3,030 matches
-
cât te iubesc... Aș voi sau să mai [fiu] atât de chinuit și daca plătesc amorul meu cu viața - să plătesc cu el un moment de fericire. Prea sunt filozof pentru a nu ști că nu m-așteaptă nimic decât țărâna și uitarea... că nu voi avea nefericirea de-a te revedea, ba încă pentru vecinicie cum se zice... [PERSOANĂ NEIDENTIFICATĂ] [București, februarie - martie 1881] Domnul meu, Veți fi observat, cu o părere de rău pe care țara întreagă o împărtășește
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
necontrolate. C-ar putea plânge și el rămâne un mit, Dar obrajii sunt uzi din zi până-n noapte. Sunt zile când își vede-n apă reflexia pocită. Însuși el se sperie de arătarea ce-a văzut Și se miră cum țărâna nu vrea să-l înghită. Aparent, florile nu pot crește din ceva așa urât. Soarele-i pentru el o pată gri pe boltă, Un dușman ce-l cheamă îngrat la trăire. Păsările lui n-au aripi dar îi cântă Malițios
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93427]
-
15. Faraon, văzînd că are răgaz să răsufle în voie, și-a împietrit inima, și n-a ascultat de Moise și de Aaron, după cum spusese Domnul. 16. Domnul a zis lui Moise: "Spune lui Aaron: "Întinde-ți toiagul, și lovește țărîna pămîntului, și se va preface în păduchi, în toată țara Egiptului." 17. Așa au făcut. Aaron și-a întins mîna cu toiagul, și a lovit țărîna pămîntului, și s-a prefăcut în păduchi pe toți oamenii și pe toate dobitoacele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
16. Domnul a zis lui Moise: "Spune lui Aaron: "Întinde-ți toiagul, și lovește țărîna pămîntului, și se va preface în păduchi, în toată țara Egiptului." 17. Așa au făcut. Aaron și-a întins mîna cu toiagul, și a lovit țărîna pămîntului, și s-a prefăcut în păduchi pe toți oamenii și pe toate dobitoacele. Toată țărîna pămîntului s-a prefăcut în păduchi, în toată țara Egiptului. 18. Vrăjitorii au căutat să facă și ei păduchi prin vrăjitoriile lor; dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
și se va preface în păduchi, în toată țara Egiptului." 17. Așa au făcut. Aaron și-a întins mîna cu toiagul, și a lovit țărîna pămîntului, și s-a prefăcut în păduchi pe toți oamenii și pe toate dobitoacele. Toată țărîna pămîntului s-a prefăcut în păduchi, în toată țara Egiptului. 18. Vrăjitorii au căutat să facă și ei păduchi prin vrăjitoriile lor; dar n-au putut. Păduchii erau pe oameni și pe dobitoace. 19. Și vrăjitorii au zis lui Faraon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
n-a lăsat pe popor să plece. 8. Domnul a zis lui Moise și lui Aaron: "Umpleți-vă mîinile cu cenușă din cuptor, și Moise s-o arunce spre cer sub ochii lui Faraon. Ea se va preface într-o țărînă, care va acoperi toată 9. țara Egiptului și va da naștere, în toată țara Egiptului pe oameni și pe dobitoace, la niște bube pricinuite de niște beșici fierbinți." 10. Ei au luat cenușa din cuptor, și s-au înfățișat înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
pe aleea-ntunecată O floare gândi-se-va odată, La miile de umbre înalte Și la sufletele lor deșarte, Atunci să-ți amintești de mine... Chiar dacă nu-ți va prinde bine, Și luând floarea în mână Vei lăsa în urma-i țărână, Ce va scrie pe pământ, Un fel de jurământ, Că nu cer ce nu-mi poți da vreodată, Vreau doar un sfert din inima-ți curată...
