3,884 matches
-
acum înalt cam de o palmă. Acesta este legat de jur împrejur cu o panglică roșie. Se întovărășesc două- trei fete, una are grâușorul, alta o pungă cu grâu și sorcova. Gospodarii sunt întrebați dacă primesc cu „Grâușorul”. La răspunsul afirmativ fetele sunt primite în casă unde urează: „Grâu de vară, grâu de toamnă, Deie Domnul să răsară Pe la toate casele, Pe la toate mesele, Inimile vesele. Pomii să-nflorească Și să-nmugurească Anul Nou cu bine, Cu zile senine, Și cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pentru un creștin ortodox posibilitatea de a se împotrivi unei hotărâri a Sinodului?; 2. există pentru laici posibilitatea "de a fi, la un moment dat, în mai mare măsură, deținători ai adevărului decât ierarhia ecleziastică?". Răspunsurile pentru ambele întrebări sunt afirmative, în anumite condiții. Cât privește prima interogație, Nae Ionescu argumentează faptul că Biserica "nu se sprijină pe un corp de prescipțiuni normative arbitrare și contractuale, cum e uneori cazul legilor juridice", ci ea se fundamentează pe criteriul Adevărului astfel, creștinul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
literare", numerele 5, 6/ 2011). Asistăm, la nivel planetar, la un accentuat dezechilibru între dezvoltarea materială și evoluția spirituală a omenirii; context ce impune necesitatea concentrării eforturilor noastre: "În restabilirea normalității proporțiilor. Aceste eforturi nu trebuie să fie negative, ci afirmative și pro-active. Ele trebuie sa arate nu retragere din lume și izolare, ci o angajare fermă în ceea ce privește lumea și disfuncționalitățile ei. Trebuie să caute țeluri valoroase și accesibile deopotrivă. Astfel, o reînnoire a orizonturilor filozofice și a modurilor de înțelegere
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
le impună sau să le sugereze ascultătorilor săi o anumită convingere personală". La dorința de a ști dacă în contextul dat știința merită să devină pentru cineva o "vocație" sau dacă ea constituie în sine o "vocație", Max Weber răspunde afirmativ prin propriile sale lucrări. "Știința este în zilele noastre o "vocație", bazată pe specializare și pusă în slujba introspecției și a cunoașterii raporturilor obiective. Ea nu este un har primit de un vizionar sau de un profet cu scopul de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
opiniei unui grup de elevi și este alcătuit dintr-un ansamblu de afirmații, întrebări închise și deschise, fiecare afirmație și întrebare fiind însoțită de variante de răspuns. Întrebările pot fi: a. interogative cu variante de răspuns: DA, NU, OARECUM b. afirmative cu variante de răspuns: ADEVĂRAT, FALS Întrebări: - Ești mulțumit de activitățile desfășurate de profesori? - Părinții îți înțeleg frustrările? - Ai colegi cu care comunici bine? - Prietenii te sprijină în situații dificile?Te mulțumește actuala situație financiară a familiei tale? - Profesorii sunt
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Rodica SFÂRLOS, Lenuţa HAMZA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93144]
-
celor chemați să conceapă, să proiecteze și să construiască aparatura de simulare; * crearea, pe bazele unor soluții de înaltă tehnicitate, a unor module funcționale care să rezolve întreaga gama de cerințe enunțate și care vor da proiectanților posibilitatea unor răspunsuri afirmative solicitărilor practicii; * împrumutarea din domeniile automatizării și roboticii a unor soluții simple și necostisitoare pentru realizarea de traductoare necesare aparaturii de măsură, si control, ce va fi creată probabil tot modular; * cuplarea cu tehnici noi de măsurare a parametrilor biologici
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
putem include în comunitatea de dreptate o serie de donatari (recipients) care nu sunt ființe umane, dar cărora le putem asocia interese comparabile cu cele ale donatarilor umani care nu sunt capabil să articuleze o concepție despre bine. Baxter răspunde afirmativ; el consideră că sunt membri ai comunității de dreptate atât ființele sensibile, cât și cele nesensibile. A fi membru în comunitatea de dreptate ecologică înseamnă a fi în mod inevitabil un receptor (sau donatar) al bunurilor și relelor ecologice, în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
lumii ; dar aceste calități vor fi analizate mai atent când vom trata despre evaluarea operei literare. <Capitolul> 17. Genurile literare Este oare literatura o colecție de poezii, piese și romane complet diferite care, în afară de mume, nu au nimic comun ? Răspunsuri afirmative, nominaliste, s-au dat în secolul nostru, cea mai cunoscut fiind acela al lui Croce. *l Dar teoria lui, deși ușor de înțeles ca reacție împotriva exagerărilor autoritarismului clasic, nu s-a impus, deoarece nu ține seama de faptele vieții
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
