204,613 matches
-
inovare și creație artistică din universități se organizează și funcționează pe baza legislației naționale și a Uniunii Europene în domeniu. (2 Instituțiile de învățământ superior care și-au asumat ca misiune și cercetarea științifică au obligația să creeze structuri tehnico administrative care să faciliteze managementul activităților de cercetare și a proiectelor de cercetaredezvoltare derulate de personalul instituției. Aceste structuri deservesc și răspund optim cerințelor personalului implicat în cercetare. (3 Personalul implicat în activități de cercetare în institute, laboratoare sau centre de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Structurile de conducere în instituțiile de învățământ superior de stat sau particulare sunt: a senatul universitar și consiliul de administrație, la nivelul universității; b consiliul facultății; c consiliul departamentului. (2 Funcțiile de conducere sunt următoarele: a rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, la nivelul universității; b decanul, prodecanii, la nivelul facultății; c directorul de departament, la nivelul departamentului. (3 IOSUD este condusă de Consiliul pentru studiile universitare de doctorat, respectiv de directorul acestui consiliu. Funcția de director al Consiliului pentru studiile universitare
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
La concurs pot participa candidații avizați de consiliul facultății cu votul majorității simple a membrilor acestuia și pe baza unei metodologii specifice elaborate de senatul universitar. Consiliul facultății validează cel puțin 2 candidați. (5 Menținerea în funcție a directorului general administrativ se face pe baza acordului scris al acestuia de susținere executivă a planului managerial al noului rector. (6 Consiliul de administrație al universităților de stat este format din rector, prorectorii, decanii, directorul general administrativ și un reprezentant al studenților. (7
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Menținerea în funcție a directorului general administrativ se face pe baza acordului scris al acestuia de susținere executivă a planului managerial al noului rector. (6 Consiliul de administrație al universităților de stat este format din rector, prorectorii, decanii, directorul general administrativ și un reprezentant al studenților. (7 Consiliul de administrație al universităților particulare este numit de către fondatori. Art. 212 (1 Rectorul confirmat al universității de stat încheie un contract instituțional cu ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului. 133 (2 Rectorul poate
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
ale consiliilor facultăților și ale departamentelor se iau cu votul majorității membrilor prezenți, dacă numărul celor prezenți reprezintă cel puțin două treimi din numărul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. (5 Structura administrativă a universității este condusă de către un director administrativ și este organizată pe direcții. Postul de director general administrativ se ocupă prin concurs organizat de consiliul de administrație al instituției de învățământ superior. Președintele comisiei de concurs este rectorul instituției. Din
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
cu votul majorității membrilor prezenți, dacă numărul celor prezenți reprezintă cel puțin două treimi din numărul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. (5 Structura administrativă a universității este condusă de către un director administrativ și este organizată pe direcții. Postul de director general administrativ se ocupă prin concurs organizat de consiliul de administrație al instituției de învățământ superior. Președintele comisiei de concurs este rectorul instituției. Din comisie face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
cel puțin două treimi din numărul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. (5 Structura administrativă a universității este condusă de către un director administrativ și este organizată pe direcții. Postul de director general administrativ se ocupă prin concurs organizat de consiliul de administrație al instituției de învățământ superior. Președintele comisiei de concurs este rectorul instituției. Din comisie face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Validarea concursului se
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
organizare și desfășurare a formării continue sunt realizate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin direcțiile de specialitate. (Pentru corectitudinea reglementării, în condițiile în care, pe de o parte, vorbim despre acțiuni, iar, pe de altă parte, despre actul administrativ cu caracter normativ, textul necesită reformulare, după cum urmează: „Acreditarea și evaluarea periodică a furnizorilor de formare continuă și a programelor de formare oferite de aceștia sunt realizate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin direcțiile de specialitate.” Referirea la
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
