2,940 matches
-
și alți patru comportamentul directorului. Comportamentul profesorilor se caracterizează prin: * frustrare (deoarece îndeplinește sarcini rutiniere, inutile, birocratice); * intimitate (datorită relațiilor calde cu ceilalți colegi); * neangajare (tendința către superficialitate în realizarea activităților); * atmosfera (ca stare generală resimțită). Caracteristicile comportamentului directorului vizează: * accentuarea productivă (orientarea către control și supraveghere strictă); * distanțarea (ca urmare a autorității conferite de funcția de director); * considerația (un comportament afectuos, cald); * încrederea (directorul dorind să ofere un posibil model profesorilor). În funcție de ponderea pe care o au aceste comportamente în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și analiza instituțională a școlii. Dezvoltarea organizației școlare poate constitui un efect primar al introducerii schimbărilor în plan educațional, putând genera la rândul său noi direcții de schimbare. De asemenea, ea trebuie să vizeze în egală măsură toate dimensiunile, evitând accentuarea schimbărilor într-o singură direcție, celelalte fiind vizate tangențial sau desconsiderate. Riscurile se traduc în incoerență, lipsa unei viziuni strategice, reforme incomplete, eventual, eșec. Cât timp școala nu va conștientiza importanța tuturor dimensiunilor sale, rămânând tributară conservatorismului sau indiferenței, ori
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
antipatie sau indiferență. El întrunește calități de vizionar, strateg, fiind capabil să stabilească scopuri pe termen lung și planuri de acțiune, înzestrat cu gândire analitică și calități psihologice. Deși nu poate fi acuzată de o argumentație subțire, nu considerăm oportună accentuarea unei asemenea perspective ce ne-ar aduce permanent în situația de a ne interoga cu privire la calitățile unuia sau altuia sau la șansele pe care le pot avea liderii sau managerii în conducerea unei organizații. Dimpotrivă, fără a le suprapune complet
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Diferențele dintre lideri și manageri se reduc, de cele mai multe ori, la competențele acționale și umane pe care aceștia le probează. În realitate, aceste calități reprezintă două fațete ale aceleași monede, activându-se contextual. Există situații care solicită la nivel organizațional accentuarea calităților manageriale, după cum pot fi și situații, astăzi tot mai accentuate, în care importante devin calitățile leadership-ului. Diferențierea semantică dintre management și leadership aduce în discuție alte două aspecte, fundamentale pentru situarea în concret a rolului managerului și liderului: raporturile
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
S-au remarcat și opiniile celor care văd în tehnologia informațională sursa constituirii unor infrastructuri ce pot dezvolta modele interpretative ale managementului strategic. Trei sunt, în viziunea autorilor Tapscott, D și Caston, A. (1993), schimbările esențiale provocate de tehnologia informației: accentuarea rolului echipei, integrarea sistemelor organizaționale care, dincolo de faptul că dezvoltă spiritul de echipă, favorizează comunicarea la nivelul întregii organizații, crearea rețelelor globale de comunicare ce permite atât cooperarea interorganizațională, cât și între acestea și mediul extern. Pentru școala românească apariția
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de cetățean universal nu implică anularea identității, dimpotrivă. Fiecare individ are obligația de a contribui la dezvoltarea comunității locale și a propriei națiuni; * tensiuni între universal și individual: în condițiile în care fenomenul globalizării nu ratează aspectul cultural, devine obligatorie accentuarea unicității individului, a unuia capabil de asumare a prezentului și de conturare a propriei dezvoltări pentru a-și maximaliza propriul potențial. El este unic în sine, își aparține sieși, dar și lumii deopotrivă; * tensiuni între tradiție și modernitate: deși aparent
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
să-i recunoaștem capacitatea de a articula explicații pertinente pentru procesul schimbării. E suficient să facem referire la ceea ce biologii numesc "evoluția speciilor" sau la influențele mediului asupra speciilor umane și vegetale. Aria curriculară Om și societate permite, de asemenea, accentuarea elementelor schimbării. E vorba de Geografie care poate sublinia evoluția climei și a structurilor de relief, dar și de Istorie care permite analiza condițiilor istorice actuale prin prisma evenimentelor trecutului care au marcat pozitiv sau negativ umanitatea. E important însă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Din această cauză, învățătura lui Plotin s-a distins ca o încercare de sustragere a omului din fața realității tot mai tumultuoase a prezentului, pentru a o îndrepta spre o contemplare neputincioasă a slăbiciunilor sufletești, de retragere din fața dorințelor declanșate, de accentuare a genialității magice individuale și iraționale. Plotin a făcut eforturi mari ca să refacă atmosfera creatoare din Academia platonică de odinioară, de evocare a sufletului ca pe o esență, pe care să-l ferească de "precipitațiile" la care era expus de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reușit să le schițeze. A făcut acest lucru prin emiterea de numeroase ipoteze privind suportul organic al reflectării senzoriale. Dintre acestea, mai importante sunt cele privitoare la: circumscrierea rolului caracterelor înnăscute în favoarea rolului decisiv al experienței anterioare în reflectarea senzorială; accentuarea faptului că reflectarea senzorială depinde de obiectul de reflectat, spre care este îndreptată modalitatea senzorială; evocarea rolului mecanismelor musculare în realizarea vederii spațiale; evidențierea caracterului unitar al acțiunilor senzoriale și mentale în reflectarea imaginilor, a formelor obiectelor; fundamentarea studiului experimental
