47,999 matches
-
nu poate fi comparată situația proiectelor/propunerilor legislative aflate în procedură obișnuită cu a celor aflate în procedură de urgență. Chiar Constituția consacră această dihotomie, astfel încât revine Camerei în cauză competența de a stabili în mod concret dispozițiile regulamentare privind adoptarea legii în procedură obișnuită/de urgență (Decizia nr. 137 din 20 martie 2018, precitată, paragraful 52), proceduri care se subsumează dreptului parlamentar (Decizia nr. 137 din 20 martie 2018, paragraful 64). ... 63. Trebuie observat faptul că în Decizia nr. 633 din
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
de neconstituționalitate îl constituie, de fapt, modul în care, ulterior prezentării raportului de către Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, au fost respectate normele și procedurile parlamentare de adoptare a legii. Or, în măsura în care dispozițiile regulamentare invocate în susținerea criticilor nu au relevanță constituțională, nefiind consacrate expres sau implicit într-o normă constituțională (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 730 din 22 noiembrie 2017, precitată
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
modul în care au fost comprimate și intervalele de timp rezultate sunt chestiuni de aplicare a regulamentelor parlamentare. ... 65. Situația de față diferă de cea anterioară prin faptul că această comprimare a termenelor a fost realizată în procedura generală de adoptare a legilor, și nu în cea de urgență, ceea ce este inacceptabil, întrucât respinge însăși ideea de procedură generală, pe care o relativizează, regula fiind transformată în excepție, iar excepția în regulă. Dar faptul că însuși legiuitorul constituțional prevede că
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
de la obișnuit legea poate fi adoptată în procedură de urgență nu face decât să lase loc regulii de natură constituțională cuprinse în mod intrinsec în conținutul normativ al art. 75 din Constituție, potrivit căreia există o procedură comună/generală de adoptare a legilor, care presupune respectarea termenelor regulamentare prescrise - exceptio probat regulam in casibus non exceptis. Prin urmare, abaterea de la procedura comună trebuie formalizată ca atare și aprobată de organul competent, neputând fi acoperită în mod implicit de votul dat
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
ca atare și aprobată de organul competent, neputând fi acoperită în mod implicit de votul dat asupra proiectului legislativ/propunerii legislative. Votul poate acoperi doar abateri de ordin regulamentar, nu și de ordin constituțional. În cauză, viciul care afectează procedura de adoptare are relevanță constituțională, astfel că nu poate fi acoperit pur și simplu prin adoptarea legii. ... 66. De principiu, Curtea nu poate cenzura și controla dacă procedura, prin modul său de derulare, poate fi calificată într-un alt mod față de
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
votul dat asupra proiectului legislativ/propunerii legislative. Votul poate acoperi doar abateri de ordin regulamentar, nu și de ordin constituțional. În cauză, viciul care afectează procedura de adoptare are relevanță constituțională, astfel că nu poate fi acoperit pur și simplu prin adoptarea legii. ... 66. De principiu, Curtea nu poate cenzura și controla dacă procedura, prin modul său de derulare, poate fi calificată într-un alt mod față de calificarea dată de Biroul permanent/comitetul liderilor/plen. Totuși, în măsura în care situația este vădit
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
modul său de derulare, poate fi calificată într-un alt mod față de calificarea dată de Biroul permanent/comitetul liderilor/plen. Totuși, în măsura în care situația este vădit diferită de cea reținută, Curtea are competența de a determina dacă procedura de adoptare a respectat dispozițiile art. 76 alin. (3) din Constituție. În lipsa unei asemenea abordări, nicicând art. 76 alin. (3) din Constituție nu ar putea fi normă de referință în cadrul controlului de constituționalitate a legilor exercitat de Curtea Constituțională, ci
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
folosit ca normă de referință numai în controlul de constituționalitate a regulamentelor parlamentare [art. 146 lit. c) din Constituție]. ... 67. Ca regulă, intervalele de timp stabilite prin Regulament, sub forma termenelor minime sau maxime, sunt un element caracteristic procedurii de adoptare a legilor în procedură generală/comună (art. 75 din Constituție). Ori de câte ori se dorește comprimarea acestor termene, trebuie să se apeleze la procedura de urgență de adoptare a legilor [art. 76 alin. (3) din Constituție]. ... 68. Însăși Constituția oprește
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
