5,168 matches
-
arene greco-romane scările din fața standului Humanitas, la Neagu Djuvara, Andrei Pleșu, Lucian Boia, Mircea Cărtărescu, pentru Cioran și Gabriel Liiceanu, Antoaneta Ralian și Radu Paraschivescu, Anne Frank, Grigore Leșe, Horia-Roman Patapievici. Rudele și prietenii mi-au contorizat cu înduioșătoare încruntare agitația, nebuneala și tensiunea arterială, dar nimeni nu m-a putut extrage din euforia inconștientă în care te aruncă imaginea unei cozi la autograf pe patru rânduri, cale de-o sută de metri, timp de trei ore, cum a fost la
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Atunci, pentru puțin timp, totul e parcă în cumpănă. Viața și moartea. Deșertăciunea și gloria de a trăi. De ce credem, oare, că pierderea de veme e condamnabilă, când ea e, poate, singura care ne permite să ieșim din mecanica unei agitații bezmetice? În aglomerație, totul se transformă, fără să vrei, în trăncăneală, calcul, publicitate sau, din contră, în conștiință mai clară a singurătății. Bine că nu mi-a mai curs sânge din nas. Aici, m-aș speria mai rău decât acasă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
anii '70), îți dai seama că are problemele sale cu memoria. Mai rețin că nu l-am auzit zicând o vorbă rea în urma incidentului de la aeroport. Ceea ce e aproape neverosimil după ce constați câte animozități există în exil. Luni, 29 august Agitație în casa doctorului Costin unde ne-am reîntors aseară, după ce s-a încheiat "Romfest"-ul (cu un banchet la care s-au rostit discursuri sentimentale). Cum plecarea din Los Angeles a fost fixată pentru 1 septembrie seara, avem timp pentru
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de nisip. Unica formă de viață. Mașina rulează monoton, pe o șosea perfect pustie, iar eu mă gândești la ale mele. Mă tem că am putea vorbi de o actualitate a deșerturilor în lumea de azi. Nu le vedem din pricina agitației care le camuflează. Dormim la un motel din Valea Morții. Afară din mașină, aerul e sufocant. Sunt trei grupuri de barăci aici. Nouă ni se dau camere în cel botezat Road Runner's ceea ce aflu că înseamnă "alergătoarea drumurilor". În
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mâinile. O femeie care se ținea scai de mine, dar în zadar, a avut bunul-gust să moară tânără. Pe dată i-am acordat în inima mea un loc de cinste. Iar când se întâmplă să se sinucidă cineva, Doamne, ce agitație plăcută! Telefonul sună, inima se revarsă, frazele sunt voit scurte, dar grele de subînțelesuri, durerea stăpânită și chiar, da, chiar putem surprinde în tonul nostru puțină autoacuzare! Așa e omul, dragă domnule: are două chipuri, nu poate iubi fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
sunt indiferente raporturile unui vizitator cu o casă neîncercată încă; nici raporturile dintre un domiciliu și locatarii lui noi, mai ales când e chiar vorba de o casă proprie, unde și locuința și locatarii își dezvoltă reciproc toate defectele posesiei. Agitația lui Mini nu sp liniști când se găsi în fața unei necunoscute ursuze, cu un șorț mare, alb, de școală sau de spital, și care o întrebă fără bunăvoință: - Ce poftiți? Noroc că buna Lina, precedată de un mosor mare ce
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
zorite de aprovizionări prin Ilfov. în felul ăsta ajunsese la Prundeni, la moșia cumnatului Hallipa. în timpuri normale Lică ocolea familia ce-1 ocolea. Vagabonda-iul l"i îi lăsase față d" ci o inferioritate supărătoare. Dar pe timpurile acelea de agitație, lucrurile se schimbase: Hallipa se arătase politicos si "șerpoaica frumoasă" - cum o chema Lică pe soră-sa - nu-1 putuse goni, învestit cu misiuni militare oficiale. La Prundeni, Lică găsise pe buna Lina instalată și îi pusese chestiunea Siei, cu care
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
bolnavă grav și că nu are leac, tocmai ea, cea cu obrajii roșii așa cum am văzut-o eu în vizita fugară din 28 mai. S-a și pierdut sărmana fulgerător. M-a șocat această știre neașteptată. La noi e oarecare agitație pentru momentul lansării care se apropie vertiginos. După ora 19 suntem invitați cu amabilitate la finii Brătuleanu. Suntem primiți cu dragoste și protocol, cu o masă suculentă, urmată de ample discuții în care Mariana și Doina au excelat, în timp ce noi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
