3,157 matches
-
un Mont-Blanc, dar îl folosea mai rar, pentru corespondența mai "de suflet", curgeau din el ca mierea epistole seducătoare) și notă sec: În cazul în care semnatarul nu prezintă o deviere de la normal, este posibil ca el să vrea să șocheze, impresionând o anume generație, studenți, ușor de impresionat 145. E clar, un pericol "pentru masele de studenți". Din prudență, adăugă între paranteze: "Articolul trebuie citit în întregime de specialiști în pedagogie și estetică"bbbbb. Așa face orice medic atunci când nu
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
spune că e "întrulocarea celor nepereche": tristețea cu umorul tonic, "conformitatea" cu "nesupunerea fără de margini", credința-n Cel de Sus și practicarea anuală a Sărbătorii Nebunilor, "apolitismul" anarh și căutarea cu sete a moralei în politică, filosofia și "bancurile" ce șochează prea-pudibondele urechi ale "divuțelor" de la televizor, atașamentul de locul natal și conștiința că, metafizic, ești un apatrid. MX: Dar "pornograful" unde s-o afla? Și "pornosoful" DAK: Pe cel de-al doilea îl caută orice cititor în textele lui Pițu
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
bă" când sunt în "gașcă" iar uneori folosesc și exclamația "ce pu... mea" când sunt furioase. 46 Este forma populară a denumirii "celei mai vechi profesii din lume" (alături de spionaj), pe care am evitat-o în text pentru a nu șoca persoanele sensibile la sonorități violente. 47 Care nu poate fi atribuit nici asumat, fiind un dat înnăscut al morfologiei faciale și corporale. 48 În traducere: persoane din România de sex feminin cu fițe francofone. 49 Lista animalelor "puse la bătaie
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
fărădelegi, fără să uite de comportamentul aberant al lui Domnu față de Milà, pusă să joace rolul unei penibile Dulcinee, conform scenariului scris de un psihotic megaloman ce nu știa să piardă. Și totuși pierde, așa cum odinioară o pierduse pe Isabel. Șocat în viața privată, șocat de istoria Portugaliei ce-l elimină definitiv, pe el și toată clica puterii bazate pe teroare polițienească, Domnu va fi trădat până și de felona văduvă a farmacistului. Căderea psihică a ministrului-feudal, acum o penibilă paiață
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de comportamentul aberant al lui Domnu față de Milà, pusă să joace rolul unei penibile Dulcinee, conform scenariului scris de un psihotic megaloman ce nu știa să piardă. Și totuși pierde, așa cum odinioară o pierduse pe Isabel. Șocat în viața privată, șocat de istoria Portugaliei ce-l elimină definitiv, pe el și toată clica puterii bazate pe teroare polițienească, Domnu va fi trădat până și de felona văduvă a farmacistului. Căderea psihică a ministrului-feudal, acum o penibilă paiață îndoliată, este ireversibilă. Reacționează
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
lui Michael. Hazardul îi va propulsa pe cei doi, pe liceanul convalescent și pe coapta, încă atrăgătoarea Hanna într-o clandestină relație erotică, agrementată cu tot ceea ce ține de inițiere sexuală, complicitate, posesiune. Adolescentul i se dedică trup și suflet, șocat de oferta neașteptată a Hannei, fără însă să-și piardă discernământul. Discreția învăluitoare, protectivă, autoritară a misterioasei și totuși naturalei Hanna devine un drog pentru novicele Michael, dar nu într-atât încât să nu-și descoasă partenera de baie și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
îi revenea din partea tatălui 48 surorilor Hermine și Helene și fratelui Paul; renunță la studii și la cariera academică, acea carieră care se întrevedea înainte de război. Încă în septembrie 1919, se înscrie la cursurile seminarului pedagogic din Viena. Familia era șocată. Multora din cei apropiați le era greu să și dea seama că după experiențele pustiitoare ale războiului și cele pe care i le-a prilejuit primirea manuscrisului său doar speranța unei vieți în spiritul învățăturilor Evangheliilor îl putea ocroti pe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ar fi incompatibilă cu „caracterul național“ englez. Această observație l-a înfuriat pe Wittgenstein. Câțiva ani mai târziu, el și-a explicat reacția astfel, într-o scrisoare adresată lui Malcolm: „Ați făcut o remarcă asupra «caracterului național» care m-a șocat prin primitivitatea ei. M-am gândit atunci: la ce servește tot studiul filozofiei dacă câștigul nu este mai mare decât acela de a putea vorbi oarecum convingător despre o anumită problemă abstrusă de logică etc., dacă modul nostru de a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