sub forma termenelor minime sau maxime, sunt un element caracteristic procedurii de adoptare a legilor în procedură generală/comună (art. 75 din Constituție). Ori de câte ori se dorește comprimarea acestor termene, trebuie să se apeleze la procedura de urgență de adoptare a legilor [art. 76 alin. (3) din Constituție]. ... 68. Însăși Constituția oprește Parlamentul să își desfășoare ca regulă activitatea în procedură de urgență. Regula o constituie procedura generală/comună, și numai în măsura în care este încuviințată măsura procedurii de urgență
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
deroga de la termenele generale prin raportare la art. 76 alin. (3) din Constituție. ... 69. În cauza de față, Curtea reține că legea criticată nu a fost adoptată prin procedură de urgență. În ipoteza în care s-ar fi aprobat adoptarea acesteia prin procedură de urgență, desigur, termenele puteau fi mult comprimate. Cu alte cuvinte, legea a fost adoptată cu înlăturarea prevederilor regulamentare referitoare la modul în care se desfășoară procedura generală/ comună de adoptare a legilor din moment ce întreaga
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
în care s-ar fi aprobat adoptarea acesteia prin procedură de urgență, desigur, termenele puteau fi mult comprimate. Cu alte cuvinte, legea a fost adoptată cu înlăturarea prevederilor regulamentare referitoare la modul în care se desfășoară procedura generală/ comună de adoptare a legilor din moment ce întreaga procedură a durat exact o singură zi. ... 70. Impetuozitatea și graba cu care s-a acționat (constituirea comisiei permanente de întocmire a raportului în ședința din 17 februarie 2021, întocmirea Raportului în paralel cu
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
și graba cu care s-a acționat (constituirea comisiei permanente de întocmire a raportului în ședința din 17 februarie 2021, întocmirea Raportului în paralel cu desfășurarea lucrărilor Plenului/în pauza luată, luarea unei pauze a Plenului pentru a permite finalizarea raportului, adoptarea legii în ședința din 17 februarie 2021) demonstrează cu prisosință faptul că procedura de adoptare a legii a fost una de urgență, fără să fi fost cerută/aprobată o astfel de procedură. Or, solicitarea acestei proceduri și aprobarea ei sunt reglementate
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
ședința din 17 februarie 2021, întocmirea Raportului în paralel cu desfășurarea lucrărilor Plenului/în pauza luată, luarea unei pauze a Plenului pentru a permite finalizarea raportului, adoptarea legii în ședința din 17 februarie 2021) demonstrează cu prisosință faptul că procedura de adoptare a legii a fost una de urgență, fără să fi fost cerută/aprobată o astfel de procedură. Or, solicitarea acestei proceduri și aprobarea ei sunt reglementate prin Constituție tocmai pentru a pune în evidență existența unei abateri deosebite de la procedura
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
una de urgență, fără să fi fost cerută/aprobată o astfel de procedură. Or, solicitarea acestei proceduri și aprobarea ei sunt reglementate prin Constituție tocmai pentru a pune în evidență existența unei abateri deosebite de la procedura de drept comun a adoptării legilor. Procedura de urgență implică o limitare severă a dezbaterilor parlamentare, a schimbului de idei, a posibilității realizării unei analize aprofundate și minuțioase, a cercetării fiecărei probleme de drept ridicate, a aspectelor de oportunitate politică și legislativă. O astfel de
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
parlamentare. Prin urmare, legiuitorul constituant a reglementat procedura de urgență într-un text de rang constituțional justificat de riscurile pe care aceasta le implică în privința desfășurării obișnuite a dezbaterilor parlamentare. Această procedură reprezintă, în sine, o excepție de la adoptarea legilor în procedură comună/generală, astfel că trebuie folosită într-un mod reținut, echilibrat și nu poate deveni o regulă; în caz contrar, unul dintre principiile care stau la baza democrației, dezbaterea liberă a soluțiilor legislative în Parlament, ar fi sever
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
procedurii generale să se nesocotească un termen sau altul, fără ca o asemenea nesocotire punctuală să afecteze ansamblul procesului legislativ. Însă legea de față a fost adoptată cu înlăturarea tuturor termenelor posibile, ceea ce indică o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său. Rezultă, totodată, o încălcare directă a art. 75 din Constituție prin faptul că, astfel cum s-a precizat, acesta reglementează procedura generală de legiferare ce presupune respectarea termenelor regulamentare fixate; or, prin scurtarea acestor termene, fără a
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
consacrat expres prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție. De altfel, și Comisia de la Veneția, în raportul intitulat Rule of law checklist, adoptat la cea de-a 106-a sesiune plenară (Veneția, 11-12 martie 2016), reține că procedura de adoptare a legilor reprezintă un criteriu în aprecierea legalității, care constituie prima dintre valorile de referință ale statului de drept (pct. IIA5). Sub acest aspect sunt relevante, între altele, potrivit aceluiași document, existența unor reguli constituționale clare în privința procedurii legislative