didactice auxiliare. (În acest context, prin folosirea sintagmei „funcții didactice” rezultă că cele două ministere ar putea reglementa inclusiv noi funcții didactice de predare față de cele limitativ prevăzute de lege; acest lucru ar conduce la modificarea legii printr-un act administrativ, cu valoare juridică inferioară, respectiv un ordin de ministru, ceea ce încalcă principiile de drept. (2 Norma didactică pentru noile funcții prevăzute la alin. (1 se reglementează de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (Opinăm că se impune eliminarea acestui text
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
la instanța de judecată competentă. (Pentru evitarea interpretărilor contradictorii, față de situațiile apărute în practică, opinăm că se impune reformularea întregului text, astfel: „Contestațiile la hotărârile comisiei prevăzute la alin. (3 se adresează instanței de judecată competente, în condițiile Legii conteciosului administrativ.” Art. 261 (NOT: Din compararea acestui articol cu art. 260 reiese, încă o dată, faptul că acest act normativ a fost elaborat de către inițiatorul său ca urmare a metodei „lucrului pe grupe” și, evident, în absența unui coordonator. (1 Ministerul Educației
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
de administrație, avizată de senatul universitar și aprobată de rector. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional și autoritate morală. Nu pot fi membri ai comisiei de etică universitară persoanele care ocupă vreuna dintre funcțiile: rector, prorector, decan, prodecan, director administrativ, director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducție. (3 Comisia de etică universitară are următoarele atribuții: a analizează și soluționează abaterile de la etica universitară, pe baza sesizărilor sau prin autosesizare, conform Codului de etică și deontologie universitară; b
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
instituției. Art. 314 (1 Sancțiunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate, audierea celui în cauză și verificarea susținerilor făcute de acesta în apărare. (2 Pentru investigarea abaterilor disciplinare săvârșite de personalul didactic, personalul din cercetare sau personalul administrativ, se constituie comisii de analiză formate din 3-5 membri, cadre didactice care au funcția didactică cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea și un reprezentant al organizației sindicale. (3 Comisiile de analiză sunt numite, după caz, de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
la sistemul național al calificărilor și la dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesională a adulților; (Remarcăm exprimarea defectuoasă, în sensul că Autoritatea Națională pentru Calificări nu poate propune acte normative, ci doar proiecte de acte normative sau proiecte de acte administrative cu caracter normativ. d coordonează și controlează la nivel național elaborarea standardelor ocupaționale și a standardelor de pregătire profesională; e coordonează asigurarea calității în formarea profesională a adulților; f coordonează și controlează autorizarea furnizorilor de formare profesionala a adulților; g
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
februarie 2011; cu aceeași dată, au fost abrogate integral atât Legea învățământului nr. 84/1995, cât și Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Pe cale de consecință, cu aceeași dată, respectiv 9 februarie 2011, se abrogă implicit toate actele administrative cu caracter normativ elaborate și emise în aplicarea Legii nr. 84/1995 și a Legii 128/1997; acest lucru înseamnă, în plan real, imposibilitatea de aplicare, ulterior datei de 9 februarie 2011, a tuturor metodologiilor emise de Ministerul Educației, Cercetării
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
universităților, în conformitate cu prezenta lege. (2 La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale universităților se vor stabili în baza prezentei legi. NOTE: Se impune introducerea a două noi articole, cu următorul conținut: „Toate metodologiile, regulamentele și orice alte acte administrative cu caracter normativ emise în aplicarea prezentei legi vor fi elaborate cu consultarea pertenerilor de dialog social.” și „În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, personalului didactic de predare, didactic auxiliar, de conducere și de îndrumare și control i se aplică
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
unor organizații palestiniene. A revenit în Centrala M.A.E., în 1979 fiind încadrat, cu gradul diplomatic de Secretar II, la Direcția de Personal, unde s-a ocupat de probleme de organizare și de mișcare a personalului diplomatic și tehnico administrativ. În intervalul decembrie 1983 februarie 1986, a funcționat în calitate de Secretar II Însărcinat cu afaceri a.i. al României în R. Cipru. Fiind singurul angajat al ambasadei de la Nicosia, a acoperit toate activitățile curente ale misiunii diplomatice a României în Cipru. Cultivând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
