7,295 matches
-
toate zilele; și acea pîne de toate zilele e condeiul biuroului de cancelarie și biciul subprefectului, după cari îmblă masele atât a unor partide cât și a celorlalte. Burgezia cată a se da după păr - azi cu roșii, mâne cu albii - ca care singură ar putea să fie independentă; poporul plugar se dă după bici, care nu-l lasă să fie independent. ["CELOR CE VOR O PURIFICARE ABSOLUTĂ... "] 2257 Celor ce vor o purificare absolută a limbei li vom răspunde că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de-ar vrea ea sau n-ar vrea. Și acești îndreptățiți de a o sluji se 'nmulțesc din zi în zi, căci izvoarele de puteri ale societății curg spre un singur punct, spre acest privilegiu, părăsind vechea și neatârnata lor albie. Negustorul vrea să fie boier, țăranul - fecior boieresc, boierul mic - boier mare, boierul mare - domn. Și boierii mici cum se formează? Prin meritele personale ce le au pentru stăpânii lor, nu prin slujbe făcute țărei. Camardinerii, comișii de la grajdiuri, vechilii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
creșteau plantele de baltă (stuf, papură, țipirig, șuvar), locul respectiv având și apă în care mișunau lipitorile și alte vietăți iubitoare de apă stătătoare. Alimentarea cu apă se făcea din izvoarele proprii, ce se găseau din loc în loc pe fosta albie. Pe Bătătură se chema un loc ce fusese în vechime margine a vetrei satului Umbrărești-răzeși, devenit loc arabil în partea de sud-vest a satului, unde se întrezăreau, din loc în loc, urme de la temelii vechi de case. Tradiția locală consemnează că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Pentru arheologi, în perspectiva unor eventuale cercetări în zonă, semnalăm o situație curioasă și greu de explicat: cu ocazia lucrărilor de acoperire a vechiului curs al apei Bârladului, împingându-se cu lamele buldozerelor pământ de pe buza terasei, spre nord, în albia râului, au ieșit la iveală zeci de schelete umane (circa 30-40). Unele din ele, două-trei, beneficiaseră de sicriu din lemn, celelalte nelăsând să se vadă că nu ar fi avut parte de așa ceva. Orientarea scheletelor din morminte a fost diferită
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rămășițe materiale, mai ales de proveniență medievală târzie. Ele se răsfiră pe malul drept al Bârladului, la o distanță de 3-4 km sud de Siliștea, prelungindu-se pe direcția nord-sud pe o lungime de circa 5-6 km, urmând meandrele vechii albii a râului Bârlad, dovadă a stabilirii mai recente a locuitorilor pe această vatră, probabil când s-a produs despărțirea dintre stăpânirea boierească și cea răzeșească, anul 1704. Prin urmare, satul de pe vatra străveche va deveni stăpânire boierească, în timp ce partea sudică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
societatea bancară Casa Rurală, cumpărătoare a unei părți de moșie, vinde o mare suprafață, în loturi de câte 5 ha fiecare, locuitorilor cudălbeni și bărceni. Pârâul Dimaciului, la vest, cu frecvente și ușoare schimbări de traseu ca urmare a mutării albiilor apelor din zonă, ale Siretului în primul rând, căci, în vechime, când se vor fi trasat inițial hotarele aici, albia Siretului era mult mai spre apus decât în prezent, în zona în care va rămâne un curs minor numit ulterior
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiecare, locuitorilor cudălbeni și bărceni. Pârâul Dimaciului, la vest, cu frecvente și ușoare schimbări de traseu ca urmare a mutării albiilor apelor din zonă, ale Siretului în primul rând, căci, în vechime, când se vor fi trasat inițial hotarele aici, albia Siretului era mult mai spre apus decât în prezent, în zona în care va rămâne un curs minor numit ulterior Sirețel. Iar între Sirețel și Siretul cel mare se afla alt curs de apă, un pârâu numit Dimaciul. Cele mai multe mărturii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pleca canalul principal de curgere a apei spre canalele mai mici, răsfirate printre vetrele de zarzavaturi. Cu ajutorul angrenajului, pus în mișcare prin tracțiune animală, roata se învârtea în poziție verticală, purtând cupele prin canalul plin cu apă, alteori direct în albia Bârladului, se umpleau cu apă și, în coborârea lor, vărsau apa pe un jgheab ce ducea la canalul principal de irigație, de unde apoi apei i se dădea cursul dorit de către lucrătorii grădinari la plantele sădite în vetre. Ar fi demn