într-un superb și fantastic concert al greierilor care parcă ar vrea să salute în mod deosebit oaspeții noștri bucureșteni. Spre mirarea tuturor și împotriva obiceiului său, Luca vrea să se odihnească înainte de miezul nopții. L-a doborât călătoria și agitația din tren și solicitarea directă a grupului de copii pe care și i-a făcut prieteni... la toartă - cum se spune. Mariana și Liliana mai rămân un anumit timp la taifas, în timp ce eu trec să mă odihnesc. Pe cât pot, încerc
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
două lucruri au tras în cumpănă de partea sa. Primul a fost autoritatea șefului care îl recomandase. Al doilea, splendidul glas al lui Neculai, un glas ce detuna bubuitor și care-l făcea, ca activist, de neînlocuit în munca de agitație. Era o plăcere s-asculți, la miting, lozincile strigate de Neculai. Păstrat activ, fu mutat într-un raion unde nu-l cunoștea nimeni. Pe activist, înainte de spectaculoasa lui prefacere, nu-l interesaseră femeile. E drept, nici dânsul nu le încânta
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
în când la femeie, mai cu seamă după ce se transferă. Legătura lor dura de-un an când, rămasă grea și dând viață altui copil, Ioana a murit la naștere. Neculai urma în continuare instruirile de la raion. Înghesuit, cu brigăzile de agitație, în camioane, făcea vizite prin gheaceuri. Acolo, de fiecare dată, le erau arătați oameni grași, cu chipurile roșii, are se lăudau că trăiesc mai bine decât altădată. Flăcăul își făcea munca cu tragere de inimă pentru că, în ce-l privește
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
soare. Voie bună, armonie, August... când e, voioșie. O ușoară briză ne mai răcorește, Iar natura toată prin roade zâmbește. Cu drag și cu bucurie Vă salut... Septembrie! În sfârșit e toamnă! A venit încă o dată prea-bătrâna doamnă, Liniștit, în agitație O-nsoțea Octombrie. Acum vântul se-ntețește Norii vin, cine-i dorește?! Și cu picuri reci de ploaie Noiembrie vine vioaie. Ultimul în orice an Se cazează tot la han, Fulgi aruncă-n veselie, Decembrie... iarnă să fie!
Lunile anului by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83643_a_84968]
-
cerul era senin. Se vedea în departare panta luminată de apusul soarelui roz-violaceu-portocaliu. Orașul mi se părea frumos, pitoresc, încântător, pur și simplu incitant. Mă mai gândeam uneori la ea, dar mi se tăia răsuflarea parcă.. Pretutindeni era o permanență agitație, iar mie îmi lipsea liniștea Greciei.Vrând- nevrând, ieșeam des în oraș pentru a scăpa de atmosfera claustrofobică de la seriviciu. Detestam parcă laboratorul meu, îl socoteam un fel de pedeapsă penală autoimpusă, unde veneam pentru a munci și altceva
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
se rotesc iar pe șuvițele împletite ale apei. Strigătele lor adunate continuă încă o oră în văzduhul care se golește. Păsările bat din aripi și se agită, pline de neastâmpărul migrației. Unele rup crengi înghețate și le aruncă în aer. Agitația lor se irosește în lupte. În sfârșit, cocorii își găsesc liniștea într-un somn prudent, pe cataligele lor, cei mai mulți stând în picioare în apă, iar alți câțiva mai departe, pe miriște. Un scrâșnet de frâne, zgomotul metalului strivit de asfalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
focal. Rupp îi supraveghea, ca să se țină de treabă. —Las-o mai moale cu chestia asta de vraci și dă-i voie lui Gus al nostru să arunce mingea. Zic bine, Gus? —Bine, Gus, spuse Mark, care se uita la agitația din jur ca și cum ar fi fost în reluare. Bonnie venea o dată la câteva zile. Vizitele ei îl încântau pe Mark. Aducea întotdeauna chestii vesele: animale de cauciuc împachetate în folie metalică, tatuaje care se duceau la spălat, preziceri în plicuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Weber. Ea îi dădu un brânci și-l pălmui peste piept. —Soț rău. Cum merge cu noul sediu? întrebă el. — E încă un vis. Trebuia să ne mutăm birourile acum mulți ani. Își comparară zilele. Ea nu scăpase încă de agitația zilei ei. Wayfinders înflorea, găsind căi pentru o mulțime de clienți la care nici măcar Sylvie nu se așteptase când înființase centrul de asistență socială, în urmă cu trei ani. După ani de derivă printre slujbe nesatisfăcătoare, se regăsise în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Din ce în ce mai rece. —În același domeniu? —Aproape. Acolo am lucrat la o instituție publică mare. Ce v-a adus în Nebraska? Ea zâmbi și-și înclină capul, de parcă ar fi ținut un măr sub bărbie. Presupun că n-am mai suportat agitația și nebunia metropolei. Ceva îndepărtat o preocupa. Demascată, deveni timidă. Expresia ei îl agita, deși el o ceruse. Se uită în altă parte. Doar apariția lui Mark Schluter în ușa de la baie reuși să-l salveze. Ținea un prosop în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
