12,690 matches
-
în continuare prin pădure, asculta susurul izvoarelor și privea cerul, dar nimic nu mai era ca înainte. Avea o premoniție că ceva nu era în regulă, dar nu avea curajul să rostească acest lucru cu voce tare. Anotimpurile au trecut, ținuturile magice au înflorit - dar, într-o bună zi, prințul Ter a cunoscut-o pe frumoasa Vana, de care s-a îndrăgostit imediat. Își călcă legământul față de Zala și îi propuse Vanei să-i devină soție. Și astfel ireparabilul s-a
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]
-
de pe vapoarele aflate în larg. Mă las în voia visării și simt cum briza mării îmi mângâie chipul îngânându-mi cântece ciudate, aduse, pe aripa vântului și a pescărușilor, de pe tărâmuri îndepărtate, purtând în clepsidra versurilor aromele exotice ale acelor ținuturi. Devin fluidă ca argintul viu și mă preling de pe stâncă în valurile ce clipocesc la baza ei, înfrățindu-mă cu ele. Încerc să deprind muzica lor și taina croșetării dantelei ce îmbracă piciorul stâncii, să le descifrez dansul tainic când
MEDITAŢIE LA MALUL MĂRII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361845_a_363174]
-
bisericii și în șatra unei case de peste o sută de ani, pentru ca seara, înainte de plecare spre orașul meu din sud, să port o lungă discuție cu familia părintelui Berbecar despre covoare, viață, culoare, lume, firesc și sacru. Noi suntem din ținutul Bistriței, de la confluența dintre Bistrița și Cluj. Părinții erau din Maramureș, stabiliți acolo din tinerețe, cu gândul să-și școlească copiii și să le dea un alt viitor. Cu țesătura maramureșeană m-am întâlnit odată cu venirea noastră în Botiza. Dar
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
țigani, în timp ce, de la Valea Purcărețului, în jos pe drum, pe Deal și până la Valea Vălceilor, români, iar de aici până la Valea Hotarului (și azi, chiar mai încolo cu cca. 300 de metri), iarăși țigani. La începutul veacului al XVIII-lea, ținutul a fost cuprins de o foamete mare, datorită inundațiilor și recoltelor slabe. Pentru familiile care au primit drepturi nobiliare, nemeșii, situația a fost mai ușoară,deoarece aceștia erau scutiți de dări și robotă, primind și dreptul de a construi mori
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
de Ziua Națională a României. Nu se întâmplă nimic. Ceva mai târziu, Hocheiștii Naționalei României, (de naționalitate maghiară) la un meci cu selecționata Ungariei tac când se intonează Imnul României, dar cântă cu foc imnul Ungariei și pe cel al ȚINUTULUI SECUIESC, imn care nu avea ce căuta la o manifestare oficială. - Toți tac. - Tu taci; - - Guvernanții nu fac altceva decât să te jupoaie, îți bagă mâna în buzunar și îți iau banii pentru că ești prea bogat în viziunea lor sau
TU TACI, ARHIMANDRID JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362088_a_363417]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > ETERNI ÎN VIAȚĂ ȘI DESTIN Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1146 din 19 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Privesc dincolo de nori domină aștrii e un ținut ca de poveste un alb imaculat privește tu iubire apare-n zare umbra străbate omăt alb călăuzit de lună tu vezi încet umbra tot crește se rupe în două zăresc sub clar de lună suntem noi plini de viață braț
ETERNI ÎN VIAŢĂ ŞI DESTIN de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362117_a_363446]
-
de cunoaștere a conștiințelor umane în circumstanțe genuine. La nivelul ansamblurilor structurale, trăiri auctoriale, fenomene și evenimente, sunt distribuite în admirabile, captivante configurații. Geneza artistică este impulsionată de un ferment nostalgic, rămas în mentalul creatorului din vremea primei treceri prin ținutul bucovinean cu bogate confluențe istorice. Abia de aici, vasta regiune jurnalieră a operei se pune în mișcare. Dar, fiind operă a limbajului, textul pus în mișcare provoacă sensuri, iar sensurile textului trec mai întâi printr-un filtru selectiv și nu
FILIGRAMA DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365784_a_367113]
-
selectiv și nu se consacră exclusiv mecanismului reproducerii reprezentative, a entității antecedente numită Lume ci, urmează dominanta expresivă a entității antecedente numită Eu. Itinerarul epic se deschide cu un preludiu retrospectiv, extras din arborescența temporară: „Am traversat o parte din ținuturile Bucovinei, aflându-mă într-un vagon special, în urmă cu aproape cincizeci de ani. Imi amintesc că am trecut prin Vatra Dornei . Ce puteam vedea din mersul trenului? Toate imaginile s-au perindat cu viteză și nu am avut timp
FILIGRAMA DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365784_a_367113]
-