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93436]
-
a tinerilor în deprinderea tainelor unui comerț modern,sau prin creearea unor locuri de muncă în activitățile auxiliare acestora. Promovând noul în materie de unelte agricole, mai ales a mașinilor (semănători, cositori, ș.a.) comercianții evrei nu doar au ușurat muncă țărânilor, dar au făcut-o și mai productivă. Au achiziționat cea mai mare parte a produselor agricole disponibile în gospodăriile țărănești, de la sămânță de dovleac, în ,cânepă sau lâna, până la cereale,sporind veniturile țăranilor.Au valorificat aceste produse,fie în stare
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
odăii de sus a lui Ahaz pe care le făcuseră împărații lui Iuda, și altarele pe care le făcuse Manase în cele două curți ale Casei Domnului; după ce le-a sfărîmat și le-a luat de acolo, le-a aruncat țărîna în pîrîul Chedron. 13. Împăratul a pîngărit înălțimile care erau în fața Ierusalimului, pe partea dreaptă a muntelui Pierzării, și pe care le zidise Solomon, împăratul lui Israel, Astarteei, urîciunea Sidonienilor, lui Chemoș, urîciunea Moabului, și lui Milcom, urîciunea fiilor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
dărîmat Astarteele, și locul lor l-a umplut cu oase omenești. 15. A dărîmat și altarul de la Betel, și înălțimea făcută de Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască; a ars înălțimea și a prefăcut-o în țărînă și a ars idolul Astarteei. 16. Iosia, întorcîndu-se și văzînd mormintele care erau acolo în munte, a trimis să ia oasele din morminte, și le-a ars pe altar și l-a pîngărit, după cuvîntul Domnului, rostit prin omul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
pâine și la pensia pe care speră să o mai apuce.” În ,,Tinerețea mea”, evidențiază urcușul tineresc spre înălțime, dar și întoarcerea la matcă, fiindcă, ,,dorul de ai mei m-a biruit ca un uragan și m-am întors lângă țărâna părinților și nu m-am tânguit în durere și nu m-am pierdut în ceasul cel greu al nenorocirii, ci doar vorbele înțelepte le-am păstrat lângă inimă ca un talisman al neamului meu”. În ,,Mă întreb adeseori” face cinstirea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
înfometat. Lingușitori și lichele salută ambițiile paiaței, dar nevoia de Agora scoate mulțimea pe străzi cerând să fie alungată paiața cocoțată în spinarea unui neam întreg. Îndeamnă vântul - aici e ,,Vântul istoriei” - să-și sloboadă tăria și să arunce în țărână pocitania această scârnavă și beteagă la minte. În ,,Poem fără titlu” afirmă răspicat că nu avem destule lacrimi să plângem și nici destulă putere să ne opunem întotdeauna răului omenesc și că nenumărați oameni au fost sfărâmați fără să știe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Paris din partea Marianei. Rămâne, dragul meu - să ne întâlnim Dincolo, când Creatorul mă va chema la El. Numai El știe când va fi acea zi! După ce urna a fost încorporată într-o nișă la căpătâiul părinților săi, s-a tras țărâna peste lespede și s-a așternut un substanțial covor floral multicolor. Flori multe din partea celor care l-au iubit, îl vor iubi și în inima cărora va rămâne veșnic pentru bunătatea și sufletul lui care a vibrat puternic din dragostea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
buzele de crap încă molfăind ațos a supărare, înotând în sosuri grase și în nămoluri tăcute, și iar se dedulcea cu subsuori de rinocer aduse tot de pirații înrăiți în patimi slinoase, procurate și vândute pe bani grei, grei ca țărâna de pe mormintele imperiale și apoi legumea încet-încet stomacuri de greieri și piciorușe de lăcustă până simțea că sângele îi aleargă buiestru pe sub pleoape, amestecându-se cu lumina, la început hospoasă și înțepătoare ca nisipul și apoi limpede ca un izvor
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
de agriș, se vedea o groapă proaspătă. L-au îndesat acolo pe moșneag, puseră la loc brazdele și toți trei sau împrăștiat. Peste mulți ani, când orașul se înnoi, s-a deschis printre livezi un bulevard. Deasupra unei movile de țărână lama buldozerului scoase un schelet. S-a vorbit atunci de crimă dar, cum nu se înfățișase nici un martor, nu s-a mai făcut dosar. TĂIETORII Cel care, iarna, avea de tăiat lemne trebuia să se abată pe hudița armenească, o
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
ieșit babica, m-a privit așa în fundul ochilor și apoi s-a întors către dânșii. Le auzeam doar glasurile care scădeau și creșteau, ca și cum ar fi cântat. Atunci m-a pălit așa o jele că parcă îmi curgea inima în țărână. Se vede că mi-a scăpătat capul, căci am tresărit deodată la lumea de dincoace. Pușca lucea sub mine ; am tras-o din lumină. Zbucnise pe apă un reflector care pipăia malul ; căta pământul pas cu pas. Umbrele s-au
