3,016 matches
-
toate baltă. Îmi ascund ochii sub iarbă, Cu pământul mă-nfășor Și de voi renaște ,iară, Voi fi piatră fără dor. Voi fi liber de constrângeri, Spirit neîncătușat, Fără formă ori culoare, De substanță dezbrăcat. Și-am să fiu o adiere, Vânticel uitat de timp, Râsul de pe gura ta-mi Va fi veșnic anotimp. Voi sculpta-n nisip destine, ... Citește mai mult Alergând desculț prin ploaie,Neputând să răscolesc,Cu privirea mea, eterul,M-am decis să ocolescDrumul drept ce taie
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
las pe toate baltă.Îmi ascund ochii sub iarbă,Cu pământul mă-nfășorși de voi renaște ,iară,Voi fi piatră fără dor. Voi fi liber de constrângeri,Spirit neîncătușat,Fără formă ori culoare,De substanță dezbrăcat.Și-am să fiu o adiere,Vânticel uitat de timp,Râsul de pe gura ta-miVa fi veșnic anotimp.Voi sculpta-n nisip destine,... XXIII. CEA MAI FRUMOASĂ EȘTI, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015. A mai trecut o iarnă prin părul
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
zâmbet întârziat, ești osândit la viață, clipă de clipă, cu condeiul invizibil al contradicțiilor. O RĂMÂNERE CONTEMPLATIVĂ Dacă plec acum, e ca și cum aș trișa destinul. Îmi înalț respirarea până la Templul lui Dumnezeu, și aștept. Stranie senzația de așteptare: mă mângâie adierea aerului divin. Înaripate migratoare, cu aripile obosite ciripesc în agonie. Un poem dramatic, început din timpuri apuse, rămân încă o vreme să contemplu libertatea condeiată în culori negrăitoare. UMBRA Peste tot îmi privesc umbra, aș spune imperceptibilă, dacă țin cont
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
pasului în căutarea zâmbetului pe care l-am pierdut în adolescență, când îmi lăsasem brațul petrecut peste visare. Alteori, umbra este zglobie de frumosul murmurat al gurii mustoase, care alunecă, nu se știe cum, pe apusul soarelui, în fericirea cântului adierii de vânt. Acum umbra doarme, murmurând stelelor palide despre blândețea zilei de mâine. MONADĂ Citesc o scrisoare uitată, în miezul nopții, când nu mă mai pot bucura de nici un apus, de nici un răsărit. Căutam cartea Un veac de singurătate și-
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
contradictorii, fie comune, fie metafizice. Ființa și cuvântul poetic („un cuvânt sinucigaș”) se identifică, trupul și textul având aceeași soartă. De unde simularea unei dorite imparțialități: „mă locuiesc oarecum cu indiferență /îmi ocup trupul/ îmi ocup carnea/ trec prin spațiu/ fără adieri sau valuri de frig/ în urma mea/ nici o hârtie nu se ridică-n picioare/ pipăi golul/ sau trec prin el” (Glăsuirea bufonului). Poetul se mișcă în sfere înrudite cu ale existențialismului, de care se desparte însă radical prin absența dezgustului de
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
în desfășurarea vieții curente, trecutul invadează prezentul, îl dizolvă și absoarbe, iar realitatea ajunge să trăiască doar pe oglinda aburită a amintirilor. Câteva notații privind cadrul natural și reținând de obicei o mișcare lentă, abia perceptibilă, precum căderea unei frunze, adierea vântului, alunecarea norilor, restaurează cu delicată grijă curgerea întreruptă a timpului. Pe motive întâlnite și la alții S. are însă, din capul locului, o viziune, care va da o fizionomie originală operei sale, eliberată treptat de clișeele literaturii sămănătoristo-poporaniste. Ochiul
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
de multe ori o soluție. Biserica nu era potrivnică, în principiu, recăsătoririi văduvelor, dar nu-și ascundea intenția de a face din ele niște pilde de renunțare și abstinență (căci Biserica pretindea ca aceste femei să nu mai reacționeze la adierile și sugestiile venite din partea lui Eros). Destule văduve rămâneau, însă, „în lume”, încercau să recupereze un destin de care fuseseră deposedate, se arătau a fi într-adevăr niște virago (cum spunem scriitorii Bisericii din Apus). învățații nu le-au uitat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vréme de bătrânéțe și de mare neputință”, „Ajungând eu la vârsta da bătrânéților”; la fel în diata Saftei Cantacuzino: „Văzându slăbiciunea bătrânéților”), deși - chiar dacă se știe că speranța de viață a femeilor era pe atunci mult mai redusă - o ușoară „adiere” retorică nu-i poate fi refuzată. Căci Elina se născuse în 1611, în pribegie (Letopisețul Cantacuzinesc: „Atuncea Șărban vodă [Radu Șerban] de-abia au scăpat cu o seamă de oameni păn’ la Suciava, că acolo era și doamnă-sa și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o forță impresionantă. Cel de-al doilea sistem Însă, cu mai puține manifestări și urmări violente, asaltează boala Într-o manieră ce pare a fi chintesența slăbiciunii și a inerției: capsule granulate, de dimensiuni liliputane, care la cea mai slabă adiere se pot risipi, apoi câteva picături, toate acestea constituie „teribilele” arme ale homeopatiei. Picăturile de care aminteam mai sus nu sunt Întotdeauna extracte pure din plante medicinale, ci adeseori ele sunt diluate, folosindu-se doar o zecime din puterea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