privind impactul anexării Basarabiei prin deznaționalizare acerbă și jefuire, arestări în masă, deportări, teroare psihologică, cenzură etc. Basarabia a fost ocupată la 28 iunie 1940 ca o consecință directă a Pactului Molotov-Ribbentrop, la care s-au adăugat Nordul Bucovinei și Ținutul Herța, teritorii care nu erau menționate în Protocolul adițional secret, dar nici nu au fost vreodată în Rusia, afirmă istoricul. Despre anexiunea sovietică în memoria colectivă și în dreptul internațional a vorbit juristul prof. univ. dr. hab. Nicolae Osmochescu: „Noi tendințe
BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365913_a_367242]
-
nu numai din provinciile de la răsăritul României ciopârțite în iunie 1940, dar și din altă zonă nerecuperată - Cadrilaterul (Sudul Dobrogei). Manifestarea a fost întregită de lansarea unui consistent volum intitulat: „Dezmembrarea României. Anexarea de către URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutul Herța - 1940”, conținând 700 de documente inedite și studii, pe 1044 p. În cele două zile ale conferinței au fost prezentate 23 de comunicări, la care s-au adăugat câteva intervenții libere, dintre care menționăm alocuțiunea publicistului Alecu Reniță, cea
BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365913_a_367242]
-
CĂRAREA SALVATOARE Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1656 din 14 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Cărarea salvatoare Întins și sălbatic este districtul Kostroma din nordul Rusiei. Dar mai sălbatice și mai neumblate sunt unele sate de la marginea acestui ținut, cu cât ne apropiem de câmpiile fără de sfârșit din nord. Aici iernile sunt lungi, friguroase, iar vânturile bat năprasnic dinspre Oceanul Înghețat către satele rare împrăștiate prin Câmpia Rusă. În lunile de iarnă, zilele sunt atât de scurte, când soarele
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
soarele de-abia mijește pe la orizont, răsare târziu și apune prea repede, lăsând noaptea stăpână peste sălbăticia fără de sfârșit a pădurilor și a câmpiilor înzăpezite, prin care se întrevede câte o căsuță de prin satele puține și rare din aceste ținuturi. Vara, în schimb, este o mare binecuvântare pentru locuitorii acestor ținuturi. Cât vezi cu ochii, câmpiile și pădurile prind viață, iarba crește din belșug, florile umplu poienile de parfumul și culorile lor, albinele zumzăie voioase prin fânețe și prin livezile
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
repede, lăsând noaptea stăpână peste sălbăticia fără de sfârșit a pădurilor și a câmpiilor înzăpezite, prin care se întrevede câte o căsuță de prin satele puține și rare din aceste ținuturi. Vara, în schimb, este o mare binecuvântare pentru locuitorii acestor ținuturi. Cât vezi cu ochii, câmpiile și pădurile prind viață, iarba crește din belșug, florile umplu poienile de parfumul și culorile lor, albinele zumzăie voioase prin fânețe și prin livezile din jurul caselor. Nici prin păduri nu este mai puțin frumos, arborii
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
caselor. Nici prin păduri nu este mai puțin frumos, arborii drepți și înalți de molizi, de mesteacăn și fag înmuguresc, capătă culori dintre cele mai vii, de un verde - smarald. Iar păsările se întrec în a umple cu trilurile lor ținutul, făcându-și cuiburi prin scorburi și tufișuri, unde-și vor crește puii. Este o întrecere neîncetată printre ființele nevinovate ale naturii, să crească, să înfrumusețeze pădurile, să proslăvească numele Creatorului prin trilurile lor măiestrite! Localnicii acestor ținuturi știu că vara
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
cu trilurile lor ținutul, făcându-și cuiburi prin scorburi și tufișuri, unde-și vor crește puii. Este o întrecere neîncetată printre ființele nevinovate ale naturii, să crească, să înfrumusețeze pădurile, să proslăvească numele Creatorului prin trilurile lor măiestrite! Localnicii acestor ținuturi știu că vara este rostul să se îngrijească de tot ce e nevoie pentru o iarnă lungă și împietrită de ger, să adune lemne de foc, să cosească fân și otavă pentru animale, să culeagă de prin poienile pădurilor hribi
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
orz, mazăre, varză, sfeclă și multe alte roade muncite din greu. E nevoie ca omul să fie harnic, să muncească mult vara, ca iarna să stea la adăpost, liniștit, în casa sa. Una din aceste gospodării, dintr-un sat din ținutul Kostroma, era cea a lui Artemie Stepanovic, țăran din tată-n fiu, care nu călătorise, dar nici nu avusese vreodată nevoie să călătorească departe de satul său. Trăia fericit în gospodăria sa, alături de nevasta sa, Evghenia Stepanovna, alături de fii săi
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
