KorAP: Find »[drukola/base=abces & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...79 80 81 ...85 >

2,108 matches

Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600

mai ales de drenaj de pe suprafața teritoriului plicaturat; firul se trece în prealabil prin ulei de parafină steril pentru a nu „rupe” țesutul pulmonar; firele se pun etajat, în mai multe rânduri suprapuse, pe cât posibil paralele, pentru a desființa cavitatea abcesului în totalitatea ei, fără a lăsa din acesta nici un fund de sac neplicaturat;- se execută proba hiperinflației în circuitul anestezic pentru a controla corectitudinea plica-turii (nici o porțiune plicaturată nu trebuie să se reexpansioneze) și pentru a controla aerostaza;- lavajul marii

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
pudrarea ei cu un antibiotic pulbere;- drenajul dublu aspirativ toracic Mathey-Evrest;- închiderea peretelui toracic în planuri anatomice;- tratamentul medicamentos cu antibiotice, sulfamide, antiinflamatorii se face în continuare conform rezultatelor bacteriologice și antibiogramelor obținute din produsul patologic recoltat intraoperator prin puncția abcesului, modalitatea cu cea mai mare fiabilitate. Față de celelalte metode chirurgicale utilizate cum ar fi: rezecția pulmonară, puncția trans-parietală a abcesului, drenajul percutanat al abcesului, marsupializarea, excizia abcesului și procedeul nostru prin „aplatizare-plicaturare”, metoda utilizată în acest caz are o serie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
antibiotice, sulfamide, antiinflamatorii se face în continuare conform rezultatelor bacteriologice și antibiogramelor obținute din produsul patologic recoltat intraoperator prin puncția abcesului, modalitatea cu cea mai mare fiabilitate. Față de celelalte metode chirurgicale utilizate cum ar fi: rezecția pulmonară, puncția trans-parietală a abcesului, drenajul percutanat al abcesului, marsupializarea, excizia abcesului și procedeul nostru prin „aplatizare-plicaturare”, metoda utilizată în acest caz are o serie de avantaje:- evită pericolul vital al rezecției pulmonare („frozen hilum”), accidentele hemoragice frecvente, evoluția dificilă postoperatorie, mai ales la cazurile

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
face în continuare conform rezultatelor bacteriologice și antibiogramelor obținute din produsul patologic recoltat intraoperator prin puncția abcesului, modalitatea cu cea mai mare fiabilitate. Față de celelalte metode chirurgicale utilizate cum ar fi: rezecția pulmonară, puncția trans-parietală a abcesului, drenajul percutanat al abcesului, marsupializarea, excizia abcesului și procedeul nostru prin „aplatizare-plicaturare”, metoda utilizată în acest caz are o serie de avantaje:- evită pericolul vital al rezecției pulmonare („frozen hilum”), accidentele hemoragice frecvente, evoluția dificilă postoperatorie, mai ales la cazurile la care probele respiratorii

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
conform rezultatelor bacteriologice și antibiogramelor obținute din produsul patologic recoltat intraoperator prin puncția abcesului, modalitatea cu cea mai mare fiabilitate. Față de celelalte metode chirurgicale utilizate cum ar fi: rezecția pulmonară, puncția trans-parietală a abcesului, drenajul percutanat al abcesului, marsupializarea, excizia abcesului și procedeul nostru prin „aplatizare-plicaturare”, metoda utilizată în acest caz are o serie de avantaje:- evită pericolul vital al rezecției pulmonare („frozen hilum”), accidentele hemoragice frecvente, evoluția dificilă postoperatorie, mai ales la cazurile la care probele respiratorii contraindică rezecția;- respectă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
liberă permite inventarierea corectă a leziunii (întindere, volum, vecinătăți periculoase);- evită pericolul diseminării intrapleurale și al lezării unor vase pulmonare (vene periferice mai ales) ca la puncția transtoracică sau drenajul transtoracic;- permite multiple prelevări țintite de țesut patologic din peretele abcesului și din cavitatea abcesului prin puncție pentru examen extemporaneu și examen histopatologic prin includere la parafină, ceea ce crește acuratețea pentru diagnosticul diferențial cu un cancer abcedat;- permite recoltarea corectă de puroi fără suprainfecție din mediul ambiant, însămânțarea făcându-se pe

