6,939 matches
-
convingerile lor, dar cu tentă conciliabilă. Cele mai acute impedimente continuau să fie: recunoașterea statului Israel și tratativele directe arabo-israeliene. Pe parcursul întregii convorbiri, Anwar Al Sadat a reușit să înțeleagă și să menajeze sentimentele oaspetelui său care nu agrea condamnarea agresiunii Israelului din iunie 1967 și care nu a procedat ca celelalte țări socialiste din Europa să rupă relațiile diplomatice cu Israelul. Din observațiile mele, rezulta că președintele egiptean percepuse avantajul pe care îl avea România de a fi unica țară
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
politicieni arabi, imediat după războiul de șase zile din iunie 1967, pentru că nu a rupt relațiile diplomatice cu Israelul și a ridicat, în 1969, nivelul de reprezentare diplomatică cu acest stat la rang de ambasadă și că nu a condamnat agresiunea israeliană, pronunțându-se pentru tratative directe între agresori și victime. În convorbirile pe care le-am avut, în calitatea mea de Ambasador în regiunea Golfului Arab, sau când am lucrat ca Ministru-consilier în Maghrebul Arab, cu personalități politice din aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
altul față de femeile noastre. După abolirea ceadorului în semn de protest împotriva măsurii, localnicii au început să recurgă la forme mai violente, rosteau injurii, aruncau cu pietre în vizitatorii, care nu se conformau obiceiurilor, și pe mașini, recurgeau chiar la agresiuni corporale. În a doua jumătate a anilor 1960, situația politică internă se agrava. Conflictele aveau loc nu numai între partizanii taberelor adverse, ci se traduceau în provocări masive și în rândul populației cu scopul de a o deruta și a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Declarația referitoare la principiile Dreptului internațional privind relațiile prietenești și cooperarea între state, conform Cartei Națiunilor Unite", adoptată în anul 1970, punctul înscris pe ordinea de zi, în 1972, intitulat " Reglementarea prin mijloace pașnice a diferendelor între state"; elaborarea definiției "agresiunii", adoptată în 1974; definirea și dezvoltarea conceptului bunei vecinătăți, propunere prezentată în 1974, sunt doar câteva din acțiunile inițiate de țara noastră sau la promovarea cărora România a contribuit substanțial. Activitate care a rămas înscrisă, ca și altele, în analele
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la forță și la amenințarea cu forța și ca un corolar al acesteia reglementarea pașnică a diferendelor trebuiau să stea la baza procesului de edificare a securității pe continent, fiind evident că orice recurgere la forță împotriva altui stat, orice agresiune însemnau însăși negarea securității europene. De aceea, delegația română a acționat pentru ca nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța să fie partea centrală a angajamentelor asumate privind securitatea pe continent. Acest obiectiv era greu de realizat, deoarece delegațiile aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
schimb, de regulă în doi, dar uneori și în trei. Cel mai greu a fost să obțin înscrierea de măsuri care să facă efectivă nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța. Prezentasem un document pornind mai ales de la definiția agresiunii, semnată de mai multe state în 1933 la Londra (definiția Titulescu-Litvinov), inclusiv de România, Polonia, URSS, Turcia și alte state din Europa de Est, dar și de la proiecte de definiție aflate în dezbaterea unui comitet de experți al ONU, prezentate și de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de România, Polonia, URSS, Turcia și alte state din Europa de Est, dar și de la proiecte de definiție aflate în dezbaterea unui comitet de experți al ONU, prezentate și de delegația URSS, care aveau să fie finalizate în 1974 cu adoptarea definiției agresiunii armate. Era tocmai ceea ce ne trebuia. Argumentul meu de bază era următorul: dacă asemenea angajamente pot fi asumate de statele noastre în cadrul ONU, de ce nu pot fi asumate și în plan european, toate statele participante fiind membre ale ONU, cu excepția
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
tinzând să facă un alt stat să renunțe la exercitarea deplină a drepturilor sale suverane, abținerea de la măsuri de constrângere economică, promovarea dezarmării, promovarea unui climat de încredere, conform cu obligația lor de a se abține de la propaganda în favoarea războiului de agresiune sau a oricărei amenințări cu forța sau folosire a forței împotriva altui stat participant, acțiunea pentru rezolvarea prin mijloace pașnice a oricărui diferend între ele. Împreună cu textul referitor la examinarea la o reuniune ulterioară de experți a propunerii elvețiene privind
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
condițiile unor factori contextuali: carențe educative; locuirea într-un cartier „criminogen”; venit familial redus; tulburări psihice frecvente. Expunerea la TV mai mult de 3 ore pe zi în jurul vârstei de 14 ani mărește semnificativ propensiunea tinerilor (băieți) să comită ulterior agresiuni fizice și încăierări, între 16-22 ani; expunerea mai îndelungată la TV nu are aceleași efecte asupra fetelor, în măsura în care se asigură controlul factorilor contextuali. În ansamblu, anchetele longitudinale au evidențiat un efect bidirecțional: conduitele violente sunt favorizate de o îndelungată expunere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