leș défend, elle leș protège..." [Mercier, p.1139]. Amestecul oamenilor de proveniențe diferite în spațiul parizian, treptat uniți, este demn de cromatică expresionista. Impresionează viteză mare cu care este supusă asimilării aproape orice etnie. Oricare străin ajuns la Paris este șocat de atmosfera permisiva. În saloanele pariziene este chiar de bon ton a primi indivizi care se deosebesc prin originalitatea lor. "En effet, toutes sortes de beautés se trouvaient là: des Anglaises à profil de keepsake, une Italienne dont leș yeux
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
accomplissant posément leș actes leș plus extraordinaires" [ibidem, p.346]. Aceste trăsături au la bază manifestări multiple: ambiția de a fi diferită de alții, de a devansă modă timpului, dorința de a se impune, dorința de a-i epata și șocă pe altii ș.a.: "Elle restait, d'ailleurs, l'étourdie qui étonnait Paris par șes extravagances" [Zola, La Сurée, p.293]. Explicația acestor trăsături este predispoziția spre fantezie pe care o are Pariziana: "Elles ont sur leș femmes des autres peuples
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
noapte a timpurilor. Acest "populism" religios a ajuns să aibă o influență politică semnificativă și să producă, prin susținerea războiului din Irak, în opoziție cu bisericile clasice: catolică, protestantă, ortodoxă, anglicană, o nouă fractură în lumea creștină. America profundă, încă șocată de cataclismul din 11 septembrie și atașată puternic simbolurilor americane, de genul In God we trust, este foarte sensibilă la afirmarea Statelor Unite ca "națiune morală și universală", într-un registru providențialist. Vocația mesianică, de nouă țară a făgăduinței, de nou
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Iulian Costache, Mihai Zamfir), iar pentru introducerile din scrisori Dan C. Mihăilescu remarcă adecvarea: Pentru un poet "cu capul în nori", idealist, utopic, nerealist și nedescurcăreț, albatros baudelairian cu aripi prea mari pentru a putea merge firesc pe pământ, Eminescu șochează în redactarea corespondenței prin atenta șlefuire și dozare stilistică a mesajului potrivit propriilor obiective și conform așteptărilor destinatarului.Un meseriaș atent, nu un boem prefăcut, un bun administrator al propriului destin și mai deloc o figură atinsă de pitorescul experimentării
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
conceptuale, când redefinesc sau când unesc mai puternic secvențele interpretative între ele, facilitând lectura, adică accesul la sens. Ne alegem o temă și, pe parcurs, ajungem la felurite concluzii, altele decât cele intuite inițial, la idei care ajung să ne șocheze chiar și pe noi. E ceva firesc și ține de actul cercetării, de "investigarea" în amănunt a domeniului de studiu. Recunosc faptul că, la început, n-am înțeles prea bine cum, la Ana Blandiana, o scriitoare neomodernistă, deconstrucția canonului ar
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
am numi fondul său românesc de toleranță și apetență pentru contradictoriu. Există o mulțime de proverbe, bancuri sau ghicitori populare românești care ating paradoxul, pentru a sugera complexitatea vieții, pentru a introduce un anume relativism ontologic, dar și pentru a șoca, a descumpăni auditoriul, unele mai limpezi, altele mai sofisticate, jucînd pe sensurile concret respectiv figurat ale cuvintelor, iar unele chiar aporetice, construite pe modelul scolasticii medievale (de pildă: Dacă astăzi sunt zero grade și mîine va fi de două ori
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fantasmatic incestuoase - iar ea era bolnavă de sifilis (...) Una din surorile ei mi-a spus că fusese surprinsă de senzualitatea mamei mele, care, după moartea soțului ei, o mângâia sub o formă să zicem lesbiană, ceea ce pe sora ei o șocase profund, căci nu era obișnuită cu astfel de lucruri. Mama era deci senzuală la maximum. Iar eu, hélas, am verificat asta... Există societăți în care incestul e sacralizat, altele ca a noastră, după câte știu, în care dimpotrivă... Mult timp
Un încăpățânat simpatic by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8464_a_9789]
-
de accelerarea indiscernabilă a tempo-ului narațiunii până la cote care nu mai permit rafinament sau varietate a trăirii, ci doar repulsie patologică. Se poate intui, în continuare, că, în vreme ce groaza este denotativă, exprimând frust și violent și căutând doar să șocheze, teroarea este conotativă, sugerând (acolo unde prima se mulțumește să redea fără menajamente) și urmărind să creeze o atmosferă rarefiată de straniu. Literatura canonică preferă, instinctiv, să cultive teroarea, care este selectivă și elitistă, în detrimentul groazei, ca expresie a senzaționalismului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