literatura românească (1930), unde se schițează o biografie a poetului, precum și o scurtă caracterizare a poeziei sale, marcată de contradicțiile omului, oscilând între „cântecele de nesfârșită gingășie, simple, divin de profunde”, cu o limbă melodioasă, care le transformă „într-o adiere, într-un tainic freamăt”, și texte de o „rece și distrugătoare ironie”, totul dominat de o „triumfătoare bucurie a spiritului de continuă negațiune, acest sarcasm fără măsură și mefistofelic”. T. se declară dezamăgit de echivalările românești și afirmă tranșant că
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
după-amiază, Niculae ieși în grădină. Se întinse la umbră sub un dud stufos și începu să citească o carte. Căldura soarelui era plăcută, deși nu mai dogorea ca acum câteva saptămâni. Era liniște. Grădina părea încremenită. Nu se simțea nicio adiere de vânt. Deodată, Niculae își ridică fruntea. Auzise ceva. De undeva, din coroana stufoasă a dudului, se desprinsese o frunză galbenă. Cădea legănându se spre pământ.” (Marin Preda - Moromeții) 2. Analizează următoarele cuvinte: Niculae, stufos, se desprinsese. 3. Găsește însușiri
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
NR. 17 1. Scrie întrebări pentru următoarele răspunsuri: a)Era o dimineață de vară; soarele răsărise, aburii argintii de rouă dispăreau de pe câmpia aurie, florile albastre de cicoare erau mai curate decât adâncul cerului, valurile de grâu se legănau în adierea vântului. b) Niculae s-a trezit mai devreme și și-a pregătit coroana de flori pentru că era premiant la învățătură. c) El avea o pălărie și o cămașă curată, peste care era încins cu o cureacu cataramă albă. 2. Transformă
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
poate de autentice. Oglinda e o „apă fără milă, apă fără fund, / turburul mă mustră, zâmbetul mă cheamă; / apă care sapi infinit rotund / și de mine însumi faci să-mi fie teamă”, toamna „lumini târzii se zdrențuie pe crânguri; / cresc adieri din lanuri cu tăciune, / și frunze slabe degetele strâng,/ să închircească-n scrum o rugăciune”. Reflexiv elegiac în Penumbre, poetul se abandonează contemplației, fără a-și reprima predispoziția meditativă, în Culori de apă, ciclu din volumul Poezie (1968), ce însumează
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
Ștefănescu Delavrancea Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? Credeam că s-a
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
soare primăvăratic; plăpând la soare iese ghiocelul cu creștetul de zahăr și lumină; balerine-s florile de vișin; Vara expresii frumoase soare dulce cu lumină și căldură spre răsărit mijește o geană de lumină trandafirie snopii aurii se leagănă în adierea lină a vântului cerul era albastru și în mijlocul lui soarele strălucea sclipind deasupra pășunii verzi mii de floricele galbene și albastre își ițeau capul printre firele de iarbă grasă cireșele ne fac cu ochiul după dușul rece al ploii de
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
al ploii de vară toboganul curcubeului se arată multicolor pe cerul senin fluturii, albinele, bondari catifelați se bucură de lumina dimineții sălciile își spală pletele în apa răcoroasă a pârâului cristalin se aude clipocitul apei curgând și foșnetul frunzelor în adierea vântului zboară spre o panseluță catifelată o albină cu aripi de borangic în oglinda domol mișcătoare a apei se oglindește bătrâna salcie ciocârlia se leagănă grațioasă pe un fir de grâu cireșii se aprind din nou și ne dăruiesc cercei
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
din somn frunzele căzute; toamna a spălat frunzele cu ploaia rece; ultimele frunze de mesteacăn străluceau pe crengile goale ,ca niște monede de aur; stejarul bătrân și gros a fost îmbrăcat într-o platoșă de aramă; vântul răscolește pădurile; o adiere rece înfioară crengile copacilor; un covor albicios acoperă iarba poienilor și covoarele arămii ale copacilor; gâze plăpânde, amorțite de frig caută adăpost sub stratul gros de frunze uscate; pe firul de telegraf a așezat ,ca niște mărgele pe ață ,șirul