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din istoria veche, el te va privi cu neîncredere și te va suspecta de fabulație. Adevărul este însă acesta. Cursurile de apă au fost primele linii comunicante, pe care s-au jalonat căile de mers ori de transport, fie folosind albia apei cu ambarcațiuni specifice timpului dat, fie uscatul de pe traseul urmat de apă pentru vehiculele pe tălpige sau pe roți. Dar se poate ușor observa că albiile râurilor în zonele de câmpie, cum e la noi, au divagat de-a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe care s-au jalonat căile de mers ori de transport, fie folosind albia apei cu ambarcațiuni specifice timpului dat, fie uscatul de pe traseul urmat de apă pentru vehiculele pe tălpige sau pe roți. Dar se poate ușor observa că albiile râurilor în zonele de câmpie, cum e la noi, au divagat de-a lungul timpului pe întreg spațiul dintre terase, drumul de uscat urmând, la rându-i, aceste mutații. Drumuri cum sunt acum șoseaua națională Tecuci-Galați ori cele care duc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
furie): Nu se poate să se termine odată totul în sine? Când se va lua la cunoștință ca s-a terminat cu loviturile mortale? KARLI (plângăcios): Rog de o iertare prietenoasă, domn Jurgen. Pârâul mănâncă râul, dar râul rămâne în albia râului, până vine la el marea. SCHWEINDI: Un gând interesant, domn' Karli. JÜRGEN: Liniște. HERTA: E ca o câmpie de lalele. Sunteți ca un câmp de lalele. Un cur de mugur groaznic și obez lângă altă porcărie de culoare flască
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
a zilei și ca locuri istorice există saci de dormit. PIANISTA: Și eu pot să-mi prefac vocea, pentru că trebuie s-o prefac, în ideea locurilor în care faptele zgomotoase pot fi privite. Deci: (cu voce schimbată) Murmurul pârâului în albia pârâului. Bolborositul apei de spălat în spălător Dar noi mai salutăm un strigăt în albia pârâului, golul sună în spălător Murmurul apei de spălat în albia pârâului, știi tu, bolboroseala pârâului în spălător. Nimic nu e o veritabilă formă a
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
-mi prefac vocea, pentru că trebuie s-o prefac, în ideea locurilor în care faptele zgomotoase pot fi privite. Deci: (cu voce schimbată) Murmurul pârâului în albia pârâului. Bolborositul apei de spălat în spălător Dar noi mai salutăm un strigăt în albia pârâului, golul sună în spălător Murmurul apei de spălat în albia pârâului, știi tu, bolboroseala pârâului în spălător. Nimic nu e o veritabilă formă a diferenței. Șoptim: cadavre, cadavre, cadavre. COMPOZITORUL: E rău în sine, că o ființă vie ca
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
în care faptele zgomotoase pot fi privite. Deci: (cu voce schimbată) Murmurul pârâului în albia pârâului. Bolborositul apei de spălat în spălător Dar noi mai salutăm un strigăt în albia pârâului, golul sună în spălător Murmurul apei de spălat în albia pârâului, știi tu, bolboroseala pârâului în spălător. Nimic nu e o veritabilă formă a diferenței. Șoptim: cadavre, cadavre, cadavre. COMPOZITORUL: E rău în sine, că o ființă vie ca tine... trebuie să existe, asta îmi amintește că, e destul de rău
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de puține cuvinte un Înțeles exprimat concis și concentrat. În schimb, acuză oracolul dacă exprimă atâtea alte lucruri Într-un chip concis, simplu și direct. Asemenea precepte ale Înțelepților sunt aidoma unor cursuri de apă care se revarsă Într-o albie strâmtă. În ceea ceprivește sensul, nu sunt nici diafane, nici transparente, iar dacă dorești să afli ce-au zis și au scris comentatorii dornici să aprofundeze fiecare În parte sensul lor, vei vedea că explicațiile sunt nesfârșite, (F) În vreme ce limbajul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
folosite de către populația băștinașă încă din vechime, iar pădurile, livezile și viile ce o acopereau sporeau pitorescul peisaj natural. Din punct de vedere geografic, comuna este așezată în aria de contact a Podișului Bârladului, scăldată de la nord spre sud de albia Pârâului Berheci, frate mai mic al Zeletinului, ambii fii mai mici ai Bârladului, cu condiții și resurse naturale generând economii suplimentare. Vatra comunei s-a dezvoltat la est de confluența Berheciului cu pârâiașul Dunavăț care izvorăște de sub Dealul Godovana, care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Boului și Gorghești trec la com. Stănișești, din 1956 și Tomozia la com. Vultureni. Anul 1968, ultima reformă administrativă.. Teritoriul administrativ al comunei însumează o suprafață de 4.747,40 de hectare, răspândite de o parte și de alta a albiei pârâului Berheci, paralelă cu Drumul județean 241 Secuieni- Gohor (Bacău-Tecuci), între km. 39 și 55, lungime de 16 km. SATELE COMUNEI ONCEȘTI Satul Onceștii Vechi Această localitate are aceeași vechime ca și Onceștii Noi. În 1765 exista aici un anume
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