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
a leziunii (întindere, volum, vecinătăți periculoase);- evită pericolul diseminării intrapleurale și al lezării unor vase pulmonare (vene periferice mai ales) ca la puncția transtoracică sau drenajul transtoracic;- permite multiple prelevări țintite de țesut patologic din peretele abcesului și din cavitatea abcesului prin puncție pentru examen extemporaneu și examen histopatologic prin includere la parafină, ceea ce crește acuratețea pentru diagnosticul diferențial cu un cancer abcedat;- permite recoltarea corectă de puroi fără suprainfecție din mediul ambiant, însămânțarea făcându-se pe loc, ceea ce duce la

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
un cancer abcedat;- permite recoltarea corectă de puroi fără suprainfecție din mediul ambiant, însămânțarea făcându-se pe loc, ceea ce duce la obținerea unui diagnostic bacteriologic cu un tratament medicamentos corespunzător și eficient post-operator;- permite rezolvarea cavității intrapulmonare restante după puncția abcesului, care se vindecă rapid, practic bolnavul plecând de pe masa de operație cu cavitatea supurată desființată; ceea ce la celelalte procedee „minore” care evită rezecția pulmonară (puncția repetată percutanată și drenajul percutanat al abcesului) se obține numai în câteva săptămâni de tratament

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
post-operator;- permite rezolvarea cavității intrapulmonare restante după puncția abcesului, care se vindecă rapid, practic bolnavul plecând de pe masa de operație cu cavitatea supurată desființată; ceea ce la celelalte procedee „minore” care evită rezecția pulmonară (puncția repetată percutanată și drenajul percutanat al abcesului) se obține numai în câteva săptămâni de tratament;- față de procedeul prin „aplatizare-plicaturare” prezintă avantajul că, prin puncție aspirativă-lavaj în circuit închis, evită momentul „aplatizării”, timp operator în care cavitatea abcesului larg deschisă poate suprainfecta marea cavitate pleurală și plaga operatorie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
evită rezecția pulmonară (puncția repetată percutanată și drenajul percutanat al abcesului) se obține numai în câteva săptămâni de tratament;- față de procedeul prin „aplatizare-plicaturare” prezintă avantajul că, prin puncție aspirativă-lavaj în circuit închis, evită momentul „aplatizării”, timp operator în care cavitatea abcesului larg deschisă poate suprainfecta marea cavitate pleurală și plaga operatorie;- reprezintă o situație de a scoate bolnavul viu de pe masa de operație. Hirshberg și colab. au raportat experiența obținută la Hadassah University Hospital examinând morbiditatea și mortalitatea asociate cu abcesele

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
abcesului larg deschisă poate suprainfecta marea cavitate pleurală și plaga operatorie;- reprezintă o situație de a scoate bolnavul viu de pe masa de operație. Hirshberg și colab. au raportat experiența obținută la Hadassah University Hospital examinând morbiditatea și mortalitatea asociate cu abcesele pulmonare în perioada 1980-1996 [65]. Autorii au raportat o mortalitate globală de 20% la 75 pacienți și au identificat câțiva factori asociați cu creșterea mortalității incluzând:pneumonia asociată, neoplasmul bronho-pulmonar sau alterarea conștienței;anemia ;infecția cu Pseudomonas aeruginosa, Staphilococcus aureus

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
Sindroamele imunodeficitare sunt caracterizate prin repetiția la intervale scurte a infecțiilor tractului respirator: otite, sinuzite, pneumonii. Cauza acestora este clarificată de către examinările imunologice. Diagnosticul diferențial al bronhoreei purulente și al hemoptiziei întâlnite în bronșiectazie se face cu alte afecțiuni ca:- abcesul pulmonar: are un debut acut, aspect radiologic de condensare și apoi hidroaeric, evoluție bună sub tratament la majoritatea cazurilor;- bronșita cronică și bronșita purulentă: ne poate induce în eroare prin „cilindrarea” bronșiilor. Pe bronhografie sunt caracteristice pentru bronșita cronică dilatațiile

