4,216 matches
-
de învățare și reeducare a vorbirii și limbajului. Patru cazuri sunt ilustrative. Caz 1. Deși avea 4 ani, elevul nu a încercat să vorbească și nu răspundea la interpelările anturajului, chiar dacă avea un auz normal. Totuși, comunica prin mormăieli și țipete, pe care familia a învățat să le interpreteze. (categoria: limbaj nedezvoltat) Caz 2. Bunica a avut dreptate când spunea că va vorbi atunci când va fi pregătită să o facă. La vârsta de 4 ani, limbajul ei era asemenea cu cel
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Locuri și oameni, scriitori și parabole, București, 1982; Noaptea luminată, pref. Mihai Ungheanu, București, 1982; Aventurile marelui motan criminal Maciste, București, 1983; Stelele fixe, îngr. Valentina Pituț, postfață Romul Munteanu, București, 1995; Sonete, îngr. Valentina Pituț, București, 1995; Umbra unui țipăt, Timișoara, 1996; Scrisori de iubire din 21 de poeme, Timișoara, 1997; Ochiul neantului, îngr. Valentina Pituț, București, 1998; Celălalt soare, îngr. Valentina Pituț și Nicolae Țone, posfață Romul Munteanu, București, 1998; Olimp - Der Olymp, ed. bilingvă, tr. Dieter Schlesak, București
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
epuizat sau bolnav de existență, înțepenit într-o nebunie mută: „Gândesc cu trupul”, „spusele n-au sânge/ n-au carne n-au văz nici auz/ zac moloz adunat frământat biciuit” ( Idee); „bolnav sunt/ de experiențe vândute/ de poleiala cuvântului/ de țipătul în pustiu” (Vis concentric). SCRIERI: Iarna, pentru cine mor vulpile, Iași, 1992; Imposibilă, pânda, Galați, 1993; Cea mai credibilă moarte, Galați, 1995; Ninge de Paști în paradis, Iași, 1996; Patimi în Labirint, pref. Constantin Dram, Iași, 1997; Infernul albastru, Iași
POPA HOMICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
tăiată în fâșiile paginii/ îmbibându-le cu seva lui netemătoare” (Un stil ascuțit). De altfel, acest program estetic, impropriu structurii poetice a lui P., nu este urmat decât accidental. Firea lui nu este înclinată către violența ce ține de „estetica țipătului”, ci mai degrabă către sugestia imponderabilă, încărcată de sensuri întunecate, de un insinuant tragism. Poetul, solar, dar privilegiind lumina crepusculară, filtrată, blândă - omul-Flacără, în Pisicile din Torcello (1997) -, excelează în arta sugestiei evanescente, a pastelului alegoric-simbolic. Tendința, firească pentru o
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
glas de clopot... (1989), care reconstituie perioada cernăuțeană a lui Mihai Eminescu. „Cultivând cu ușurință toate genurile posibile de artă”, acest „peregrin romantic incurabil” (Mihai Cimpoi) semnează și o carte de interviuri, Dialoguri de sânge (1995), piesele Îndurarea norocului și Țipăt fără drept de apel, în limba rusă, intrate în anii ’80 în circuitul samizdatului, adaptări dramatice (după Eminescu, Mihail Sadoveanu, Ion Druță ș.a.), cărți pentru copii, monografii (Constantin Constantinov, 1982), eseuri despre teatru, muzică, cinema, literatură, numeroase traduceri (inclusiv o
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
multe ori și-a însoțit cărțile cu prefețe și comentarii avizate. După 1989 majoritatea versiunilor sale au fost reeditate. Traduceri: Anna Maria Ortese, Ochelarii, București, 1956; H.G. Wells, Omul invizibil, București, 1957; Len Doherty, Fiii minerului, București, 1961; Anita Desai, Țipătul păunului, pref. trad., București, 1966; Oscar Wilde, Prințul fericit și alte nuvele, București, 1966; Carlo Collodi, Aventurile lui Pinocchio, București, 1967; Henry James, Daisy Miller, pref. Sorin Alexandrescu, București, 1968, O coardă prea întinsă, București, 1991; Katherine Mansfield, Preludiu, București
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
un perpetuu travesti. E rege nebun („mori de vânt cu o mie de aripi, cocoși, pitici sălbatici, trâmbițe de pene, / cocoși regi albi, armate răvășite, / vă iau de picioare și vă rotesc/ deasupra capului/ și se face o aureolă de țipete/ deasupra capului meu”), fiind de fapt „ascunsul prinț al unui adevăr”. Este histrion cu pielea prăfuită și dinți de nichel, se joacă de-a himera leilor bătrâni, aleargă toată viața „între rege și gropar”, „printre zeii de lemn”, obosiți și
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
realității imediate este reflectat în schița O zi ca celelalte, dar pentru mine alta, exemplară prin întrepătrunderea până la limita extremă dintre trecut și prezent. Nu este o alternare de planuri, ci o coexistență a lor. Un medic sufocat psihic de țipetele unei mame pe care o ajutase la naștere se vede brusc proiectat în real prin accidentul ce era pe punctul să îl împingă spre sufocare fizică. Reflex al unei atitudini refractare, iconoclaste față de tradiția prozei anterioare, schițele gravitează în jurul acelorași
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
