59,393 matches
-
și să ceară drepturi!) Republicarea " Cuvântării prin care Ion Iliescu i-a instigat pe mineri la crime" (citez titlul din ziarul "Ziua") n-a impresionat pe nimeni, deși Prim-minerul cu studii la Moscova a spus textual: "Dragi mineri, mă adresez dumneavoastră de astă dată, mulțumindu-vă pentru răspunsul de solidaritate muncitorească pe care și acum l-ați dat la chemarea noastră.[...] Delegația de mineri, în frunte cu domnul Cozma, se va deplasa spre Piața Universității, pe care vrem s-o
Rița-veverița reporterița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16977_a_18302]
-
parcurs. Dincolo de îmbrățișările, sărutările, entuziasmele, puerilitățile "ghidului" - care trebuie să fie simpatic ș.a.m.d., e "sarcina de scenariu" - oamenii din film, chiar trunchiați, "tăiați scurt" în goana camerei de travel - stabilesc o relație cu camera, "joacă" pentru ea, se adresează direct celor din spatele ei, improvizează adesea inocent-seducător: lucru rar dacă nu inexistent în spațiul documentar românesc. Vezi, spre exemplu, secvența "Peștera Urșilor", cu săteanul-paznic care explică ceva legat de vechimea peșterii și sonoritatea specială a stalactitelor, notînd interdicția atingerii
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
se întîmplă oridecîteori citesc pagini din istoricii cei mai vechi, - din Tacit mai ales... Fiindcă întîrziam, S. mă îndemnă sever să citesc mai departe. Am continuat numaidecît de astădată cu un fel de complicitate, ca și cum autorul mi s-ar fi adresat personal într-o scrisoare trimisă anume pe adresa mea: Ei povesteau în largi descrieri războaie însemnate, cuceriri de orașe, înfrîngeri și prinderi de regi; iar înăuntru: certurile consulilor cu tribunii, legile agrare și frumentare, luptele dintre plebe și nobilime. Osteneala
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
a păstrat șabloanele), am găsit și un interviu luat de învățătoarea Elena Marin președintelui Academiei Române, Eugen Simion. Întrebat despre soarta culturii noastre, acad. Eugen Simion le spune, de la înălțimea și autoritatea funcției sale, copiilor de 12-14 ani cărora le e adresată revista școlară, ca și dascălilor lor, că momentul dificil prin care trece acum cultura se datorează faptului "că cei care fac cultură, mă refer la scriitori în primul rând, au renunțat de a mai respecta ierarhiile și de a mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
Nicolae Manolescu Cine ar fi crezut? La 111 ani de la moartea marelui poet ies la iveală 93 de scrisori necunoscute pe care Eminescu le-a adresat, între anii 1879 și 1883, Veronicăi Micle. Cu aceeași ocazie, ies la iveală și 15 scrisori ale Veronicăi Micle către Eminescu. Revista noastră publică, în premieră, cîteva dintre scrisori. Din nota de la pagina 12, cititorii vor afla care sînt circumstanțele
Eminescu inedit! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17014_a_18339]
-
temă literară, la noi. Nimic "hohotitor" sau "cavernos", vrăjitoarea se arătă dezamăgitoare tocmai în- tr-un sector unde "meseria" ei ar fi trebuit să ne copleșească... Cel mai crunt din blesteme (de care puțin îi poate pasă "tiranului") pare a fi adresat cu ură mai degrabă unui... om de litere: "Să crezi că ești geniu" - ți se face părul măciuca... În sfârșit, ieșim din băbeștile maledicții pentru a reveni în curentul mare al poemului! Privit cu atenție, textul permite o "descoperire" (pun
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
din floare în floare și căutasem un polen al iubirii, dar nu-l găsisem decât acum când aveam nectarul pe buze. Doar cu sufletul puteai să miroși și să guști parfumul ce picura din ființele noastre. Sub forma unei povestiri-confesiuni adresate de protagonist prietenului său din copilărie, cartea lui Daniel Pișcu pare să conțină toate componentele unui love story între liceeni: prima întâlnire dintre Ciprian și Luminița în vacanța de vară precedentă ("Mi-am ridicat capul și am văzut-o la
Vârsta și scriitura inocenței by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17053_a_18378]
-
Cees Noteboom și ale dvs., și - ceea ce este uimitor - succesul a fost deplin nu doar la marele public, ci și la criticii foarte exigenți. Cum vă explicați acest succes? M.M.: Este cea mai grea întrebare pe care mi-o puteați adresa. N-am nici o idee, nici cea mai vagă idee. De altfel, nici nu este de domeniul meu. Nu m-am gîndit la acest lucru și nici nu-mi pun astfel de întrebări. Nu scriu de prea multă vreme - sunt abia
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
ei scrisă (în cuvinte, versuri, pa-gină, carte). E o poezie a corporalității, a vitalității și petrecerii trupului, a ipostazelor și funcțiilor sale (poemele se numesc Trupul meu, Sîngele tău, Moarte, Călugărie, Agonie, Viață, Inexistență, Rugăciune, Pyhoenix, Îngenunchere etc.), care se adresează, într-un neliniștit, mereu neliniștitor discurs sufletului. Cele două "entități" ale poeziei din Călăuza tăcerii - corpul și sufletul - nu doar comunică, ci se substituie reciproc într-un balans baroc, pe o punte foarte subțire, în pendularea permanentă dintre ființă și
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
