2,725 matches
-
de teren despre dar, magie și sacrificiu semnate de Franz Boas, Bronislaw Malinowschi, Marcel Mauss. Toate luate împreună, dar și fiecare dintre ele în parte, sunt ,,fapte sociale totale" (Marcel Mauss)13. Astazi, cercetarea socio-antropologică a lor nu poate face abstracție de filmul etnografic și, în general, de antropologia vizuală. 4. Filmul etnografic și antropologia vizuală Așa cum afirmă cei doi antropologi, noțiunea de ,,film etnografic" este una complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține ,,filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
tragedia care reprezintă povestea (mythos). Gândirea Greciei antice nu s-a despărțit niciodată de mit, relația mythos-logos fiind complexă, iar aceasta nu s-a interupt nici măcar atunci când logos-ul a făcut efortul de a se izola în expresia conceptuală, în abstracțiile filosofice. Considerăm că miturile sunt relaționate cu filosofia , relație de care s-au preocupat filosofii occidentali, unul fiind Georges Gusdorf. Cercetătorul notează în capitolul „ Mit și filosofie: “Dacă mitologia este o primă metafizică; metafizica trebuie înțeleasă ca o mitologie secundă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
poet încă din copilărie, idila din prima parte a tragediei a fost inspirată din versiunea lui Nicolai Pfityner. Dacă la început vibrează povestea atât de coerentă a Margaretei, ce consumă prima parte a tragediei, torentul de alegorii, precum si libertatea de abstracții ce urmează proiectează într-un mod ieșit din comun o impresie de arbitrar și amestec de momente ce ies din scara operei. Adevărata substanță a tragediei goetheene începe din clipa când Faust, depășind eșecul, pășește în lumea tumultoasă a experiențelor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mintea, nici emoțiile nu-mi erau tulburate. Toți scriau că e vorba despre Femeie. Nesimțindu-mă niciodată Femeia, ci o tinerică acolo, rătăcită printre marile opere ale cugetului uman, nu credeam defel că ei mi se adresează. Filosofii vorbeau cu abstracții, în abstracții, despre abstracții. Colegele mele și cu mine eram concrete, vii, individuale, debordând de întrupare. Nu mă recunoșteam în acest particular pe care îl excludeau descriptiv sau normativ, ca să nu tulbure pacea andromorfică a ideilor. Cealaltă față a filosofiei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
emoțiile nu-mi erau tulburate. Toți scriau că e vorba despre Femeie. Nesimțindu-mă niciodată Femeia, ci o tinerică acolo, rătăcită printre marile opere ale cugetului uman, nu credeam defel că ei mi se adresează. Filosofii vorbeau cu abstracții, în abstracții, despre abstracții. Colegele mele și cu mine eram concrete, vii, individuale, debordând de întrupare. Nu mă recunoșteam în acest particular pe care îl excludeau descriptiv sau normativ, ca să nu tulbure pacea andromorfică a ideilor. Cealaltă față a filosofiei era instituțională
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
-mi erau tulburate. Toți scriau că e vorba despre Femeie. Nesimțindu-mă niciodată Femeia, ci o tinerică acolo, rătăcită printre marile opere ale cugetului uman, nu credeam defel că ei mi se adresează. Filosofii vorbeau cu abstracții, în abstracții, despre abstracții. Colegele mele și cu mine eram concrete, vii, individuale, debordând de întrupare. Nu mă recunoșteam în acest particular pe care îl excludeau descriptiv sau normativ, ca să nu tulbure pacea andromorfică a ideilor. Cealaltă față a filosofiei era instituțională: facultate populată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cripto-servitori, fie nu există mai deloc. Curentul, 1998 Partea a cincia Politica omagiilor și presa din spatele ei Politica omagiilor Suntem în săptămâna 1-8 martie, vreme în care femeile ies brusc din conul de umbră al presei și politicii. Ies ca abstracții. Se numesc Femeia, eterna, gingașa, sensibila, iubita, mama, soția, alinătoarea noastră umbră. Deja președintele statului, Emil Constantinescu, a declanșat operațiunea „flori, mărțișoare, omagii”. Politicienii nu se vor lăsa mai prejos. Polițiștii la fel. Ziariștii ne vor da atenție. Televiziunile ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
s-ar mai zbate ele să câștige bani? Cui ar mai scrie poezii? Cui ar mai arde un dos de palmă la nervi? Cine ar mai țipa la ele să le readucă la realitate atunci când mintea le zboară doar la abstracții? Cine le-ar mai detensiona după luptele lor politice sau cele de cucerire în carieră? Cum s-ar mai lăuda una alteia despre calitățile amanților sau despre fidelitatea și grija soților? Cine le-ar mai pregăti bicarbonatul după o beție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