să se facă remarcat pe stradă datorită comportamentului său sau îmbrăcăminții sale, etc.); acest tip de exercițiu poate fi propus și la sfârșitul terapiei pentru „a anihila sentimentul de a fi ridicol”: să danseze, să facă gesturi excentrice, să scoată țipete ciudate... în timpul ședinței de terapie, iar apoi într-un spațiu public. O listă de exerciții de transpunere în situație Unul dintre obstacolele care apar în programul de tratament al pacienților fobici sociali provine din dificultatea de a identifica transpuneri în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unui răspuns" (S→ (O)→R→). Prin topografie, se înțelege toate modalitățile concrete ale răspunsului (comportament motor, cogniții și emoții) pe care un observator extern sau subiectul însuși îl poate descrie. De exemplu, într-o criză de mânie, comportamentele de tip țipăt, spargere de obiecte sau lovire a unei persoane aparțin clasei de conduite agresive, dar topografia lor este cu totul diferită. Această concepție ilustrată cu claritate de formula S→R. Skinner, 1938. Un câine flămând nu poate să nu saliveze în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Imaginile dominante sunt negative, poeta vorbește de „ruinele vârstei”, trăiește starea de „prea târziu”, își simte „sufletu-n derivă”, aerul se umple de ceață și de păsări care, în loc să zboare, cad de pe ramuri. În acest univers reificat și degradat, „un țipăt de pasăre/ amintește că nimic nu e de înțeles/ nici măcar graiul nevinovat/ al păsărilor”. În creația din anii ’80 a poetei, destinul tragic personal converge cu deriva colectivă, într-o rostire poetică sobră, accentuând dramatismul trăirii. SCRIERI: Lumea care nu
NICOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288447_a_289776]
-
Poeme de peste graniță, primul ciclu din Furtuni pe Nistru, „crâncena tocmeală de norod” are drept urmare un „exod” ce ia înfățișarea unor apocaliptice calamități naturale (secetă, viscol, prăbușiri de stânci uriașe). Revolta cedează locul „obidei”, disperării, pe care o traduce un țipăt universal, interminabil, ca în gravura lui Edvard Munch („A țipat azi-noapte un plod/ [...] Parc-ar fi țipat o țară”). Cel de-al doilea ciclu, Versuri natale, dă fundament mai amplu tristeții apăsătoare, vecină cu jalea doinelor, prin imagini ale „Sionului
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
Eliade, Marin Preda, Eugen Barbu, Gabriela Adameșteanu, Ion Băieșu, Ștefan Agopian, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Fănuș Neagu, Sorin Titel, Maria-Luiza Cristescu, Radu Cosașu, Mircea Ciobanu ș.a. Poezia lui M. e una dramatică, cuvintele țâșnind ca un acut rechizitoriu, ca un țipăt, nu atât din deznădejde și singurătate, cât din durerea neputinței de a învinge izolarea la care îl obligă o lume ce uită mereu de oameni. Poetul își caută continuu identitatea, rostul între semeni și mai ales calea ce duce la
MILOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]
-
mausoleu de marmură; deși schimbat la culoare, nu și-a pierdut pare-se cîtuși de puțin masivitatea; e la fel de colosal. Lunecă încet, tot mai departe, pe apa spintecată și tulburată de rechinii nesătui din jur, iar văzduhul e sfîșiat de țipetele păsărilor vorace, ale căror ciocuri par tot atîtea pumnale înfipte jignitor în carcasa balenei. Uriașa fantomă albă fără cap se depărtează tot mai mult de corabie și, pe măsură ce se depărtează, norodul rechinilor și mulțimea păsărilor își sporesc larma ucigașă. Ore
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în mare sau își înălța pieziș spre cer aripa zvîcnitoare. Văzusem cîndva o pasăre cu o aripă ruptă descriind cercuri în văzduh, într-o încercare zadarnică de a scăpa de șoimii-pirați. Dar pasărea are glas și-și face cunoscută, cu țipetele ei, spaima, pe cînd frica acestei mute și uriașe dihănii a mării era ferecată în ea, țintuită parcă de-o vrajă; nu avea glas, în afara respirației înăbușite ce-i ieșea prin răsuflătoare, ceea ce îți stîrnea o milă de nedescris, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care trecuse corabia, erau sălașul unei mari colonii de foci și pe semne că unele foci mai tinere, care-și pierduseră mamele, ori poate unele mame care-și pierduseră puii, se apropiaseră de vas și-l însoțiseră un timp, scoțînd țipetele și gemetele acelea aproape omenești. Dar explicația aceasta nu făcu decît să-i tulbure și mai adînc pe unii dintre mateloți, deoarece mai toți marinarii nutresc în legătură cu focile un sentiment foarte superstițios, pricinuit nu numai de vaietele pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
specială de care se folosea pentru a se urca în arboretul rîndunicii mari; peste cîteva secunde era tras într-acolo, dar nu străbătuse încă nici două treimi din drum, cînd, scrutînd golul imens dintre gabierul mare și zburător, scoase un țipăt ca de pescăruș: Ă Uite-i jetul! Uite-i jetul! O cocoașă ca un deal troienit! E Moby Dick! Ațîțați de strigătele lui, reluate numaidecît de cei trei oameni de pe catarge, cei de pe punte se repeziră în greement pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