între teroare și groază (granițele fixe produc permanent suspiciune). Aici, mai mult decât oriunde altundeva în câmpul esteticii, trebuie să funcționeze flerul criticului: acesta poate separa producțiile literare care rămân subordonate unui scop estetic de acelea care urmăresc doar să șocheze sau să-i provoace dezgust lectorului. În general, precum sugeram anterior, prozele canonice degajează teroare, în timp ce groaza rămâne atributul facil și ușor reproductibil al literaturii de consum. Oricum, nu este de prisos să ne amintim, în finalul acestui subcapitol, observația
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
gotice post-Walpole îi aparține lui Matthew Gregory Lewis. Romanul său apărut în 1796, The Monk, este o terror-romance, amestecând, de-a valma, elemente de erotism fără perdea, de satanism și de vrăjitorie, totul cu scopul de a-și copleși sau șoca auditoriul (avem, în acest caz, un exemplu timpuriu de proză de teroare construită cu multiple elemente de horror șocant, la fel cum, mutatis mutandis, va proceda Rebreanu în Adam și Eva). Totuși, trebuie să subliniez, odată cu Louis F. Peck, că
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
îl ademenește pe Băltărețu să urce împreună în clopotniță, ca să ia masa acolo. În absența oricărei suspiciuni, eroul se supune cu mândrie, gândindu-se la invidia pe care o va produce, în târg, vestea unei asemenea invitații. Totuși, ceea ce urmează șochează prin aparenta naturalețe a tonului narativ. Primele replici sunt, luate au pied de la lettre, perfect inocente: Când ajunserăm sus de tot dasupra clopotului celui mare, de unde vezi omul jos numai cât o vrabie, deodată mă cheamă la dânsul lângă o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ușa boierească [...] îngriji pe Stoicea. Și, într-adevăr, tătarii, la adăpost de gloanțe, tăbărâră pe ea. Topoarele lor cădeau ca grindina". Disperat, eroul face o ultimă încercare de a-i opri pe tătari, coborând furtunos scările spre intrare, însă este șocat să primească, dinspre ușa aproape zdrobită, răceala unei pale de vânt și sarcasmul unui "glas de cucuvaie", hârșâit de bătrânețe. Lectorul descoperă, odată cu protagonistul, că întreaga aventură boierească fusese un vis provocat de magia vrăjitorului. Bucla onirică zăvorăște, ineluctabil, disperarea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
domnița cea frumoasă nu se mărită cu regele, căruia îi era făgăduită, ci cu Shreck, de dragul căruia se preschimbă într-o variantă feminină de căpcăun, nostimă și la fel de verde și de urâtă. Comparația dintre Sir Gawain și Shreck ar putea șoca un medievalist. Totuși, în afara simbolismului culorii verzi, care în ambele cazuri are semnificații pozitive (întoarcerea la natură, fertilitate), există și alte similarități între cei doi. Orizontul de așteptare al publicului este bulversat de răsturnări neașteptate de situație; atât cititorul, cât
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
timpul pe care mi-l acordau, luându-l din timpul lor, în care trebuiau să câștige bani, unul cu amuletele, iar altul cu făcutul alcoolului. Nu am găsit încă dispozitivul retoric pentru a lansa această afirmație, care pe unii îi șochează: trebuie să renunțăm într-un fel la ipocrizia asta. Îmi aduc aminte de un caz, de acum câțiva ani, am uitat cum se numește regizoarea, e din America, care a făcut un film despre exciziune în Egipt, adică tăierea clitorisului
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
certat între ei, n-am intervenit. Ce argumente au folosit cele două părți? Le înțeleg pe ambele, pentru că șocul cel mai mare a fost legat de scenele de nuditate. Când am intrat prima dată în spital am fost și noi șocați de ceea ce am văzut, dar după câteva zile n-a mai fost important aspectul acesta. Așa că înțeleg reacția la prima vizionare, dar mult mai important decât nuditatea este faptul că acel bolnav îi îngrijește pe ceilalți de 20 de ani
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Atunci când a pornit în călătoria lui, Darwin credea, ca orice creaționist, că omul este despărțit de animalele superioare printr-o prăpastie. Nu este de mirare, așadar, că observațiile pe care le-a făcut asupra băștinașilor din Tara Focului l-au șocat și l au pus pe gânduri. Aceste ființe, care nu aveau îmbrăcăminte propriu-zisă, un limbaj cât de cât articulat, locuințe și proprietate, i s-au părut niște „epave“. Iată o însemnare din Jurnalul său, din decembrie 1832: „Cât de deplină
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
legat de această ultimă preocupare a națiunii române, aceea de a-și clarifica (și, îmi place să cred, asuma) trecutul. Sunt extrem de îndurerat de diverse cazuri personale, în primul rând de Sorin Antohi. Dar nu doar cazul lui m-a șocat, ci și altele. Cel al părintelui Marchiș. Era de negândit pentru mine așa ceva. Sigur, fiecare caz în parte are istoria lui, motivația lui, toate sunt dureroase. Tendința mea e de a nu-i judeca, pentru că dacă au greșit, au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]