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
referință ale statului de drept (pct. IIA5). Sub acest aspect sunt relevante, între altele, potrivit aceluiași document, existența unor reguli constituționale clare în privința procedurii legislative, dezbaterile publice ale proiectelor de legi, justificarea lor adecvată, existența evaluărilor de impact de adoptarea legilor. Referitor la rolul acestor proceduri, Comisia reține că statul de drept este legat de democrație prin faptul că promovează responsabilitatea și accesul la drepturile care limitează puterile majorității“ (paragraful 32). În același sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
aceea, Curtea reține și încălcarea art. 1 alin. (3) în componenta referitoare la democrație și a art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la securitatea juridică a persoanei. ... 76. Față de temeinicia motivelor de neconstituționalitate extrinsecă ce vizează procedura de adoptare a legii analizate și care afectează legea în ansamblul său, Curtea constată că nu mai este cazul să examineze celelalte critici de neconstituționalitate extrinsecă și intrinsecă formulate (a se vedea, în același sens, Decizia nr. 58 din 12 februarie 2020
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
impuse statului român prin Hotărârea-pilot a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate la data de 12 octombrie 2010 în cauzele Atanasiu și alții împotriva României și, respectiv, Solon împotriva României. ... 122. Art. 11 din Legea nr. 165/2013 prevedea, la data adoptării actului normativ: (1) Comisiile locale și județene de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului București au obligația de a soluționa toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie și de a elibera titlurile
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
din 1989, momentul fugii dictatorului a reprezentat un moment cu o importanță aparte în derularea acestora. Chiar dacă, în principiu, este posibil ca o reglementare, prin natura ei generală, să genereze aplicări care nu sunt conforme cu scopul urmărit la adoptarea ei, aceasta nu înseamnă că se transformă într-o reglementare arbitrară, lipsită de obiectivitate și, deci, susceptibilă de a fi considerată că se situează în conflict cu prevederile art. 16 din Constituție. În condițiile în care obligația având ca obiect
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
interne în domeniul reformei politice, economice, militare, administrative, inclusiv pentru susținerea atingerii de către România a obiectivului major de integrare euroatlantică. În cei 25 de ani care au trecut de la lansarea parteneriatului acesta s-a dezvoltat continuu, inclusiv prin adoptarea, la Washington, la 13 septembrie 2011, a Declarației comune privind Parteneriatul strategic pentru secolul XXI dintre România și Statele Unite ale Americii. Declarația comună reprezintă un punct de referință important pentru parteneriatul nostru strategic, fiind primul document politic care menționează
DECLARAȚIA nr. 2 din 28 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256834]
-
fiind primul document politic care menționează Parteneriatul strategic și stabilind cadrul pentru cooperarea și coordonarea în creștere dintre România și SUA, în vederea promovării securității, democrației, bunei guvernări, oportunităților oferite de economia de piață și a schimburilor culturale. Odată cu adoptarea Declarației comune din 13 septembrie 2011 a fost semnat și Acordul româno-american privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România. Acest acord este primul document juridic bilateral care menționează Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite
DECLARAȚIA nr. 2 din 28 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256834]
-
DECRET nr. 899 din 15 iunie 2022 privind supunerea spre adoptare Parlamentului a denunțării Acordului interguvernamental privind înființarea Băncii Internaționale de Investiții și a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970, și a Protocolului de modificare a Acordului privind înființarea Băncii Internaționale de Investiții și a Statutului acesteia, semnate
DECRET nr. 899 din 15 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256451]
-
ori atât la nivelul Comisiei, cât și la cel al plenului. ... 28. Curtea a statuat că comisiile permanente sunt organe interne de lucru ale Camerelor Parlamentului, a căror activitate are caracter pregătitor pentru a oferi forului deliberativ toate elementele necesare adoptării deciziei. Comisiile se constituie dintr-un număr restrâns de deputați sau senatori, specializați pe un anumit domeniu, cu o componență și o structură care respectă configurația politică a fiecărei Camere. Dezbaterile specializate care au loc în cadrul ședințelor comisiilor se
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]