unor oameni de cultură, noutăți din istorie, știință, artă, precum și flash-uri din viața cotidiană, care țin de rubrica "mentalități". Cu un ton firesc, cu articole iuți, bine scrise și cu atrăgătoare fotografii color, Ziarul de duminică pare să se adreseze unui public larg, pînă acum lipsit de o publicație de gen. în plus, "Ziarul de duminică (...) își propune să facă din artiștii contemporani - ai scenei, ai condeiului, ai penelului etc. - VIP-uri. Politicienii de toate culorile și mafioții de toate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
uneori, să lucrez asupra unui singur artist, aceasta s-a petrecut în afara țării sale. Am fost, de exemplu, foarte surprins când spaniolii mi-au cerut să fac o expoziție despre unul dintre clasicii artei lor abstracte, Gerardo Rueda; s-au adresat deci cuiva din afara frontierei lor ca să-i spună să facă o expoziție în Spania. Am acceptat, însă după multe rugăminți, pentru că era destul de dificil. Dar, în fond, o alegere de felul acesta nu e doar curajoasă, ci chiar inteligentă, dacă
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
dl Cristoiu a văzut atunci în delimitarea președinției o dovadă că de fapt lucrurile stau exact invers. Cît despre afirmația d-lui Cristoiu că Adrian Costea l-a contactat personal, aceasta nu se susține, fiindcă omul de afaceri s-a adresat unor publicații și posturi de televiziune de mare audiență. Ziarul condus de dl Cristoiu nu intră în această categorie. Iar despre onestitatea cu care dl Ion Cristoiu citește informații apărute chiar în ziarul pe care îl conduce e grăitor următorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
și perioade, teme care țin de epoca veche și medievală ocupînd prea mult spațiu în raport cu cea modernă și contemporană. Evident, cele dintîi se întind pe mai multe secole, încît spațiul acordat se justifică. Cred însă că tineretul căruia i se adresează autorul era mai curînd interesat de timpurile istoric mai apropiate decît de cunoașterea cutăror domnitori medievali. Începînd cu originile, autorul ia în considerare pe lîngă geto-daci și romani, componenta turanică (avarii, pecenegii, uzii, cumanii) și slavii. Autorul ține să releve
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
metafizica?, Teilhard de Chardin (comentat de Andrei Marga), poezie occidentală, de la Paul Celan și Ezra Pound la Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo, André Frenaud, Stephen Spender, interviuri cu Alexandru Paleologu sau Lucian Pintilie, Memoriul lui Blaga (publicat de profesorul Mircea Zaciu) adresat autorităților comuniste care-l supravegheau pe marele poet, pagini de arhivă literară, prozele lui Uricaru și Runcanu, anchete literare, între care una, aș zice, notorie, Dreptul la timp, prin '85, conținea și judecata aspră a lui Mircea Cărtărescu asupra poeziei
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
sau Valéry din care a și tradus, de revista Ramuri etc. Toate aceste "legături" (sau "urme", cum le-ar spune cu siguranță M.G.) se împletesc, armonios sau nu, în volumul pe care îl voi prezenta. Prima parte a cărții se adresează "unui cerc restrîns de cititori" și anume celor interesați de rafinamentele hermeneutice. Așa declară autorul. În realitate avem de-a face mai degrabă cu o popularizare a cîtorva dintre cei mai cunoscuți autori de scrieri hermeneutice (Heidegger, Gadamer) și a
Sub oblăduirea lui Hermes by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17108_a_18433]
-
dau jos de fiecare dată, călcînd pe pămîntul nou, mereu altul, cu alte case, alte firme, săltîndu-mă să văd dacă aicea pămîntul ține, rezistă... Un pasager care m-a văzut pe fereastra vehiculului făcînd gimnastica aceia curioasă, avea să-mi adreseze ceva la întoarcere făcîndu-mi semne, dar nu înțelesesem nimic și dădusem din cap, aprobativ. Nici azi nu știu de fapt ce aprobasem. Trebuie să mai spun că, lăsîndu-ne în jos, spre sud, băgasem de seamă că pe firmele comerciale înalte
Coasta Pacificului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17114_a_18439]
-
Gorovei, Grigore Tocilescu, S.Fl. Marian, Petru Caraman, Adrian Fochi ș.a., apoi, ca un asiduu și priceput cercetător în domeniu, elaborând Dicționarul folcloriștilor (I, 1979, II, 1983) și mai ales Dicționarul etnologilor români (I-II, 1998), veritabil instrument de lucru, adresându-se atât specialiștilor, cât și celor interesați de creația populară și impactul ei asupra culturii române. Recent, el a publicat, la Editura Universal-Dalsi, studiul , în care își propune să demonstreze valoarea, și nu în cele din urmă artistică, a baladei
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
surpă construcția. De o lună de zile, singura instituție care avea obligația să soluționeze conflictul de la Nottara - favorabil sau nu directorilor sau trupei - este Primăria Municipiului București prin Direcția de Cultură și Artă, instituția finanțatoare a teatrului. Acesteia i-au adresat și actorii memoriul protestatar, acolo au mers în repetate rînduri să se plîngă. Domnul Ștefan Damian, directorul Direcției mai sus amintite, este în acest moment principalul vinovat pentru criza din Nottara, pentru situația anarhică creată, pentru lipsa de autoritate exprimată
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
iliesciano-constantinescian, Geoană, nu pare a ști decât socoteala game-urilor de la meciurile de tenis pe care urmează să le piardă spre binele țării. Până atunci, în Dupont Circle flutură, deasupra elegantului Centru cultural Petöffi, ca un fel de zâmbet ironic adresat și patrioților valahi de mucava ce se întâmplă să treacă pe acolo, doar steagul maghiar.