terment scurt și cele pe termen lung. În abordările recente, relațiile pe termen lung au fost atribuite, în principal, însușirii prin învățare a trei structuri social-cognitive: schemele despre o lume ostilă, scenariile pentru rezolvarea problemelor sociale, care se concentrează pe agresiune, și concepțiile normative conform cărora agresiunea este acceptabilă (Bushman, Huesmann, 2001; Huesmann, 1986). Pornind de la principiul conform căruia tinerii au tendința înnăscută de a-i imita pe cei pe care îi observă, aceste teorii sugerează că, în cazul copiilor foarte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
lung. În abordările recente, relațiile pe termen lung au fost atribuite, în principal, însușirii prin învățare a trei structuri social-cognitive: schemele despre o lume ostilă, scenariile pentru rezolvarea problemelor sociale, care se concentrează pe agresiune, și concepțiile normative conform cărora agresiunea este acceptabilă (Bushman, Huesmann, 2001; Huesmann, 1986). Pornind de la principiul conform căruia tinerii au tendința înnăscută de a-i imita pe cei pe care îi observă, aceste teorii sugerează că, în cazul copiilor foarte mici, aceștia imita mai ales comportamentele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sociale necorespunzatoare. Pe scurt, teoria învățării prin observarea social-cognitivă postulează efectul pe termen lung al expunerii la violență, prin influența acestei expuneri asupra dezvoltării scenariilor de rezolvare agresivă a problemelor, asupra deviațiilor ostile și asupra credințelor normative de aprobare a agresiunii. O teorie alternativă sau complementară, care explica efectele pe termen lung este teoria desensibilizării. Această teorie se bazează pe faptul empiric că majoritatea oamenilor par să aibă o reacție emoțională atunci când văd sânge sau scene violente. Totuși, în urma expunerilor repetate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
scene violente. Totuși, în urma expunerilor repetate la violență, acest răspuns emoțional negativ devine și el obișnuit, iar observatorul se desensibilizează. Mai sunt alte două perspective teoretice diferite care încearcă să explice relațiile pe termen lung între expunerea la violență și agresiune, fără a lua în considerare ipoteza unui efect direct al vizualizării violenței asupra comportamentului agresiv. Studiile bazate pe observarea copiilor agresivi arată că este posibil ca un copil agresiv să îi provoace pe ceilalți, care, la rândul lor, răspund agresiv
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
1986b). Cealaltă teorie alternativă care a fost discutată pe larg este cel mai bine descrisă ca teoria „celei de-a treia variabile”. Se știe că numeroase caracteristici demografice, familiale și personale se corelează atât cu vizionarea TV, cât și cu agresiunea (Comstock și Paik, 1991). Aceasta teorie sugerează că relațiile pe termen lung dintre agresiune și expunerea la violența din mass-media sunt false și derivă din asocierea strânsă cu una sau mai multe dintre aceste variabile terțiare. S-a constatat că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
descrisă ca teoria „celei de-a treia variabile”. Se știe că numeroase caracteristici demografice, familiale și personale se corelează atât cu vizionarea TV, cât și cu agresiunea (Comstock și Paik, 1991). Aceasta teorie sugerează că relațiile pe termen lung dintre agresiune și expunerea la violența din mass-media sunt false și derivă din asocierea strânsă cu una sau mai multe dintre aceste variabile terțiare. S-a constatat că acei copii care au un IQ scăzut și care aparțin familiilor cu un status
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ore (Comstock, Paik, 1991). Obiceiurile de vizionarea TV ale parinților influențează deasemenea obiceiurile de vizionare ale copiilor (Comstock, Paik, 1991). Si alți factori familiali cum ar fi pedepsele aspre aplicate copiilor, respingerea acestora de către părinți precum și lipsa de disciplină influențează agresiunea copiilor. Dar acești factori nu explică efectul general al expunerii la violența asupra agresivității, ci explică diferențele individuale în expunerea la violență și în ceea ce privește intensitatea efectului. Oricare dintre procesele teoretice discutate anterior pot contribui la relaționarea pe termen scurt între
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Se poate constata că aceste influențe sunt slabe, dar simpla lor prezență înseamnă că ele se adaugă altor factori de risc individuali și sociali, pe care este mai greu să-i controlăm. Așa cum afirmă Huesman „persoanele care comit acte de agresiune influențate de violența televizuală constituie o minoritate, dar în grupul delincvenților ei sunt majoritatea”. Analiza transversală a efectelor pe care le are violența televizuală Literatura dedicată analizei efectelor pe care violența urmarită la televizor le are asupra copiilor a identificat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
