5,392 matches
-
Ioan Scurtu, Monarhia în România 18661947, Editura Danubius, București,1991, p. 105. 554 "Mișcarea", nr. 996, 26 mai 1934, p. 1. 555 Idem, nr. 994, 1056, 1057; 24 mai, 12, 15 august 1934; pp. 4, 2, 1. 556 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XIX/4, f. 50-52. 557 Ibidem. 558 Păstrat în Arhiva Ministerului Justiției, textul poartă notificarea "Acest discurs n-a apărut întreg în ziarul "Mișcarea" fiind cenzurat". Arhivele Ministerului de Justiție, București, fond
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nr. 1267, 1268, 1302; 31 mai, 1 iunie, 24 iulie 1935; pp. 1, 1, 1. 568 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 6/ 1935, f. 41; "Viitorul", nr. 8224, 19 iunie 1935, p. 4. 569 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges,dosar XIX / 4, f. 59, 81. 570 "Mișcarea", nr. 1055, 11 august 1934, p. 1; "Mișcarea Bănatului", nr. 28, 19 august 1934, p.1. 571 "Mișcarea", nr. 1291, 6 iulie 1935, p. 1
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Constantin Argetoianu, Memorii Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, vol. X, Editura Machiavelli, București, 1997, vol. X, p. 245. 586 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 7/ 1933, f. 2. 587 Biblioteca Națională, Așezămintele I. C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XLV/3, f. 61; "Dreptatea", nr. 1722, 22 iunie 1933, p. 4; "Dimineața", nr. 9525, 6 iulie 1933, p. 3. 588 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 4/1933
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Turnu Severin. Arhivele Ministerului de Justiție, București, fond Penal, dosar 10176, vol. 2, f. 22, 100. 602 "Mișcarea", nr. 1223, 29 martie 1935, p. 3. 603 Ibidem. 604 Idem, nr. 1237, 14 aprilie 1935, pp. 3, 4. 605 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar CCII /3, f. 8, 10, 12, 16, 20, 24, 28, 38. 606 Arhivele Ministerului de Justiție, București, fond Penal, dosar 10176, vol. 2, f. 3; "Mișcarea", nr. 1251, 8 mai 1935, p.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
12. 615 Idem, nr. 2955, 2959, 3016; 26, 30 aprilie, 26 iunie 1936; pp. 12, 12, 12; "Îndreptarea", nr. 148, 11 iulie 1936, p. 2; N. Iorga, Memorii. Sinuciderea partidelor politice, vol. VII, București, 1939, p. 334. 616 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, dosar CCII/ 10, f. 14. 617 "Îndreptarea", nr. 148, 11 iulie 1936, p. 2. 618 Arhivele Ministerului de Justiție, București, fond Penal, dosar 10176, vol. 2, f. 74. 619 "Viitorul", nr. 8962, 8970, 8972; 20, 30
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
e o naivitate să "moralizezi" un rege prin discursuri și declarații publice". Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 6/1935, f. 16. 656 Idem, f. 33. 657 "Mișcarea", nr. 1264, 28 mai 1935, p. 1; Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XIX/ 4, f. 56. 658 "Mișcarea", nr. 1267, 1268, 1302; 31 mai, 1 iunie, 24 iulie 1935; pp. 1, 1, 1. 659 Idem, nr. 1349, 1 octombrie 1935, pp. 1-2. 660 Arhivele
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
secolul XX, Editura Paideia, București, 1999, p. 297; Narcis Dorin Ion, Gheorghe Tătărescu și Partidul Național Liberal. 1944-1948, Editura Tritonic, București, 2003, p. 21. 858 Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal, dosar 10176, vol. 6, f. 153. 859 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar CCII /1, f. 45. 860 Idem, dosar CCII/2, f. 1. 861 "Mișcarea", nr. 1939, 13 ianuarie 1938, p.1. 862 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 12/ 1938
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Saint Georges, dosar CCII /1, f. 45. 860 Idem, dosar CCII/2, f. 1. 861 "Mișcarea", nr. 1939, 13 ianuarie 1938, p.1. 862 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 12/ 1938, f. 1-3. 863 Biblioteca Națională, Așezămintele IC Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XVIII /4, f. 6-8; Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal, dosar 10176, vol. 2, f. 97. 864 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond familial Brătianu, dosar 488 / 1938, f. 245. 865 Idem
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
f. 245. 865 Idem, dosar 479/1934, f. 8; Ioan Scurtu, "Gheorghe I. Brătianu. Activitatea politică", în Dosarele Istoriei, 2003, nr. 6, p. 11. 866 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond familial Brătianu, dosar 479/1934, f. 1; Biblioteca Națională, Așezămintele IC Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar CCII/ 10, f. 8-9, 12-13, 64. 867 "Viitorul", 9014, 9015, 9018, 9023; 27, 28, 31 ianuarie, 6 februarie, 1938; pp. 3, 3-4, 3, 3. 868 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