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
de televiziune citate, Adrian Păunescu putea miza pe o audiență pe care o avea oricum fiecare dintre aceste posturi, dar pe care Păunescu n-a reușit s-o mobilizeze, necum s-o și amplifice cu emisiunile sale. Acum Păunescu se adresează unui post de televiziune ai cărui privitori fideli sînt incompatibili cu Adrian Păunescu. Dar poate că ProTV-ul vrea să-și schimbe audiența. Sau poate că acest post de televiziune are unele interese pe care și le vrea apărate de
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15835_a_17160]
-
începutul de roman din 1850, Tainele inimii, împrumutat, cu titlu cu tot, de un optzecist textualist, într-o scriere, evident, originală. Eroul este și în fragmentul de roman din 1850, ca și în celelalte scrieri literare, deopotrivă naratorul care se adresează constant cititorului. Evocarea Copoului din fragmentul de roman caracteristică și chiar memorabilă. Ca și figura lui Felix Barla, cofetarul Iașilor de atunci, care "a introdus, în Moldova toată literatura zaharului". Iar personajele celor cinci tineri aflați la o masă a
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
își amintește că a semnalat Parchetului de nenumărate ori că a uitat să se autosesizeze împotriva încălcărilor grosolane ale Constituției României din săptămînalul ROMÂNIA MARE. Licența pe care o folosește Cotroceniul, de a atrage atenția Parchetului să se sesizeze, în loc să adreseze plîngeri lui Joiță Tănase nu situează Președinția deasupra conflictelor în care e parte, ci - mai curînd - probează că la Cotroceni nu se știe cu precizie cum funcționează separarea puterilor în stat. Ca să nu spun mai mult. * În editorialul semnat de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
Cu alte cuvinte, CVTudor îl acuză pe președintele Iliescu de o faptă imaginară, mizînd pe reacția emoțională a ziariștilor și a agențiilor de presă. Reacția se produce cu întîrziere, dar ceea ce rămîne e sfatul pe care președintele PRM l-a adresat președintelui statului, s-o lase mai moale cu lupta împotriva terorismului internațional, un sfat venit în contextul unei încercări de compromitere a credibilității României prin așa-zisele dezvăluiri făcute de același CVTudor. Să zicem să șeful PRM ar fi fost
Ce ar putea ascunde "dezvăluirile" lui CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15864_a_17189]
-
cu Vianu, Ralea, Gusti, Vulcănescu, Mircea Florian și alții. Ultima serie de intelectuali străluciți, înainte de întronarea marxism-leninismului. Salvarea mi-o găsisem mai departe în poezie. Nu scriam numai versuri grave, filosofice, pedante, dar și o lirică ocazională, superficială, cum îi adresasem unei artiste de 1 martie 1959, acest catren jucăuș. Nu merită, dar îl citez, totuși: Șantezei de renume ce vine din Focșani, Cu victime, triumfuri și vin, precum și bani, E drept că e din fire întrucâtva lejeră, Dar noi o
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]
-
mari ticăloșii. De la început am fost prinși de "cojones", apoi am fost castrați și pe urmă am devenit în mod 'firesc' cetățenii de azi, docili și răbdători." (august 1987, p. 691) În asemenea pagini, Victor Felea pare a ni se adresa direct, atât celor ce aveau să supraviețuiască epocii cât și unui viitor ce s-ar arăta, eventual, interesat de ce se va fi întâmplat cu noi în a doua parte a secolului XX - răstimp bogat în geno-experiențe de tot soiul.
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]