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și atitudinile și comportamentele politice reprezintă principala miză a acestei cercetări. Așa cum au subliniat anumiți autori, supralicitarea conflictelor în știri subminează încrederea privitorilor că ei s-ar putea implica în procesul politic sau că ar putea schimba ceva (Norris, 2003). Accentuarea conflictelor existente pe scena politică este, de asemenea, responsabilă atât pentru erodarea încrederii în politicieni și în instituțiile publice (Hibbing și Theiss-Morse, 1995), cât și pentru creșterea cinismului și apatiei politice (Cappella și Jamieson, 1997). Există însă și voci care
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
se definește deci, în primul rând, prin prisma legăturilor sale de interdependență cu alte forțe sociale (câmpul politic, câmpul economic, câmpul cultural etc.) și prin raportul de putere instaurat de noile logici comerciale (presiunea de a face profit, concurența acerbă, accentuarea laturii emoționale în relatările jurnalistice etc.). Toate aceste aspecte transpar în realitățile câmpului jurnalistic actual, dependent atât de resursele financiare, cât și de sursele de informare. Acest jurnalism, numit "de piață", privilegiază înainte de toate ideea de rentabilitate economică. Sociologiei jurnalismului
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
hard news versus soft news Așa cum observă anumiți autori, până acum, investigațiile din domeniul jurnalismului nu au produs o direcție omogenă de analiză. În opinia cercetătoarei americane Barbie Zelizer (2004/2007), jurnalismul a fost definit de-a lungul timpului prin accentuarea unei singure dimensiuni, aceea a producerii știrilor de tip hard news6, iar acest fapt a creat o tendință care subminează capacitatea cercetătorilor de a aborda jurnalismul în toate formele, contextele și practicile sale. Cu alte cuvinte, ceea ce aduc în discuție
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cadraje ca scheme cognitive (schemata). Alți autori accentuează însă faptul că schemele noastre cognitive sunt modelate de cadrajele din știri. Druckman (2001) identifică două tipuri de cadraje care surprind acest proces: cadrajele de echivalență (engl. equivalency framing) și cadrajele de accentuare (engl. emphasis framing). Efectele de echivalență surprind modificarea anumitor preferințe sub impactul unor fraze sau cuvinte, echivalente din punct de vedere logic, dar prezentate diferit. Este vorba despre aceeași informație, prezentată fie pozitiv, fie negativ (Druckman, 2004, p. 671). Un
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
ca o formă a libertății de exprimare sau ca o amenințare la adresa liniștii și securității publice elementele decupate de jurnaliști sunt folosite ulterior de membri audienței pentru a-și formula propriile păreri (Drukman și McDermott, 2008, p. 298). Cadrajele de accentuare apar atunci când, în descrierea unui subiect sau eveniment, sunt scoase în evidență anumite aspecte, determinându-i pe cei care urmăresc știrea respectivă să îi acorde o mai mare importanță atunci când își formulează opiniile (Druckman, 2001, p. 1042). Literatura din domeniul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
competiții sportive. Politica în context electoral urmează aceeași logică cineva urmează să câștige cursa și altcineva s-o piardă, iar cea mai interesantă parte este competiția dintre cei doi" (Fallows, 1997, p. 163). Acest tip de relatare, în combinație cu accentuarea faptului că politicienii își urmăresc interesele proprii, constituie cadrajul "strategiei" sau "jocului", care a fost studiat de numeroase cercetări (Cappella și Jamieson, 1997; Patterson, 1994). Focalizarea pe conflict în relatarea știrilor politice se extinde și asupra procesului de decizie politică
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Pe scurt, știrile legate de acțiunile politice sunt cel mai des încadrate în termeni conflictuali. Din punctul de vedere al normelor și intereselor jurnalistice, atât prevalența conflictului, cât și slaba utilizare a cadrajelor factuale în știri sunt ușor de înțeles. Accentuarea competiției dintre părțile implicate este mult mai facilă (Fallows, 1997), și, mai mult decât atât, întrunește mai multe criterii jurnalistice. Cadrajele conflictuale: a) sunt dramatice, fiindcă vorbesc despre victorii și înfrângeri (Fallows, 1997); b) personalizate, fiindcă îi individualizează pe combatanți
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mass-media și în jurnaliștii care supralicitează astfel de informații (cf. Cappella și Jamieson, 1997). O întrebare legitimă în acest context ar fi de ce încadrează mass-media subiectele politice într-o anumită manieră și care sunt consecințele? Un cadraj se referă la accentuarea anumitor aspecte ale unui subiect prezentat în cadrul știrilor. Cercetările cele mai cunoscute din domeniul cadrajelor media au demonstrat că știrile politice accentuează conflictele dintre partide sau politicieni (McManus, 1994) și aduc în prim plan considerentele strategice în detrimentul informației factuale (Cappella