f. 1; Biblioteca Națională, Așezămintele IC Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar CCII/ 10, f. 8-9, 12-13, 64. 867 "Viitorul", 9014, 9015, 9018, 9023; 27, 28, 31 ianuarie, 6 februarie, 1938; pp. 3, 3-4, 3, 3. 868 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XVIII/ 6, f.1; Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 300. 869 Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal, dosar 10176
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Alba Iulia, MMXI, 2011, p. 133. 877 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 345; Sorin Arhire, op. cit., p. 134. 878 Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei românești. (1927-1941), Editura FF Press, București, 1996, p. 239. 879 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XIX / 4, f. 43. 880 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond familial Brătianu, dosar 488/1938, f. 5, 6. 881 Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal, dosar 10176, vol. 6, f. 140
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Idem, f. 15, 16; Ioan Scurtu, "Gheorghe I. Brătianu. Activitatea politică", în Dosarele Istoriei, 2003, nr. 6, p. 11. 885 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției, vol II, dosar 120/ 1938, f. 19. 886 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XIX / 4, f. 55; dosar CCII/ 10, f. 62; Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției, vol. II, dosar 120/ 1938, f. 2. 887 Idem, f. 6. 888 Idem
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de cele "proprii administrației generale, care pot fi delegate corpurilor municipale"7. Primele definesc în general competențele moderne ale puterii municipale. Ele se referă, pe de o parte, la gestionarea patrimoniului comunal (reglementarea cheltuielilor locale, coordonarea lucrărilor publice comunale, gestionarea așezămintelor comunale etc.); pe de altă parte, se referă la obligația "de a face locuitorii să se bucure de avantajele unei poliții bune, de curățenie, de salubritate, de siguranța pe străzi, în locuri și edificii publice" (art. 50). Celelalte trebuiau să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unei poliții bune, de curățenie, de salubritate, de siguranța pe străzi, în locuri și edificii publice" (art. 50). Celelalte trebuiau să compenseze provizoriu carențele serviciilor statului. Între ele aflăm, în dezordine: "repartiția și perceperea contribuțiilor directe, direcția lucrărilor publice, regia așezămintelor publice de utilitate generală, păstrarea proprietăților publice"4. Ele vor integra treptat competențele statului central. "Atribuțiile moderne sunt astfel fixate pentru viitor și se vor organiza sub controlul mai mult sau mai puțin riguros al autorității centrale"2. Legea municipală
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ale Parisului, mai ales a acelora care tocmai fuseseră anexate. Aceste rețele se diferențiază mai ales prin modalitatea de finanțare. La marile artere de circulație, lucrările lui Haussmann adaugă: edificii publice, monumente de arhitectură și arte frumoase (opera Garnier); construcția așezămintelor colective (piețe, cazărmi, școli, spitale, închisori); amenajarea pădurilor (Boulogne, Vincennes) și înființarea unor noi parcuri publice (Montsouris, Buttes-Chaumont, Monceau) chiar dacă, în fapt, Haussmann reducea suprafața spațiilor verzi pariziene 1; realizarea unor importante echipamente în domeniul salubrizării (alimentarea cu apă, canalele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
încă de la începutul secolului al XIX-lea, de inspirație industrialistă. "Trebuie impuse limite" pentru "asigurarea înfloririi meșteșugurilor orașelor și artelor", citim în raportul anului XIII. Starea de incertitudine, lupta continuă între fabricanți și vecinii lor, indecizia permanentă în privința soartei unui așezământ paralizau, îngrădeau eforturile de dezvoltare și stingeau puțin câte puțin curajul și capacitățile meșteșugarilor"4. Accelerarea logicilor segregării urbane În ciuda autoritarismului celui de-al Doilea Imperiu, agravarea segregării sociale și spațiale rezultă mai mult din slăbirea controlului exercitat asupra dezvoltării
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
autoriza înființarea birourilor publice ale HBM la nivelul departamentelor sau comunelor. Pentru a evita "supralicitările demagogice privind condițiile de locuit, avantajele acordate locatarilor în funcție de nevoile politicii locale, de slăbiciunile aleșilor [...] față de locatarii rău platnici dar ... alegători"19, oficiul HBM era așezământul public pe care colectivitatea locală nu-l controla direct, dar care juca un rol fundamental în activitățile aferente (garanții pentru împrumuturi, terenuri etc.) Altă consecință însemnată a acestei legi a fost aceea că statul devenea cea mai importantă sursă de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de-a III-a Republici și pe care trebuiau să le pună în practică comunele în cadrul unor cheltuieli obligatorii 40. Statul ca fondator al socialului și al urbanului Ajutorul financiar al statului vizează în primul rând drumurile și construcția de așezăminte școlare. Instrucția școlară, devenită gratuită în 1881 și obligatorie în 1882, este luată în grija statului începând cu 1889. În consecință, acesta își însușește și resursele locale care îi permit să finanțeze învățământul. Astfel, în sectorul educațional, socialismul municipal este