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
de alterarea progresivă rapidă a stării generale și a funcției respiratorii cu insuficiență respiratorie precoce și cord pulmonar. La această categorie de bolnavi bronșiectatici mortalitatea era foarte ridicată datorită unor frecvente și multiple complicații severe ca: hemoptizii, pneumopatii acute recidivante, abcese peribronșiectatice, pioscleroză pulmonară, abcese cerebrale metastatice, stări septicemice repetitive, amiloidoză. Erau frecvente și pleureziile purulente de vecinătate urmate de pahipleurite și scleroze retractile ce accelerau evoluția insuficienței respiratorii generând ele însele bronșiectazii pleurogene Rokitansky [33, 44]. În zilele noastre, majoritatea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
a stării generale și a funcției respiratorii cu insuficiență respiratorie precoce și cord pulmonar. La această categorie de bolnavi bronșiectatici mortalitatea era foarte ridicată datorită unor frecvente și multiple complicații severe ca: hemoptizii, pneumopatii acute recidivante, abcese peribronșiectatice, pioscleroză pulmonară, abcese cerebrale metastatice, stări septicemice repetitive, amiloidoză. Erau frecvente și pleureziile purulente de vecinătate urmate de pahipleurite și scleroze retractile ce accelerau evoluția insuficienței respiratorii generând ele însele bronșiectazii pleurogene Rokitansky [33, 44]. În zilele noastre, majoritatea bolnavilor cu bronșiectazii pot

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
îl ocupă chimioterapia modernă care a contribuit la scăderea ca frecvență și gravitate a complicațiilor infecțioase. Puseele acute infecțioase corect tratate rămân cantonate în teritoriile bronșiectatice propriu-zise. Administrarea antibioticelor temperează evoluția acestor pusee evolutive. Au devenit foarte rare complicațiile ca abcesele cerebrale, pleureziile purulente și focarele bronhopneumonice. A scăzut gravitatea și frecvența hemoptiziilor prin diminuarea factorilor inflamator-congestivi și a leziunilor necrozante. A scăzut de asemenea numărul bolnavilor care ajung la amiloidoză. Cele mai multe cazuri evoluează astăzi spre remanieri retractile ale parenchimului pulmonar

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
Simptomele includeau tusea (100%), expectorația de spută purulentă (81%), sputa cu halenă fetidă (66%) și hemoptizia (21%), cu o durată medie a simptomelor de 5,7 ani. Indicațiile pentru intervenția chirurgicală au inclus:- eșecul tratamentului medical (95%),- hemoptizia masivă (3%)- abcesul pulmonar (2%). În majoritatea cazurilor (77%), boala a fost limitată la lobii inferiori (bronșiectazii localizate). Intervențiile chirurgicale au inclus: lobectomia (72%), segmentectomia (13%), pneumonectomia (8%), sau combinații ale acestora (11%). Mortalitatea operatorie a fost de 1,7%. Morbiditatea a fost

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
și creșterea micetomului. În cazul morții miceliilor aspergilomul se poate lichefia și elimina prin spută; mai rar se poate calcifica. Cavitățile pulmonare care găzduiesc asper-gilomul rezultă cel mai frecvent după tuberculoză, dar pot fi produse și de sarcoidoză, infarct pulmonar, abces pulmonar cavitar vindecat, fibroză post-radică, emfizem bulos, pneumotorax, carcinom excavat, bronșiectazii, proteinoză alveolară, bont bronșic post-lobectomie, chiste pulmonare congenitale, histoplasmoză sau alte micoze pulmonare, pneumoconioze, chist hidatic, formele alergică și invazivă de aspergiloză. Imunosupresia de orice cauză favorizează formarea aspergilomului

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
și complexe. Aspergiloamele simple se dezvoltă în cavități preexistente, cu pereți subțiri, epitelizați, înconjurate de parenchim pulmonar normal. Aspergiloamele complexe apar de obicei la pacienți imunocompromiși: cavități pulmonare cu pereți groși, alcătuiți din parenchim afectat de boală (tuberculoză cronică, bronșiectazii, abcese cronice, sarcoidoză în stadii avansate) [35]; miceliile depășesc pereții cavitari și invadează parenchimul pulmonar adiacent. Evoluția și complicațiile aspergiloamelor complexe sunt severe. Simptomatologie Tusea este comună, iar hemoptiziile (în diverse grade) apar la 50-80% din pacienți. Odată apărute, hemoptiziile au

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
miniinvazivă: chirurgie toracoscopică sau video-asistată. Riscul de complicații postoperatorii crește dacă intraoperator a fost diseminat intrapleural material contaminat fungic. - cavitățile pulmonare complicate prin hemoptizii reprezintă urgență chirurgicală; de asemenea au indicație chirurgicală cavitățile mai mari de 2 cm, cavitățile suprainfectate (abcese pulmonare), rupte, complicate cu fistulă bronho-pleurală, piopneumotorax, cavitățile cu pereți groși, care prezintă micetom, cele complicate cu tuberculoză, cele care nu răspund la tratamentul medicamentos, cavitățile apărute la diabetici sau la gravide; de asemenea, rezecția se impune pentru excluderea unui