adevărul? Și ce importanță are? Ești ca toți ceilalți bărbați. Te obsedează lucrurile astea despre care-ți închipui că au importanță. Adevărul. Cuvântul meu. Onoarea. Dreptul. Mândria. Își scutură capul și râse din nou. Un râs mai dureros decât orice țipăt. - Pentru numele lui Dumnezeu, te pomenești c-ai ajuns să crezi în dragoste! Rostite de o femeie, astfel de propoziții denotă fie cinismul, fie disperarea. Vivian este un amestec de ambele, dar spaima e cu siguranță mai puternică decât toate
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
puteau desfășura în sediile Siguranței 1, astfel că ele au fost realizate în cadrul penitenciarului de către echipe de anchetatori formate din localnici și angajați ai Securității din județele în care activaseră grupurile cercetate. Anchetarea în cadrul închisorii avea și avantaje pentru Securitate, țipetele și vaietele celor torturați intimidându-i pe cei mai ușor de impresionat. Închisoarea era organizată și condusă de cadre rămase din regimul anterior: directorul era un om cumsecade, absolvent de drept, iar gardienii erau cei vechi, abia la sfârșitul anului
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
luni) pentru evacuarea din casă a soției, copiilor sau a altei persoane aflate în ocrotire. Același articol incriminează cu aceleași sancțiuni jignirea în public, prin cuvinte, expresii vulgare, manifestarea unor acte de violență, tulburarea liniștii publice a colocatarilor prin zgomote, țipete sau scandal. Pentru protejarea victimei, procedura este foarte rapidă: poliția îl poate reține pe agresor 24 de ore, apoi, dacă se consideră necesar, instanța poate formula imediat sentința. Procedura se declanșează însă prin plângere prealabilă. Din cauza lipsei mijloacelor de sprijin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și nevoile; ignorarea copilului: adultul nu observă sau se face că nu observă ori nu răspunde corespunzător progreselor unui copil. Tot aici intră lipsa voinței sau incapacitatea adultului de a furniza atenție și stimulare copilului în cursul zilei; abuzul verbal (țipete, jigniri, înjurături, blesteme); cerințe excesive privind performanțele copilului; penalizarea copilului pentru un comportament pozitiv, normal (zâmbește, chicotește, se mișcă, explorează, manipulează obiecte, vocalizează); penalizarea copilului când manifestă semnele unei stime de sine; penalizarea copilului pentru folosirea unor abilități interpersonale absolut
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
un copil de 9 luni care a cunoscut, în cursul primelor luni de viață, importante privațiuni alimentare, adora jocul în care mama sa îi lua în mod repetat biberonul, prefăcându-se că bea lapte. În loc să plângă ori să protesteze prin țipete, bebelușul râdea foarte tare. Această observație demonstrează că, printr-un mecanism de răsturnare, suferința pe care o generează copilului înfometat privațiunile alimentare se transformă în opusul său, respectiv în râsete de bucurie. 5) Negarea (considerată de numeroși autori o apărare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
1979ț) sau privită ulterior ca soluție la angoasă (Freud, 1923/1981). În lucrările pe care Freud le-a redactat în colaborare cu Breuer (1895/1965) se descrie faptul că „niște afecte active, «stenice», compensează creșterea excitației printr-o descărcare motrice. Țipetele și săriturile de bucurie, tonusul muscular crescut în cazul furiei, vociferările, represaliile, toate acestea permit excitației să se descarce prin anumite mișcări”. Și în acest caz se profilează versantul patologic, ilustrat prin caracterul inadaptat al unor astfel de conduite. „Furia
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
puternică de rezistență, trebuie să notăm și derivele survenite ulterior, ca urmare a paradoxalei injoncțiuni: „Regresați!”, ca și cum ar fi vorba despre un proces pozitiv și controlabil în totalitate. Ne gândim aici la numeroase tehnici actuale așa-zis terapeutice, de tipul „țipătului primar”, la practicile de „deprivare senzorială”, dar și la „tehnica activă” a lui Ferenczi care-l determină pe Freud (1915/1977) să amintească următorul lucru: „Tratamentul trebuie să se efectueze într-o stare de abstinență sau de privațiune”. Regresia nu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
iar piesele de mobilier se mișcă prin camere; se răstoarnă dulapuri și biblioteci. Sirenele de alarmă sună în toată Capitala, iar clacsoanele mașinilor și clopotele bisericilor măresc și mai mult panica populației, care devine de nedescris... Peste tot se aud țipete sfâșietoare, urlete de durere și strigăte de ajutor, gemete îngrozitoare de oameni amestecați cu grămezi de betoane și cărămizi. Oamenii sunt speriați și îngroziți, aleargă de colo-colo, făcându-și semnul crucii și rugându-se de Dumnezeu să scape cu viață
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]