inginer gradul III, în cadrul Serviciului Mecano Energetic. A revenit în M.A.E. în martie 1990 și a fost angajat, cu gradul diplomatic de Secretar I, la Direcția de Resurse Umane, încredințându-i-se problematica mișcării personalului diplomatic și tehnico administrativ, între Centrala M.A.E. de la București și misiunile României în străinătate. În noiembrie 1990, a fost trimis în misiune permanentă la Ambasada României de la Helsinki, cu gradul diplomatic de Secretar I, iar de la 1 decembrie 1990, avansat la gradul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a obținut anularea deciziei de pensie și îl menține în M.A.E., cu gradul de Ministru-consilier, șef al Consiliului juridic și consilier al ministrului; decembrie 1990 octombrie 1993, acreditat Ambasador al României în Olanda și reprezentantul României în Consiliul administrativ al Curții Permanente de Arbitraj și la Conferința de drept internațional privat Haga; rechemat pe motiv de vârstă, iar în martie 1994, pensionat ca Ambasador, dar rămas în funcție, ca Ministru-consilier cu însărcinări speciale, până la 1 iulie 1996. Membru în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și la Facultatea de Drept Hyperion; 1994 1996, lector Dreptul roman și Dreptul diplomatic la Universitatea C. Drăgan Brașov; 1994 1996, a predat Drept diplomatic și consular la Universitatea Dimitrie Cantemir; 1994 1998, profesor și Decan la Facultatea de Științe Administrative Andrei Mureșanu Brașov; din 1994 până în 2005, lector și apoi, profesor șef de catedră (Drept roman și Drept internațional public), titularizat prin concurs 1996 și decan (1996 2001), iar apoi, profesor consultant și profesor invitat (Drept comunitar) la Facultatea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
tenisul de masa și înotul, fără a ajunge însă la performanțe notabile). In 1951, în primăvară, a fost selectat, de o comisie venită de la București, pentru a da examen, mai mult formal, de admitere la Institutul de Studii Politice și Administrative de pe lângă Ministerul Afacerilor Externe, cu o durată de trei ani și cu circuit închis. După un an, în vara lui 1952, a fost trimis la studii în U.R.S.S., tot în domeniul relațiilor externe. (Era primul an când Institutul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
vremuri, diplomații români aveau ca atribuții de serviciu și unele aspecte privind dezvoltarea relațiilor economice și comerciale, stabilindu-li-se domenii concrete de care trebuia să se ocupe fiecare. Din atribuțiile sale temporare nu au lipsit nici cele din domeniul administrativ sau financiar-contabil, în special atunci când cei care se ocupau nemijlocit de aceste aspecte erau plecați în concediu. De menționat că în acea perioadă s-a construit sediul Ambasadei României la Brasilia, ceea ce a determinat sporirea atribuțiilor pe linie administrativă. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
domeniul administrativ sau financiar-contabil, în special atunci când cei care se ocupau nemijlocit de aceste aspecte erau plecați în concediu. De menționat că în acea perioadă s-a construit sediul Ambasadei României la Brasilia, ceea ce a determinat sporirea atribuțiilor pe linie administrativă. În realitate, era vorba de un stagiu practic de învățare și cunoaștere a specificului activității diplomatice, în toată complexitatea sa. În 1979, după patru ani de ucenicie în munca diplomatică, revine în Centrala M.A.E.. Tot atunci, se prezintă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Europei Occidentale, noiembrie 1994, Nordwijk. Participarea la Reuniuni internaționale în Probleme de Drept Internațional Conferința O.N.U. privind succesiunea statelor în domeniul tratatelor, iulie-august 1978, Viena. Conferința privind Dreptul internațional privat, sesiunea a XVIII-a, septembrie-octombrie 1996, Haga. Consiliul Administrativ al Curții Permanente de Arbitraj, Haga, 1993-1998 (periodic). Participare la Conferințe Internaționale privind diferite probleme economice și politice A XXI-a Conferință Pugwash privind știința și afacerile mondiale, mai 1971, Sinaia. Al XXXXIV-lea Simpozion Pugwash privind securitatea și dezarmarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Centrală; 2005 în continuare Consilier la Comisia de Politică Externă a Camerei Deputaților. Activitatea didactică și științifică 1990-1993, a predat cursuri de Drept internațional la Universitatea Nicolae Titulescu, la Universitatea Dimitrie Cantemir și la Școala Naționala de Studii Politice și Administrative; 1993-1997, a făcut expuneri pe teme privind Drepturile omului la Universitatea din Lund (Suedia), la Centrul pentru Drepturile Omului din Copenhaga și la Institutul Regal privind drepturile omului din Oslo; 1997-2001, a ținut cursuri privind statutul minorităților potrivit Dreptului internațional
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la Institutul Regal privind drepturile omului din Oslo; 1997-2001, a ținut cursuri privind statutul minorităților potrivit Dreptului internațional contemporan la Institutul de Stat pentru Relații Internaționale din Moscova; 2002-2005, a predat Drept internațional la Școala Națională de Studii Politice și Administrative de pe lângă Universitatea București și la Academia Diplomatică a M.A.E.; 2005-2006 a predat cursul Drept internațional la Facultatea de Istorie a Universității București (Secția Relații Internaționale) și cursul privind Organizațiile internaționale la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir. 2006 și în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]