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
venită pe fondul unei vieți profesionale monotone, închisă într-un formalism și într-o lipsă de orizont corelând perfect cu micile griji ale supraviețuirii fizice și ale grozăveniei ce au fost anii 1980-1989. La Institutul de Psihologie apăruse ca o adiere ideea unui program prin care se putea afla o metodă sau tehnică de relaxare, de echilibrare interioară sau de de destresare de la un lector român, Nicolae Stoian, venit din străinătate, împreună cu soția sa, franțuzoaică, Muriel. El era un individ comun
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
libertate legilor eterne care imprima ritmul lor asupra omului și asupra universului (în acest sens sunt invocate o serie de tablouri din natură care pot fi și surse de inspirație pentru diverse activități de euritmie: frunzele care dansează toamna sub adierea vântului ca niște păsări ce zboară în cârduri; frunzisul colorat care porneste o horă înainte de a fi aspirat într-un vârtej ascendent ce ridică în urmă praful; progresia nisipului în desert; norii mari și cu diverse forme rătăcind pe cerul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
nu mai contenesc / printre tâmplele de porci, pe salteaua / în tunelul slinos / printre pomii mutilați în labirint pe // dunga râului intoxicat unde leșurile vânzătorilor de / mațe învie și mațele care se umflă încep să / duhnească dezmorțindu-se alene // în alcoolul adierea și țărâna/peste piciorul și talpa / lângă pieptul unei vulpi în corsaj de muselină / tu singur știi cum se recheamă calmul în preajma / în fața plăpândei contemplații”. S-a afirmat că P. ar fi practicat „un suprarealism fără metodă” (Ion Buzera), observație
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
vie vreau să-ți scutur toți merii Tăi, Părinte/ Ca să mă cerți cu sfaturi aici, în Paradis”. Solitudinea dominată de ubicuitatea imaterială a Creatorului este transformată într-o legătură statornică: „Mai stai, singurătate, să bem azur din oale/ Și-n adieri de chiot să îmbătăm durerea”. Când părăsește aspirația către divin, poetul își pierde speranța, redevenind un inadaptat, rătăcit în cotidian: „Să scriu poeme negre pentru mine/ Și din vremelnicie să mă strig/ Tu, suflet jefuit de zări străine/ Te strânge
PAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
calcar și de piatră cu abubă, ne-nfașă delta-n valuri ca o șubă/rămasă-n seară plină de noroade. Ce doldora de spice, - nelumească/mocirla piere cu posomorâțiiă N-au s-o mai afle aici, să o găsească/nici adierea verii, nici nagâțiiă Pe unde-au fost horit minune nouă,/pe unde, limpezi, crapii-n stuf mai joacă - treziți din somn, cocorii goi În rouă/s-au mult chemat pe câmpuri, mâine pleacă. Din fundul zării, tânără, o lume/neprididit
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un lucru mai puțin obișnuit. CÎnd Își așază mîinile pe propriul corp sau pe al altora pentru a face Reiki, unele persoane au, la nivelul mîinilor, senzații imediate de fierbințeală sau căldură ușoară ori de răcoare, ca și cum ar sufla o adiere asupra lor, sau simt În palme și În degete furnicături, Înțepături sau gîdilituri. CÎțiva percep chiar cum aceste senzații se extind la nivelul Întregului braț și, ocazional, ele pot apărea și În zona chakrei creștetului. Totuși, unele persoane nu simt
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
să nu scoateți nici un cuvînt, ținînd doar mîinile În poziție de rugăciune (Gassho). Maestrul Reiki va Începe acordajul din spatele dumneavoastră, apoi va trece În față, pentru a Încheia procesul mutîndu-se Înapoi În spatele dumneavoastră. Veți simți o atingere și o ușoară adiere deasupra capului și mîinilor și, la un moment dat, vi se va cere să vă ridicați mîinile deasupra capului pentru cîteva clipe, apoi să le așezați ușor Înapoi. După terminarea procesului, ar trebui să aveți timp să rămîneți Într-o
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
intuitiv ce Înseamnă fiecare tip de senzații. Este probabil să existe o senzație „de fundal” comună corpurilor majorității clienților, cum ar fi o căldură generalizată sau furnicături foarte ușoare și, de multe ori, locația unei chakre este indicată de o adiere răcoroasă pe care palma dumneavoastră o simte. Distorsiunile sau neregularitățile din cîmpul energetic Înseamnă că ați detectat un loc care necesită Reiki, acestea putînd fi indicate de senzații de răceală, căldură, fierbințeală, furnicături, presiune, ușoară „umezeală”, mici șocuri electrice, pulsații
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]