puțin pentru sonet; noi suntem în favoarea unei interpretări mai largi. Dar aici trecem din domeniu! terminologiei în cel al criteriilor de definire a genului. Putem oare vorbi de "versul octosilabic" sau de "versul dipodic" ca genuri? suntem înclinați să răspundem afirmativ, si prin aceasta înțelegem să spunem că, în raport cu norma pentametrului iambic care domină în Anglia, poemele octosilabice din secolul- ai XVIII-lea sau poemele dipode de la începutul secolului al XX-lea pot fi considerate poeme de un gen deosebit atât
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sau sintactic, în sens strict) semnificatul propriu combinărilor de unități lexematice sau categorematice cu morfeme în cadrul propozițiilor, cum ar fi: "singular", "plural", "activ", "pasiv" etc.; (5) semnificatul ontic valoarea existențiala atribuită stării de lucruri desemnate într-un enunț, de pildă: "afirmativ", "negativ", "interogativ", "imperativ" etc. (Coseriu, 1973, pp. 136-137; cf. și Coșeriu, 1994b, pp. 66-70). 37 Aș fi putut adaugă o coloană și pentru sunet (son), în care am fi avut FONOLOGIA în dreptul aspectului condensat și un semn de întrebare (?) în dreptul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
dialog imaginar purtat fie cu cititorii, fie cu sine însuși. Construcția antitetică un grec, un alt grec/Românul, n-au fost români neam de neamul lor se realizează prin repetiție. Expresia „neam de neamul (lor)” are conotații diferite în enunțuri afirmative și în enunțuri negative. În acest caz expresia este folosită pentru a sugera neapartența la națiunea română, excluderea. Ideea transmisă și argumentată prin expresie este că gazeta cu numele Românul este patronată de „un grec”, așadar pentru Eminescu este imposibil
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
neagă - consideră manifestarea emoțiilor o dovadă de slăbiciuneîi blamează pe ceilalți pentru nerealizările lormanifestă agresivitate Exercițiu Se cere elevilor să completeze în scris propozițiile din fișele individuale, pentru a afla nivelul stimei de sine. La ultima întrebare răspunsul va fi afirmativ sau negativ. Completați următoarele propoziții lacunare! 1. Dacă lumea ar fi un cer infinit, mi-ar plăcea să fiu.................. 2. Dacă lumea ar fi un ocean fără sfârșit, mi-ar plăcea să fiu.......... 3. Dacă lumea ar fi un imens
Caleidoscop by Voica Filip () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93493]
-
Ă. Dincolo de atari obiecții, Șerban Coiculescu putea scrie în " rânduri de reală prețuire la adresa prietenului său, eliberat de balastul conjuncturalului ori al complezenței. Portretul se constituie din sugestive linii antinomice ce vădesc până la urmă complementaritatea: "Sceptic dar și surprinzător de afirmativ, iubitor al spontaneității, dar extraordinar de laborios (sau elaborată, vitalist categoric, dar și teoretizator înverșunat, cu "dublete" temperamentale dintre cele mai neașteptate, dsa oferă o priveliște intelectuală oricând spectaculoasă. Evadat din poezie, se pregătește poet în critică, prin distilarea prețioasă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
El strînge apele în mîna Sa, cuprinde în Sine toate creaturile înzestrate cu inteligență pentru ca toate lucrurile să stea în ființă, îmbrățișate în puterea lui atotcuprinzătore Ca omnitenens, divinul nu mai are strălucirea comună, imediat recognoscibilă a puterii, fastul ei afirmativ. Are o prezență radicală, aproape insesizabilă în evidența ei, asemenea luminii care nu poate fi văzută decît prin lucrurile pe care le luminează. Dacă laicitatea a desprins divinul de analogia cu sfera puterii, dacă l-a privat de acele trăsături
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
identități a noii Europe. Dar posibilitatea de a te raporta la divin prin spectacolul public al venerării sale, prin conformarea la o normă socială de inspirație religioasă a scăzut drastic sau a dispărut. Abordarea divinului prin exterioritate, prin numele lui afirmative, prin aspectele lui manifestate s-a diminuat. Ceea ce putem contempla astăzi în spectacolul societăților laice este mai degrabă prezența lui inaparentă, transcendența lui foarte îndepărtată și totodată ascunsă în substratul lumii și al inimilor. Dumnezeu acceptă, în societățile noastre, o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
modernitatea poate fi folosită ca tehnică spirituală în măsura în care, fiind o epocă a de-substanțializării, această tendință e preluată pentru a explora miresmele mobilizatoare ale divinului, mai degrabă decît formele în care el poate fi cuprins și utilizat. Eliberat de abuzul afirmativ, de portretul instituționalizat, el apare drept Străinul de urmat. Laicitatea, în care Dumnezeu are o nemaiîntîlnită discreție, ne oferă reflexul, inversat ca orice reflex, al îndepărtatului divin, de dincolo de chip. Ea îl pune pe omul religios într-o singurătate riscantă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
că lumina divină nu se mai proiectează limpede și ca de la sine înțeles prin cadre mentale, lege, obiceiuri asupra întregii societăți și culturi. Radiația ei nu mai cuprinde într-adevăr viața publică, nu mai e resimțită și difuzată în mod afirmativ și înglobant. Se spune că modernitatea ne-a modificat drastic structurile de gîndire. Nu mai gîndim universul ca pe un edificiu calitativ etajat, mărginit sau îmbrățișat de infinitul transcendenței. Cognitiv vorbind, ne interesează universul sensibil și psihofizic, valorizăm relativul dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