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
obiectiv propunea o descentralizare culturală. Transferul marilor școli și universități din Paris spre marile orașe din provincie ar fi trebuit să permită lupta împotriva fenomenului de concentrare sau de lipsă a intelectualității, de care Franța suferea în aceeași măsură. Aceste așezăminte urmau să creeze noi centre ale unei culturi active. Era vorba de "favorizarea implementării unor dotări care să preceadă și să genereze un fenomen demografic în loc să fie consecința acestuia". La ora la care dezvoltarea economică părea să devină un scop
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și sticlă. Cultul pentru aer curat, lumină și spațiu deschis a valorizat imobilele poziționate pe înălțime. "[...] opțiunea pentru priveliștea plăcută, pentru aerul cel mai pur și expunerea la soare, în sfârșit, posibilitatea de a înființa în proximitatea imediată a imobilelor așezăminte școlare, centre de asistență, terenuri de joacă, toate aceste deziderate nu puteau fi satisfăcute cu succes decât de construcțiile de o anumită înălțime"126. Planul utopic de a reconstrui cadrul vieții oamenilor făcând tabula rasa din trecut, de a experimenta
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comun, de mediul înconjurător (zgomotul, spațiile verzi)279. Slab organizate și coordonate, revendicările plecând de la aceste probleme deveneau imediat sceptice: se ajungea la denunțarea aranjamentelor între mediile financiare, funcțiile publice, industriași și conservatorii sociali; se incrimina normalizarea disimulată vizată de așezămintele colective; se visa la un model alternativ de dezvoltare urbană. Cu toate acestea, "o trăsătură fundamentală caracterizează luptele urbane de la începutul anilor 1970 notează Michel Wieviorka și [...] [ea] privește natura interlocutorului vizat: în marea majoritate a conflictelor, adversarul era statul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pentru că această rată este inclusă și implicit neutralizată în prețul funciar (un teren situat într-o zonă în care impozitul este ridicat va fi vândut la un preț mai scăzut și invers). În al doilea rând, deoarece comunele sărace acceptă așezăminte a căror prezență ar fi insuportabilă pentru locuitorii altor comune înstărite. În sfârșit, pentru că statul preia în sarcina sa, în anumite condiții, o parte a impozitelor 505, ceea ce limitează impactul disuasiv al practicii impozitelor ridicate. La limită, aplicarea orbească a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
politice, care se focalizează pe bătălii electorale și afișarea marilor programe. Este timpul să învățăm a recunoaște activitatea politică în confruntările mai subtile dintre diferiții actori care compun sistemul politic al orașului. Acesta cuprinde nu numai executivul municipalităților, ci și așezămintele publice ale cooperării intercomunale, administrațiile publice locale diverse, prefectul, serviciile statului și actorii asociativi și privați implicați în acțiunea publică. Prin analiza deliberărilor, negocierilor, a interpelărilor, uneori discrete, alteori publice, care însoțesc punerea în practică a acțiunii publice, putem urmări
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
d'aujourd'hui et les actions publiques, 2001. 504 Laurent Davezies, "L'intercommunalité française est-elle efficace?", în Pouvoirs locaux, nr. 42, septembrie 1999, p. 32. 505 Atunci când taxa de plătit de către întreprindere trece de 4 % din valoarea adăugată a unui așezământ. 506 Laurent Davezies, art. citat, 2001. 507 Ibid. 508 Vezi François Dubet, Marie Duru-Bellat, L'hypocrisie scolaire, Paris, Seuil, 2000. 509 Vezi Georges Felouzis, "La ségrégation ethnique au collège et ses conséquences", în Revue française de sociologie, 44-3, 2003, pp.
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
multă perspectivă de viitor pentru limba și obiceiurile lui și pentru felul lui de a fi decât țăranul lui Vodă Carol, care se reîntoarce la vatra sa și nu mai găsește nimic din felul lui de a fi, ci numai așezăminte franțuzești, negoț jidovesc, industrie austriecească, limbă păsărească și liberali cari nu muncesc nimic și trăiesc din esploatarea ideilor politice"380. Limbajul publicistic structurează experiența umană, operează ierarhii, iar mediatizarea vieții politice presupune un proces de selecție și de evaluare a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]