al celor maturi. De aceea este necesar să se pună în fața copilului exemple bune. 3.10. Intuiția Aristotel consideră că nu există o realitate a ideilor, așa cum afirma Platon. Pornind de la obiectele pe care le percepem pe cale senzorială ajungem prin abstracție și generalizare la idee. Concluzia lui era că inteligența face omul capabil să cunoască, dar ea operează pe temeiul datelor simțurilor. În concluzie, pentru a avea idei, concepte, trebuie să cercetăm obiectele, lucrurile înconjurătoare, cu propriile simțuri, adică pe cale intuitivă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
munca educatorului. Unul din principiile diriguitoare ale concepției sale pedagogice a fost acela al respectării individualității și libertății copilului. Forțele creatoare ale copiilor nu se pot dezvolta fără a ține cont de particularitățile lor individuale. Educația modernă, arăta Tolstoi, face abstracție de însușirile individuale ale copilului. El a luptat împotriva șabloanelor și stereotipiei în munca didactică și educativă, a studiat cu atenție personalitatea școlarilor săi, străduindu-se să găsească modul cel mai just de a lucra cu fiecare copil în parte
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cauza este că nu i s-a oferit ajutorul necesar în momentul și în modul în care avea nevoie de ele. 5.9.3. Elveția La congresul de pedagogie de la Geneva din 1907, Edouard Claparède critica școala contemporană, deoarece făcea abstracție de particularitățile individuale ale elevilor, organizînd instrucția la nivelul mediu de dezvoltare al clasei. De aceea, el propune organizarea unor școli pe măsură, care să creeze astfel de condiții încît să asigure succesul la învățătură al tuturor elevilor, fiecare progresînd
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
atenția asupra faptului că nu se poate vorbi despre democrație și despre fericire câtă vreme câteva zeci de tineri fac greva foamei în mijlocul Bucureștiului. Cei care ar fi trebuit să ia act de aceste avertismente le-au minimalizat fie făcând abstracție de existența lor, fie tunând și fulgerând împotriva celor care nu s-au arătat prea entuziaști în legătură cu democrația „originală” care ne este impusă. Faptul nu ne miră, suntem obișnuiți ca în momentele de răscruce intelectualii care au ceva de spus
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
țăranii care ascultă cu bună-credință ce li se spune și cele zece mii de mineri care au mărșăluit pe străzile capitalei să facă ordine în locul poliției, cât și poliția și securitatea - de a cărei existență, oricât aș vrea, nu pot face abstracție -, dar și intelectualii pe care este o mare eroare să îi privim ca pe ceva din afară. Poporul nu înseamnă deci așa-zișii oameni de bine care ar sfâșia-o pe Doina Cornea, ci și Doina Cornea care încă se
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
vechea nomenclatură, care, la urma urmei, tot vid a fost). Dar dacă intelectualii au greșit odată și au acceptat vidul puterii, după tot ce s-a întâmplat, ar fi bine să-l accepte încă o dată? Sau să facă încă o dată abstracție de existența lui? În caz că da, întrebarea de la care am plecat ar cădea de la sine. În caz contrar, ea ar rămâne valabilă nu numai pentru noi ceilalți, ci și pentru domnul ministru al Culturii întrucât este, fără îndoială, un intelectual demn
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
sărăcie și în singurătate o viață întreagă este încă o dată minimalizat. Dacă nu de la politicieni, de la un critic de artă și un eseist cum este ministrul Culturii ne-am fi așteptat ca măcar așa, de amorul artei, să nu facă abstracție nici de demnitatea celor care au scris Moromeții, Biserica Neagră sau Parabole civile. Și, de ce nu, oricât de neimplicata Cele șase maladii ale spiritului. Această carte unică ne-ar putea justifica, în timp, ceva mai mult decât cei șase demnitari
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
tabletele incendiare ale lui Eugen Jebeleanu pentru care autoritățile au sfârșit prin a desființa vechea revistă Contemporanul. Chiar dacă va fi și mai antifesenist decât mine, cel care va scrie acest modest capitol de istorie literară nu va putea să facă abstracție nici de raftul de cărți ale lui Augustin Buzura. Un loc de seamă în acest capitol îl vor ocupa volumele de memorii. Cele apărute și cele neapărute încă. Înșiruirea lor va începe, probabil, prin Rugați-vă pentru fratele Alexandru al
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