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
ales pe ulița principală, gâștele "s-au modernizat". Nici nu mai înalță capul când trece vreo mașină. Omul cu goarna a dispărut și el. Nu mai vezi copii, în urma vacilor, cu bățul pe umeri, dimineața, și cu bățul târât prin țărână, seara, cum mergeam noi, mereu, plini de importanță. De altfel, nu prea mai sunt nici vaci, iar Calea Secii e năpădită de mărăcini. Nu mai poți sui pe ea nici cu piciorul. N-o mai folosește nimeni, e un drum
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
acolo, coborî pe o străduță, pietruită cu bolovani mari, unde mirosea puternic a busuioc și a pește prăjit, spre locuința prezicătoarei; o prezicătoare specializată în "alectromanție". "Alectromanția" a rămas neschimbată, de pe vremea romanilor, îi explicase doctorul Luca. Se desenează în țărână un cerc, care e împărțit, apoi, în tot atâtea părți câte litere are alfabetul. Pe fiecare literă se presară boabe de grâu. Când totul e gata, e adus un cocoșel alb căruia i se dă drumul, iar prezicătoarea sau prezicătorul
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
auzeam timpul vâjâind ca o apă undeva afară. Mă gândeam că nu întîmplător spaniolii au redus numărul muzelor la trei: Viața, Dragostea, Moartea. Acum, nu mai am nevoie să-mi explice nimeni de ce un deget scheletic desenează, la Goya, în țărână, cuvântul "nada" ("nimic") și că disperarea poate fi o formă greu suportabilă de a iubi. Și la ce-mi folosesc, oare, recapitulările? Un singur adevăr important ar trebui spus. Că viața interioară, pe care am socotit-o un privilegiu, mi-
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
ba chiar au iubit-o cu toții și mai mult pe Cinthia cînd și-a scos de la gît medalionul de platină și l-a Îngropat Împreună cu celelalte obiecte. Pe rînd, Începînd cu Cinthia și Julius, au aruncat cîte un pumn de țărînă deasupra; fusese ideea Nildei. Pe urmă au zbughit-o cu toții, În afară de Carlos, care s-a Îndreptat cu pași domoli spre camera lui să-și bea ceaiul de la ora șase. O săptămînă după aceea, Susan vru s-o dojenească pe Cinthia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
care se uita la Vilma, care se uita la stăpîna casei: „Veniți! Veniți să vă curățați! Din fericire nu le-a intrat pămînt În ochi! (Pe Vilma o nimerise un bulgăre chiar În față și-și simțea gura plină de țărînă.) Nu mai știu ce să mă fac cu Rafaelito! Hai să-i curățăm, Vilma; pe urmă o să vin chiar eu cu ei În grădină.“ I-au adus din nou În grădină cu hainele puțin scămoșate. Cinthia era zgribulită de frig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
eu cu ei În grădină.“ I-au adus din nou În grădină cu hainele puțin scămoșate. Cinthia era zgribulită de frig și tușea, Julius era furios și Își ținea mîinile lipite de corp, iar Vilma Încă mai scuipa fire de țărînă. Era supărată că-și murdărise uniforma de sărbătoare și se gîndea la ce-o să spună majordomul, dar În același timp era Îngrijorată de tusea Cinthiei, pe care tocmai o cuprinsese un nou acces, de cîte ori i-am spus doamnei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
sărbătoarea șapte zile, și a fost o adunare de sărbătoare în ziua a opta, cum este poruncit. $9 1. În a douăzeci și patra zi a aceleiași luni, copiii lui Israel s-au adunat, îmbrăcați în saci și presărați cu țărînă, pentru ținerea unui post. 2. Cei ce erau din neamul lui Israel depărtîndu-se de toți străinii, au venit și și-au mărturisit păcatele lor și fărădelegile părinților lor. 3. După ce au șezut jos, au citit în cartea Legii Domnului, Dumnezeului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
toți cîrmacii, toți cei ce merg cu corabia pe mare, marinarii, și toți cei ce cîștigă din mare stăteau departe; 18. și, cînd au văzut fumul arderii ei, strigau: "Care cetate era ca cetatea cea mare?" 19. Și își aruncau țărînă în cap, plîngeau, se tînguiau, țipau și ziceau: "Vai! Vai! Cetatea cea mare, al cărei belșug de scumpeturi a îmbogățit pe toți cei ce aveau corăbii pe mare, într-o clipă a fost prefăcută într-un pustiu!" 20. "Bucură-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
am terminat treaba, parcă eram alți oameni, mai cu picioarele pe pământ, mai conștienți și mai stăpâni pe ei, și, să mai știți, deseori când îl auzeam pe tata povestind de câte avusese el parte în războaie (că, fie-i țărâna ușoară, luptase într amândouă), comparam cele ce spunea el cu cele ce făcusem eu. Sigur, eu nu știam cum e când te afli permanent în fața morții, când nu știi, de pe-o clipă pe alta, ce o să se-ntâmple cu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]