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
celulară (de tip IV) se produce diseminarea blastomicozei la alte organe, în special la tegument, oase, meninge, organe genito-urinare, glande suprarenale. Pacienții cu transplant, corticoterapie în doze mari sau SIDA prezintă risc crescut de blastomicoză progresivă. Când tratamentul antifungic al abceselor osoase nu este eficient se impune debridarea chirurgicală. Blastomicoza genitourinară produce frecvent prostatită și orhiepididimită; prezența lor indică infectarea și a altor organe [35]. Diagnosticul se confirmă din lichidul prostatic. Tratamentul în blastomicoza diseminată extrameningeală constă în azoli per os

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
lichidul prostatic. Tratamentul în blastomicoza diseminată extrameningeală constă în azoli per os, cu păstrarea amfotericinei B ca rezervă pentru cazurile neresponsive sau cu evoluție nefavorabilă. Afectarea sistemului nervos central apare în 5-10% din cazuri și se manifestă ca meningită sau abcese. Diagnosticul impune aspirația lichidului ventricular, deoarece prin puncție lombară se obțin frecvent rezultate negative [36]. Amfotericina B este de elecție pentru afectarea meningeală și se administrează în doze totale de 2000-3000 mg. La pacienții imunocompromiși cu boală meningeală tratamentul inițial

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
oricare din aceste căi: respiratorie, cutanată, sangvină, digestivă etc. Diagnostic Candida albicans este prezentă în peste 50% din secrețiile respiratorii ale pacienților neinfectați, deci prezența ei în spută nu are valoare diagnostică. Candidoza diseminată se poate manifesta prin pneumonie sau abces candidozic pulmonar, esofagită, afectare traheală, endocardită, meningită [35]. Diagnosticul se realizează prin identificarea fungului în biopsii tisulare: bronșice, pulmonare sau în sânge. Culturile pozitive din sânge necesită identificarea atentă și rapidă a sursei de candidemie; este citat FDG-PET (tomografie cu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
aceștia, sunt mai apropiate de bacterii și răspund la tratamentul cu antibiotice. Actinomicoza este infecția cronică granulomatoasă cauzată în principal de Actinomyces israelii. Acesta se poate găsi în flora cavității bucale. În organism infecția se manifestă prin supurație, formare de abcese și eliminare de material purulent care conține granule galben-maronii patognomonice-„sulphur granules”, acestea fiind microcolonii de hife. Actinomicoza toracică apare la 15% din pacienții infectați, restul localizărilor fiind cervicofacială (55%), abdominală (20%), alte organe (10%) [40]. Diagnosticul de actinomicoză bronhopulmonară

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
se practică intervenție chirurgicală; intraoperator diagnosticul nu se confirmă și, în lipsa suspiciunii de actinomicoză, probele biologice nu vor elucida diagnosticul. Tratamentul chirurgical de rezecție pulmonară este indicat în caz de distrucție parenchimatoasă; rezecția în totalitate a traiectului fistulos și a abcesului parietal sunt rareori posibile, dată fiind fibroza masivă perilezională. Pentru empiemul actinomicetic (rar) se poate practica pleurotomia minimă și drenajul pleural cu lavaj sau decorticarea pleuro-pulmonară. În caz de hemoptizii masive se poate practica în urgență rezecția chirurgicală; embolizarea arterelor

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
actinomicotică [1]. NOCARDIOZA Nocardioza este produsă de specii Nocardia: N. asteroides, N. brasiliensis, N. madurae etc. Acestea sunt organisme saprofite, aerobe, care afectează de obicei pacienți imunocompromiși (85% din cazuri): transplantați, chimiotratați, HIV-pozitivi. Infecția este cronică, granulomatoasă, cu formare de abcese. Speciile de Nocardia sunt Gram-pozitive dar și acid-alcoolo-rezistente, mimând bacilul Koch. Afectarea pulmonară poate de asemenea mima tuberculoza: infiltrate pulmonare, cavități, eventual pleurezii. Alte forme: cutanată și subcutanată, sistem nervos central (abcese cerebrale, meningită - prognostic rezervat), boală diseminată. Diagnosticul este

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]