grâu fiert. Adevărata muncă a cânepii începea odată cu tochitul, care se făcea în pârâul Berheci, în pâraiele satelor organizându-se câte un iaz în acest scop. Fuioarele erau prinse cu prăștini ca niște plute, iar cârlige ascuțite le fixau de albie pentru a nu fi smulse în cazul când se umflau apele. După zece zile, cânepa era încercată și dacă fibra se desprindea de tulpina băț, însemna că aceasta era „tochită”. Atunci se scotea din apă, se punea în picioare ca să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o putină cu păcură. Mai existau lustragii și țigăncușe care vindeau flori, porumb fiert sau copt la grătar și floricele de porumb. Pe lângă toți acești ambulanți, existau și mici meseriași sau lucrători necalificați, tăietori de lemne, spoitori de cazane, albii și tingiri, reperatori de pingele și opinci, meșteri lăcătuși care dregeau lacăte și diferite încuietori, cei care reparau și făceau lighene și cazane din tablă, lemnari care făceau cozi pentru coase, topoare, sape și alte unelte și împletitori de nuiele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
atenția prin îmbrăcămintea viu colorată. Se puteau întâlni, de asemenea, negustori ambulanți de origine turcă sau bulgară, care vindeau bragă, alviță, dulciuri, acadele, înghețată, evrei cumpărători de haine vechi și țigănci umblând cu căruciorul după „fiare vechi” sau vânzând piepteni, albii și ceaune, însoțite de strigăte pitorești. Alături de ei, existau și alți meseriași ambulanți: geamgii, purtând pe spate lădița cu foi de sticlă, ciocănaș, clește, cuișoare și vestitul diamant pentru tăiatul sticlei, apoi reparatori de butoaie și putini, purtând în sacul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
despărțindu-l în coline. Apele au un debit mic și un regim neuniform. Primăvara, când se topesc zăpezile, și vara, când au loc ploi torențiale, debitul lor crește foarte mult și inundă unele suprafețe întinse. Lucrările de îmbunătățiri funciare în albia Berheciului au dat posibilitatea amenajării unui lac artificial în zona Antohești. Asemenea lucrare s-a executat și în pădurea de pe pârâul Valea Iepei, dar prin aplicarea Legii 18/1992, aceasta a fost distrusă, deși dispunea de o bogată faună piscicolă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cărămidăriile din satele Laz și satu Nou). Anterior anului 1962, pe seama argilei, în satul Tarnița exista o grupare de meșteri olari, sub conducerea meșterului Ion Miron. Începând cu anii comunismului, acest meșteșug a dispărut, din păcate. În zona comunei, în albia diferitelor pâraie, cum ar fi pârâul Rotărie și în albia Berheciului, în zona satului Bărboasa, se întâlnesc nisipuri și pietrișuri de calitate inferioară ce se folosesc la edificarea diferitelor clădiri, la turnarea fundațiilor sau la finisajul pereților în amestec cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe seama argilei, în satul Tarnița exista o grupare de meșteri olari, sub conducerea meșterului Ion Miron. Începând cu anii comunismului, acest meșteșug a dispărut, din păcate. În zona comunei, în albia diferitelor pâraie, cum ar fi pârâul Rotărie și în albia Berheciului, în zona satului Bărboasa, se întâlnesc nisipuri și pietrișuri de calitate inferioară ce se folosesc la edificarea diferitelor clădiri, la turnarea fundațiilor sau la finisajul pereților în amestec cu var și ciment. FLORA Din punct de vedere fitogeografic, comuna
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
hotărârile comunității. Frumusețea luncii, în special la 8 septembrie, de ziua sărbătoririi Nașterii Maicii Domnului, la Bărboasa și Dealul Perjului, atrăgea tineretul satului la horă, la plimbare și la clipe de dragoste. Peisajul luncii de altădată, este total modificat. Îndiguirea albiei (în perioada 1960-1970) a întrerupt aprovizionarea cu apă. Desțelenită, lunca, a devenit o zonă arabilă cu producții modeste. Din punct de vedere floristic, lunca este, (de fapt, a fost) mult mai bogată. Datorită umidității mari a solului, în imediata apropiere
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
perioada 1960-1970) a întrerupt aprovizionarea cu apă. Desțelenită, lunca, a devenit o zonă arabilă cu producții modeste. Din punct de vedere floristic, lunca este, (de fapt, a fost) mult mai bogată. Datorită umidității mari a solului, în imediata apropiere a albiei râului se dezvoltă o vegetație arborescentă, de esență moale: salcia (Salix alba), răchita (Salix fragilis) și plopul (Papulus alba, Papulus vigru), cătina roșie (Tamarix ramasissima) - înainte de desțelenirea luncii era răspândită pe suprafețe mari, cătina albă mare (Hippaphae rihamnvides), cu dosul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]