casa de bani până când o femeie îi strigă din bucătărie: Stai jos, puiule. Se împletici până într-un separeu, departe de fermieri. Când se trânti pe băncuța roșie, cu burete, chinurile nopții izbucniră din nou. Era exact genul ăla de agitație moderată care răspundea de minune la anxioliticele pe care colegii lui le împărțeau cu pumnul. Pentru că știa cât de repede renunță organismul să mai producă substanțe dacă-i sunt furnizate din exterior, Weber încerca să nu ia nimic mai tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
anume să afle nu putea spune. De ce se întorsese? Era un răspuns pe care toamna promitea să i-l dea. Se plimba încă fără țintă când strada se întunecă. Îi luă fix patru secunde ca să se gândească: pană de curent. Agitația vijeliilor și ambulanțelor îl copleși. Privi în sus: cerul era cufundat în stele. Uitase cât de multe puteau fi. Valuri întregi, revărsându-se nestăvilit. Uitase cât de somptuos părea întunericul. Vedea, dar slab, fără culori, afundat în acromatopsie. Ambii acromați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
era toată lumea, în orice moment. Un mic număr de persoane trăiește stări de letargie, iar altele se îngrașă câteva kilograme. Olanzapina reglează nivelurile mai multor neurotransmițători, inclusiv serotonina și dopamina. Dacă va avea efect asupra lui Mark, îi va atenua agitația și confuzia. Cu puțin noroc, s-ar putea să-l facă mai lucid, mai puțin înclinat spre explicații extraordinare. —Noroc? întrebă Karin. Weber zâmbi și-și deschise brațele. —E cel mai tare aliat al medicinei. O să mă recunoască din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pe ciment lîngă piciorul mortului, Îndoit țeapăn spre spate. Micul irlandez cu fața rotundă confirmă spusele soldatului dînd din cap și rosti apăsat, cu un aer de convingere și aprobare: — Că bine zici! În clipa aceea se stîrni o ușoară agitație, ca un foșnet, prin mulțimea aflată aproape de barele rotitoare, oamenii se retraseră despărțindu-se În două grupuri, iar doctorul de pe ambulanță Înaintă urmat de doi Însoțitori, dintre care unul ducea o brancardă strînsă sul. Doctorul de pe ambulanță era un evreu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
bucurie și de durere, se Înălța glasul unui vapor pierdut În noapte, al unui mare vas ce chema la gura portului. Strada era Întunecată, liniștită, aproape goală, cunoscînd calmul suprem și ceasul scurt de liniște cînd parcă toată zarva și agitația sa sălbatică se opresc pentru a-și trage sufletul și a se pregăti pentru o nouă zi. Din cînd În cînd, taxiurile treceau goale, răzlețe, ca niște proiectile, pașii oamenilor sunau ușor și picurat pe asfalt, semafoarele străluceau verde, roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
dezvăluit că înăuntru se afla o ființă umană de sex masculin, care părea ori că doarme, ori că e inconștientă. Totuși, acum, că-l avem aici, o observație mai atentă a arătat că se află într-o stare de intensă agitație, și creierul lui era receptiv la tot felul de semnale pe care le primea. Ce sunt acele semnale nu ne este foarte clar. Dar el pare a fi un recipient pentru toate gândurile unui alter-ego, care trăiește intens o situație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
asupra numărului. După câte înțelesesem eu, următorul grup de trupuri Gosseyn aveau vârsta de optsprezece ani. Tu pari să faci parte din generația mea. Asta face ca tu să fii Numărul Trei dintre aceia care au ieșit din starea de agitație intensă și au devenit conștienți." "Bine, eu sunt Trei și tu ești Doi. Ei bine, Doi întrebarea mea este: crezi că voi putea să mă descurc în situația aceasta, chiar dacă m-am trezit?" "Dispui de toate posibilitățile de care dispun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
scaunele confortabile. Stătu acolo, așteptând ca femeia să apară dintr-un moment într-altul. Dar chiar dacă avea să apară, întrebarea rămâne; Ce urmează acum? Gosseyn Trei observă că își auzea respirația, și de câteva ori, în acele prime minute de agitație auzise foșnetul hainelor sale care se frecau de husele moi, luxoase pe care stătea. Intre aceste zgomote - o liniște de mormânt. Camera de recepție continua să-i ofere spre admirație luxul unui apartament care fusese decorat și mobilat pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]