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în mod direct, după simpla lectură a unei știri, ci lectura acelei știri legate de conflictele politice îi va face pe unii dintre participanți să resimtă furie, frustrare sau dezgust (după caz), iar acest lucru se va traduce printr-o accentuare a cinismului sau o scădere a încrederii politice. Mai mult decât atât, am anticipat că acest lucru nu se va manifesta în rândul tuturor participanților la experiment, ci, mai ales, în rândul acelora care au mai puține cunoștințe politice, sunt
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
au indicat faptul că certurile și conflictele dintre politicieni oferă imaginea unor instituții nefuncționale și a unor lideri politici neinteresați de binele public (e.g. Cappella și Jamieson, 1997). În prelungirea unor astfel de studii, cercetarea noastră a indicat faptul că accentuarea conflictelor dintre politicieni, mai ales dacă acestea se poartă într-o manieră necivilizată, pe un subiect cu relevanță personală pentru membrii audienței, scade încrederea politică și apetitul pentru implicare politică și crește cinismul. Totuși, datele obținute indică și o altă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
politică și de a schimba ceva, încrederea crește și cinismul față de politică scade. Acest lucru indică faptul că, atunci când au un suport informațional și sunt mai încrezători în forțele proprii, conflictele politice nu îi demobilizează pe membrii audienței. 10. Concluzii Accentuarea conflictelor pare să devină tot mai mult o rutină în activitatea jurnalistică, când vine vorba despre relatarea subiectelor politice. Însă atunci când politica este prezentată ca un conflict perpetuu, miza dezbaterii devine secundară, iar audiența nu mai are un suport informațional
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
univers, participanții la actul comunicării politice își reconsideră constant atitudinile, argumentele, limbajul. Dincolo de deschiderile și limitele pe care le înregistrează un model sau altul de reprezentare a procesului de comunicare (abordarea lineară/ deterministă/ cauzală a modelului informațional al comunicării sau accentuarea dimensiunii psihologizante în cazul modelului constructivist), subliniem operaționalitatea unor scheme de reprezentare în evidențierea specificului unui act de comunicare. Din această perspectivă, comunicarea politică se definește prin existența a două axe: una orizontală, subiectivă, care surprinde relația emisie-receptare, și cealaltă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbaje politice actuale, definite prin clișeizare, pauperizare a vocabularului și redundanță la nivelul expresiei. Limba de lemn este cultivată cu precădere în contexte politice caracterizate prin suprimarea altor discursuri și impunerea prin forță a discursului ideologic oficial, individualizându-se prin accentuarea negativă a trăsăturilor specifice limbajului politic în general: schematism, conținut referențial vid, eufemizare și ocultarea maximelor conversaționale 73. Reprezentând prin excelență un instrument de disimulare, de mascare, de dedublare, de uzurpare, limba de lemn se impune în toate domeniile de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
3) Activitatea de la Timpul și (4) Ultimele articole publicate în România liberă și Fântâna Blanduziei. Analiza acestor etape permite decelarea liniilor tematice de forță (chestiunea evreiască, problemele de politică externă, admirația față de trecut, tarele "păturii suprapuse", situația țărănimii) și sesizarea accentuării spiritului polemic, a verbului virulent, care îi atrage atâtea critici în epocă. Cu privire la stilul jurnalistului, Al. Oprea afirmă: "în raport cu evoluția creației poetice, care ajunge treptat (...) la o apolinizare a fondului dionisiac, cursul gazetăriei pare a fi invers: în prima perioadă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
desfășurate la Curierul de Iași relevă deplasarea accentului de pe expunerea evenimentelor de politică externă pe dezbaterea problemelor vieții politice interne, în contextul mutațiilor care au loc la nivel național. Activitatea editorială de la Timpul se distinge prin amplificarea discursului critic și accentuarea vervei polemice, prin amploarea studiilor abordând subiecte variate, prin libertatea de gândire și de exprimare a jurnalistului care refuză să-și alinieze scrisul la ideologia conservatoare și la interesele de partid, urmărind redarea cu obstinență a adevărului, chiar și atunci când
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
începe cu adevărat decât dincolo de semnul minimal"375, deci la nivelul articulării semnelor, al sintaxei acestora, considerăm că topografia sintactică a publicisticii eminesciene oferă informații relevante privind funcționalitatea procesului de semnificare. Structura sintactică influențează orientarea argumentativă a limbajului, fie prin accentuarea agentivității (asumarea acțiunii de către actorii politici), fie prin depersonalizarea deciziei și deculpabilizarea actorilor politici, prin cultivarea fenomenelor de nominalizare și pasivizare. Lingvistica franceză introduce noțiunea de schemă textuală globală 376, aptă să asigure coerența textului ca întreg articulat și ierarhizat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]