modernitatea ne-a modificat drastic structurile de gîndire. Nu mai gîndim universul ca pe un edificiu calitativ etajat, mărginit sau îmbrățișat de infinitul transcendenței. Cognitiv vorbind, ne interesează universul sensibil și psihofizic, valorizăm relativul dar un relativ nerelaționat în mod afirmativ cu absolutul , punem accent pe particular dar un particular care nu e raportat în mod afirmativ la universal, ci la general. Pînă și memoria culturală a religiei stă să se stingă în societățile tîrziu moderne. și totuși, o întrebare de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
calitativ etajat, mărginit sau îmbrățișat de infinitul transcendenței. Cognitiv vorbind, ne interesează universul sensibil și psihofizic, valorizăm relativul dar un relativ nerelaționat în mod afirmativ cu absolutul , punem accent pe particular dar un particular care nu e raportat în mod afirmativ la universal, ci la general. Pînă și memoria culturală a religiei stă să se stingă în societățile tîrziu moderne. și totuși, o întrebare de tip metafizic sau religios pare să nu poată fi dezrădăcinată din structurile noastre de gîndire. Pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
discret, îngropată mai adînc decît pătrunde conștiința curentă și decît acceptă comuna definiție de sine a omului modern. în modernitatea tîrzie, transcendența devine aproape inaparentă, ascunsă, se retrage în fundamentele sau în aporia fundamentelor condiției umane. Nu mai adoptă moduri afirmative, legiferate, nu se mai înfățișază sub chipul monopolului confesional asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței în spațiul public și-a schimbat stilistica și față de modernitatea clasică. De la sfîrșitul secolului trecut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
devine aproape inaparentă, ascunsă, se retrage în fundamentele sau în aporia fundamentelor condiției umane. Nu mai adoptă moduri afirmative, legiferate, nu se mai înfățișază sub chipul monopolului confesional asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței în spațiul public și-a schimbat stilistica și față de modernitatea clasică. De la sfîrșitul secolului trecut, cînd paradigma secularizării inexorabile a început să fie chestionată, laicitatea europeană a devenit (mai) ospitalieră față de religie. Concepțiile religioase nu mai au
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
practicat, care participă întrucîtva, de foarte departe, la pulsația antinomică a Polului divin. în înțelesul lui cel mai productiv spiritual, apofatismul nu se reduce la o teologie negativă, care, tematizînd divinul prin negarea/depășirea categoriilor mundane, ar face pandant teologiei afirmative, abordării catafatice. Ca simplu complement al abordărilor de tip afirmativ, demersul prin negații ne dislocă, e adevărat, din confortul mental al analogiilor directe ; ne interzice să figurăm divinul după chipul nostru idealizat. Dar de aici rezultă totuși o conceptualizare care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a Polului divin. în înțelesul lui cel mai productiv spiritual, apofatismul nu se reduce la o teologie negativă, care, tematizînd divinul prin negarea/depășirea categoriilor mundane, ar face pandant teologiei afirmative, abordării catafatice. Ca simplu complement al abordărilor de tip afirmativ, demersul prin negații ne dislocă, e adevărat, din confortul mental al analogiilor directe ; ne interzice să figurăm divinul după chipul nostru idealizat. Dar de aici rezultă totuși o conceptualizare care nu produce decît imaginea în negativ a portretului nostru. Deși
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
aplică dintotdeauna este, desigur, persoana umană. Sinele propriu constituie un domeniu unde contrastele, tendințele contradictorii, tensiunile au o stringență de neevitat. Revenind la Cusanus, după ce în prima parte a tratatului De docta ignorantia expune principiile unei teologii cu două volete, afirmativ și negativ, precum și articularea lor, în a doua parte a tratatului el aplică aceste principii la cosmologie și antropologie. Aici, Cusanus exaltă metodic, pînă la obsesie, pentru a o întrupa în minte și în discurs, o temă străveche : condiția antinomică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
privirea toate direcțiile universului, pe care el însuși le desfășoară. Rămîne libertății umane să decidă cum se mișcă în acest cîmp, dacă își întoarce sau nu ochii spre Autorul lui. El e doar o prezență care privește. Neimplicat în mod afirmativ, explicit, ofensiv în mișcările și în actele particulare ale lumii, El le susține pe toate de departe cu privirea sa, dîndu-le o convergență discretă, de profunzime, spre Sine însuși, fără a știrbi în vreun fel libertatea ființelor particulare. Situarea nordică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]