niște dovezi că am existat. Altfel s-ar fi putut crede că, de la Dumnezeu, n-a fost să fie. Convinsă că așa stau lucrurile, mă încăpățânez și acum, când pentru cultură este mai rău decât a fost înainte, să fac abstracție de zgomotul asurzitor care a luat locul tăcerii mormântale de altădată și să iau totul, încă o dată, de la început. Text prezentat la colocviul de la Sorbona, din 20 aprilie 1991, și publicat în 22, numărul 17 din 1991 A rezista și
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
fiindcă nu aveau dosar bun și acum se întorc unde le era de fapt locul (deși nici acest fenomen nu poate fi neglijat). Lucrurile se restabilesc greu și pentru că lumea nu s-a obișnuit încă să aprecieze valoarea estetică făcând abstracție de dosarul de cadre. În plus, există, ca și la alte răscruci ale istoriei noastre, o furie a demolării cu orice preț care ar trebui să ne pună pe gânduri. Există oameni care în ultima vreme nu trăiesc decât din
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
tuturor. La rândul ei, doctrina creștină nu-l absolvă pe Iuda pentru că, după ce l-a vândut pe Iisus pe treizeci de arginți, a reflectat asupra faptelor lui și s-a spânzurat. Așa cum legea divină nu te poate absolvi dacă faci abstracție de ea și ajungi să-ți iei singur viața, legea cetății în care trăiești nu te poate absolvi nici ea pe motiv că, după ce ai comis crima, ai reflectat, ai suferit și te-ai pedepsit de unul singur. Crima, în
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
nu mai este cea veche și că - pentru a-i înțelege și pe opozanți și pe adepții acesteia - nu poți judeca numai în funcție de prezent. Cu totul de-acord. Numai că asta nu înseamnă că poți judeca pe cineva făcând total abstracție de prezent. Măcar pentru că, atâta vreme cât suntem încă vii, nu putem să trăim doar din amintiri. Și mai ales din anumite feluri de amintiri. Bunăoară, din cele de opozant. Fiindcă poți, fără îndoială, să începi o relatare interesantă spunând: „Când eram
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
sunt ce-au fost, nici cei schimbați nu sunt ceea ce își închipuie ei”, cred totuși că, oricât de imperfecte ar fi fost - în marea lor majoritate - victimele, pentru a stârni mila îngerilor și a lui Dumnezeu, nu se poate face abstracție de existența lor. Text apărut în 22, numărul 10 din 1993 Addenda O delațiune postdecembristă De câte ori mă gândesc ce a reprezentat vechea securitate, îmi revine în față imaginea lui Aurel State, căruia îi spuneam prietenul meu, prizonierul. Un adevărat erou
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
cu Eva Iova Aveți o poezie profundă, melancolică. Cum vede poeta Ileana Mălăncioiu omul zilelor noastre? Încerc să văd omul ca om. Pentru că, oricât ar evolua (sau involua) o societate în funcție de condițiile istorice, nici unul dintre noi nu poate să facă abstracție de condiția umană. Or, aceasta presupune, pe de-o parte, bucuria de a trăi, pe de alta, imposibilitatea de a evita suferința și moartea. Lucruri care se intercondiționează. Dacă am fi veșnici, nu am înțelege ce valoare are viața și
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
întâlnit cu această ocazie este să nu uite nici faptul că sunt români, nici faptul că apartenența la două culturi poate fi transformată într-un avantaj doar prin efortul susținut de a te afirma astfel încât să nu se poată face abstracție de existența ta în nici una dintre ele. Interviu apărut în 2006 în Foaia Românească din Ungaria „Numai El ne mai poate salva” Laurei Albulescu: V-ați intitulat un volum antologic Linia vieții. Considerați poezia dumneavoastră ca exponențială pentru biografia dumneavoastră
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Marx, Contribuții la critica economiei politice, Editura de stat pentru literatură politică, București, 1954, p. 164. 455 Ibidem. 456 "Marea însemnătate a metalelor în genere în cadrul procesului nemijlocit de producție este legată de funcționarea lor ca instrumente de producție. Făcând abstracție de raritatea lor, aurul și argintul sunt în comparație cu fierul și chiar cu arama, metale prea moi pentru a putea fi folosite în acest scop. (...) Pe cât de inutile sunt în procesul de producție, pe atât de prisos apar ca mijloace de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
măsurați cu o unitate de măsură egală numai întrucât sunt subsumați unui punct de vedere unitar, prinși sub un singur aspect determinat, priviți de pildă, ca în cazul acesta, numai cu lucrători, nevăzându-se în ei altceva nimic, făcându-se abstracție de orice altceva. Apoi: un muncitor este însurat, celălalt nu; unul are mai mulți copii decât celălalt etc., etc. Dacă amândoi muncesc la fel și au deci o parte egală din fondul social de consumație, unul va primi deci, în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]