și distală de 8-9 mm. Rădăcina: molarul 1 mandibular are două rădăcini, cea mezială mai mare și mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
într-un trapez cu baza mare ocluzal. Marginea ocluzală are forma unei linii frânte, reprezentată de două “V”- uri, cel mezial fiind mai mare. Relieful este convex în ambele sensuri, cu convexitatea maximă situată mezial în treimea cervicală. Prezintă un șanț vertical mai puțin adânc, ce se termină într-o fosetă situată la jumătatea înălțimii acestei fețe. Conturul feței linguale este asemănător cu al primului molar mandibular dar cu toate dimensiunile mai reduse. Fețele proximale sunt asemănătoare cu ale molarului 1
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
circa 10 mm. Relieful este reprezentat de patru cuspizi: mezio-vestibular, mezio-lingual, disto-vestibular, disto-lingual (în ordinea descrescătoare a dimensiunii lor). La dintele implantat, cuspizii linguali sunt situați mai jos decât cei vestibulari datorită înclinării dintelui spre lingual. Cuspizii sunt separați de șanțurile intercuspidiene: mezio-distal cu o extremitate la nivelul fosei marginale meziale și alta în fosa distală și vestibulo-lingual cu o extremitate la nivelul fosei de pe fața vestibulară pe care o parcurge înjumătățea ocluzală și pe care o traversează, terminându-se șters
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de pe fața vestibulară pe care o parcurge înjumătățea ocluzală și pe care o traversează, terminându-se șters pe fața linguală. Separă cuspizii mezio-lingual și mezio-vestibular de cei disto-vestibular și disto-lingual. Este situat mai aproape de marginea distală și se intersectează cu șanțul mezio-distal. Relieful feței ocluzale este completat de fosele acesteia - două fose principale: mezială și distală și o fosă secundară la intersecția șanțurilor intercuspidiene. Molarul 2 mandibular are două rădăcini cu dimensiuni mai reduse decât ale primului molar, cu aceeași orientare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mezio-lingual și mezio-vestibular de cei disto-vestibular și disto-lingual. Este situat mai aproape de marginea distală și se intersectează cu șanțul mezio-distal. Relieful feței ocluzale este completat de fosele acesteia - două fose principale: mezială și distală și o fosă secundară la intersecția șanțurilor intercuspidiene. Molarul 2 mandibular are două rădăcini cu dimensiuni mai reduse decât ale primului molar, cu aceeași orientare mezială și distală, dar mai adunate, cu tendința de a se uni în treimea de colet. Rădăcina mezială nu conține întotdeauna două
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
relație centrică față de baza craniului, rapoartele dentare se apreciază în funcție de trei planuri spațiale. În plan sagital (fig. 78) toți dinții mandibulari sunt mezializați față de cei maxilari după cum urmează: -la nivel molar - cuspidul mezio-vestibular al molarului l maxilar se plasează în șanțul intercuspidian dintre cuspizii -mezio- și centro-vestibulari ai molarului 1 mandibular (cheia lui Angle); -la nivel premolar - deplasarea cu jumătate a premolarului mandibular față de cel maxilar; -la nivel canin - -mezializarea se constată prin faptul că axul caninului maxilar se continuă cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibular arcada mandibulară cu diametrul maxim orizontal al cuspidului vestibular (fig. 80). Lingual, arcada mandibulară o circumscrie pe cea maxilară cu diametrul maxim orizontal al cuspidului mandibular lingual. Contactele interdentare se realizează astfel: cuspizii vestibulari mandibulari vin în contact cu șanțul intercuspidian mezio-distal principal al premolarilor și molarilor maxilari; la nivel canin fata palatinală a caninului maxilar contactează fața vestibulară a caninului mandibular; la nivel incisiv, liniile interincisive se continuă una cu alta și cu linia madio-craniană. Incisivul central mandibular intră
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
același timp : un branding mai modest, de restaurant, dar simptomatic pentru imaginarul nostru național. Pe lîngă Sibiu, un local nici prea-prea, nici foarte-foarte își ademenea clienții cu următorul „logo” : Fîntînița haiducului. Simply the best ! Era să intru cu mașina în șanț, fascinat de această sinteză identitară de margine de drum... Dincolo de aparența sa puțin stîngace, această promovare este absolut exemplară, în felul ei. Are, adică, tot ce-i trebuie pentru a ne oferi o imagine sintetică a imaginarului nostru mult mai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
j’arrive... Am crezut că drumul va ocoli valea și va coborî apoi, pe versantul celălalt, înapoi la drumul mare. Dar n-a fost așa. De fapt, era un drum forestier care urca pe vale, devenind tot mai mic, două șanțuri de tractor, apoi o potecă largă de picior, pînă se răsfira într-o mulțime de potecuțe ce se pierdeau în hățișul pădurii. Am mers mai departe, am luat-o pe una dintre potecuțe, care mi s-a părut mai promițătoare
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
formațiuni de natură virotică, care au ca substrat anatomic hiperacantoza și papilomatoza [55]. Nevul verucos circumscris (nevus non novocelular) este o hiperplazie epidermică fără celule nevice. Leziunea evoluează adesea din copilărie, cu suprafața acoperită de vegetații keratozice, uscată, separate de șanțuri de culoare brun-cenușie, realizând nevus papilomatos; alteori, dispoziție în striuri, benzi unilaterale sau simetrice, realizând nevii liniari și zoniformi. Histologic prezintă structura unui papilom, care nu suferă transformare malignă. Acantomul cu celule clare apare clinic ca o tumoretă, fermă, bine
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
maturi ectopici. Adenoame sebacee simetrice ale feței (de fapt, adenofibroame), cu două variante: Pingle (roșie) și Hallopeau (varianta dură), care face parte din tabloul sclerozei tuberoase Bourneville. Se caracterizează prin ridicături globuloase, roșietice sau gălbui, grupate, cu topografie simetrică în șanțurile nazo-geniene, șanțul mentonier, fruntea, putând forma placarde cu contur neregulat. Adenoame sebacee asimetrice, localizate în regiuni bogate în glande sebacee, apar în copilărie sub forma unor formațiuni de mărimea unui bob de linte până la o nucă, de culoare gălbuie și
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
Adenoame sebacee simetrice ale feței (de fapt, adenofibroame), cu două variante: Pingle (roșie) și Hallopeau (varianta dură), care face parte din tabloul sclerozei tuberoase Bourneville. Se caracterizează prin ridicături globuloase, roșietice sau gălbui, grupate, cu topografie simetrică în șanțurile nazo-geniene, șanțul mentonier, fruntea, putând forma placarde cu contur neregulat. Adenoame sebacee asimetrice, localizate în regiuni bogate în glande sebacee, apar în copilărie sub forma unor formațiuni de mărimea unui bob de linte până la o nucă, de culoare gălbuie și consistență renitentă
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]