care acordă ajutor altor oameni este diferit, în funcție de motivele atribuite faptei lor de către observatori. Capitolul se încheie cu prezentarea unui model de intervenție în accidentele spontane și de acordare a ajutorului pe o perioadă îndelungată de timp. Capitolul dedicat psihologiei agresiunii și violenței începe cu explicarea noțiunii de „agresiune” și a diferențelor existente între formele ei, sunt descrise diferite mecanisme de agresiune și condițiile în care ele se intensifică. De asemenea, sunt prezentate forme de violență folosită împotriva femeilor, dar și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
motivele atribuite faptei lor de către observatori. Capitolul se încheie cu prezentarea unui model de intervenție în accidentele spontane și de acordare a ajutorului pe o perioadă îndelungată de timp. Capitolul dedicat psihologiei agresiunii și violenței începe cu explicarea noțiunii de „agresiune” și a diferențelor existente între formele ei, sunt descrise diferite mecanisme de agresiune și condițiile în care ele se intensifică. De asemenea, sunt prezentate forme de violență folosită împotriva femeilor, dar și modalități de reducere a agresiunii. Capitolul treisprezece debutează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de intervenție în accidentele spontane și de acordare a ajutorului pe o perioadă îndelungată de timp. Capitolul dedicat psihologiei agresiunii și violenței începe cu explicarea noțiunii de „agresiune” și a diferențelor existente între formele ei, sunt descrise diferite mecanisme de agresiune și condițiile în care ele se intensifică. De asemenea, sunt prezentate forme de violență folosită împotriva femeilor, dar și modalități de reducere a agresiunii. Capitolul treisprezece debutează cu discuția pe tema naturii prejudecăților, a discriminării și a stereotipurilor; sunt analizate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
explicarea noțiunii de „agresiune” și a diferențelor existente între formele ei, sunt descrise diferite mecanisme de agresiune și condițiile în care ele se intensifică. De asemenea, sunt prezentate forme de violență folosită împotriva femeilor, dar și modalități de reducere a agresiunii. Capitolul treisprezece debutează cu discuția pe tema naturii prejudecăților, a discriminării și a stereotipurilor; sunt analizate patru surse ale prejudecățiilor: născute din identificări cu persoanele asemenea nouă; născute din frustrări și creerea „țapilor ispășitori”, născute din rivalitatea pentru bunurile apreciate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
patrulea al secolului, care face obiectul unui roman istoric, Ediție specială (1990), reeditat în 1999 sub titlul originar, Noaptea bastarzilor. Este o frescă epică a vieții politice românești (cu trimiteri substanțiale și la contextul european), atinsă de „bizantinism” și de agresiunea totalitară. Remarcabilă literar este radiografia contrastelor sociale ale unui București policrom, a mediilor jurnalistice și a unor figuri politice de prim-plan (I. G. Duca, Carol al II-lea, apoi „bastarzii” legionari ș.a.) Totul este evocat din perspectiva a doi
ARACHELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
Își asumă singurătatea cu un anumit eroism, uneori tragic. El are curajul de a Înfrunta o lume Întreagă, refuzând să se Înscrie În normă, să cadă În regimul comunului, al indistinctului. Excentricitatea dandy-ului e o formă de apărare În fața agresiunii trivialului și a banalității pline de fadoare. Superioritatea sa afișată, ironia, disprețul, ostentația comportamentului, a veșmintelor, a limbajului sunt o formă de autoizolare În mijlocul unei societăți pe care dandy-i reușesc să o fascineze și să o oripileze deopotrivă. Dandy
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu RDG, pe o durat... de 25 de ani. Un al doilea val de tratate va fi semnat la mijlocul anilor ’60. Prin aceast... „pactomanie pozitiv...” s-a pus la punct o ap...rare comun..., cu intervenția militar... În cazul unei agresiuni germane. Dar mai era prev...zut angajamentul de a nu participă la o coaliție Îndreptat... Împotriva uneia dintre semnatare. Aceast... clauz... i-a servit Uniunii Sovietice pentru a face presiuni asupra statelor est-europene atrase de planul Marshall. Pactul de la Varșovia
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
exploateaz... și instrumentalizeaz..., cu atît d... dovad... de prudent... și flexibilitate În raporturile cu Finlanda. E drept, condițiile erau foarte diferite. Finlanda și URSS se confruntaser... brutal În cursul a dou... r...zboaie recente: primul (noiembrie 1939-martie 1940), prilejuit de agresiunea sovietic...; al doilea (iunie 1941-septembrie 1944), declanșat Împotriva Uniunii Sovietice de c...tre naziști cu participarea Finlandei, dornic... s... recupereze teritoriile pierdute. De dou... ori Învins... de c...tre sovietici, dar, de fiecare dat..., dup... lupte crîncene, Finlanda s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]