în poienile și pădurile de lângă sat. Iarna aveau de lucru destul, să hrănească vitele din gospodărie, să taie lemne și să aducă apă în casă de la un izvor din apropiere, care nu îngheța nici iarna, pe gerurile cele mai năprasnice Ținutul este lipsit în totalitate de munți, și doar, ici-colo, mai răsare câte un deal domol, acoperit de păduri. În vârful dealurilor sunt stâne de vite și de oi. Gospodăria lui Artemie Stepanovic avea de toate, încât să trăiască în tihnă
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
încât să trăiască în tihnă și binecuvântare dată de Sus. Doar că, Artemie mai avea o plăcere de care nu se putea lăsa, orice s-ar fi întâmplat. Îi plăcea să hoinărească la vânătoare prin pădurile și poienile întinse din ținut, să umble zile întregi prin păduri, fie vara, fie iarna, când zăpezile erau mai mici, și nu-i era frică de nimic, având cu el un arc de vânătoare și o tolbă plină de săgeți. Era îndemânatic la vânătoare, nefiind
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
tot dus după alte cântece zilele să-mi farmece Dar când migdalul înflorește tot mi se pare că-i cireș. Atunci dorul se trezește Și-mi lasă pe hârtie-un vers. PIATRA PREȚIOASĂ (micuței etiopience) Venită de departe, dintr-un ținut sărac. tărâm secat de apă și chinuit de foame, pe drumuri de tină, prin arșițe și ploi, mica piatră prețioasă A ajuns la noi. Frântă de talazuri, purtată de vânt zbuciumată-n unde, netezită-n val, în cele din urmă
FLOARE DE NISIP (POEME) 1 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365971_a_367300]
-
întorc știind că n-are rost prietenii și leatul copiii-și duc la școală și frații mei mai mici toți luptă să și-i crească doar eu însingurat, ca dărâmat de-o boală mă flutur printre toamne ca-ntr-un ținut de iască mă răsucesc prin toamna asta ca un vânt mai sec ca un sărut de circumstanță ... Citește mai mult POEMUL TOAMNELOR MELEmă răsucesc prin toamna asta ca un vântmai sec ca un sărut de circumstanțăspre o altă toamnă-ncerc
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
topordar gândul mi-l întorc știind că n-are rostprietenii și leatul copiii-și duc la școalăși frații mei mai mici toți luptă să și-i creascădoar eu însingurat, ca dărâmat de-o boalămă flutur printre toamne ca-ntr-un ținut de iascămă răsucesc prin toamna asta ca un vântmai sec ca un sărut de circumstanță... XVI. ION IANCU VALE - TAINA SCRISULUI (19) - ÎNGER SECHESTRAT, de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 587 din 09 august 2012. Către George Roca
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
Vâlcea este situat în nord-estul Olteniei cu reședința la Râmnicu Vâlcea. Pentru cei care au fericita ocazie să treacă prin acest oraș cochet, le-aș recomanda un popas de câteva zile în împrejurimile acestuia, precum și în zona de nord al ținuturilor vâlcene. Cu siguranță vor fi încântați de splendorile geografice întâlnite atât pe spectaculosul defileu al Oltului, Valea Lotrului până la barajul Vidra și mai departe până la Obârșie, Valea Latorița, dar și Munții Căpățânii și Muntele Cozia. La toate acestea se adaugă
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
cu pietre Ca un pom al nimănui... Nu lăsați ca vorbitorii Altor limbi pe-acest pământ, Să ne umble prin istorii Și să muște din cuvânt! Neamul Românesc nu piere; Dacii încă mai trăiesc! Scoateți steagul la vedere Și-n Ținutul Secuiesc! De pe stâncile străbune Decebal ne dă curaj! Faceți imnul să răsune Peste Mureș, pân-la Blaj! Nu permitem celor care Se pretind aici stăpâni, Să ne calce în picioare Demnitatea de români! Căci în Țara Românească Nici un ins minoritar N-
NEASCĂ, POEM DE ANGHEL ELENA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366078_a_367407]
-
creștine, cu imagini reale și originale, un fel de balsam pentru trup și suflet. E atătă liniște în jur, încât aud cum razele lunii bat în geam, afirmă un mare poet și filozof român. Iată ce spune Mioara Huțanu din ținuturile americane ale diasporei noastre: E atâta liniște în jur, că îmi aud și inima cum bate, aud cum sângele se scurge încet prin venele bătrâne, loc își face. E atâta liniște în jur, ca aud cum se izbesc în geam
BAKI YMERI DESPRE MIOARA HUŢANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365317_a_366646]
-
nevoie, pentru că mulțimea banilor dă putere și te plasează în așa-zisa lume bună, ajutându-te totodată, să-ți croiești o carieră de succes în viață. În urmă cu aproximativ șapte ani, doi bătrâni, soț și soție, au emigrat din ținutul celor trei Crisuri-Romania, în America. S-au dus în America nu neapărat pentru a face bani, nu pentru a se ambogătii, ci din dorința de ași ajuta copiii, din dorința de a fi alături de copii și de copiii copiilor, de
OCHIUL DRACULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365337_a_366666]