6,823 matches
-
funcționare de 75°C pentru clasele A sau E de izolație. În ceea ce privește dependența dată de curba 6 explicația este simplă: odată cu creșterea puterii utile va crește tendința de rămânere în urmă a rotorului față de câmpul învârtitor rotoric, deci va crește alunecarea, creșterea fiind aproximativ liniară pentru puteri utile situate între 0 și valoarea nominală. Continuând creșterea puterii utile, mult peste valoarea nominală până la 2-2,5P2N, se va ajunge la o curbare accentuată a caracteristicii și chiar la o decroșare a motorului
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
va ajunge la o curbare accentuată a caracteristicii și chiar la o decroșare a motorului, când s ajunge la valoarea 1 (această porțiune este cuprinsă în figura 5.55 a). Caracteristica 1, a turației se deduce imediat din cea a alunecării știind că . Curba randamentului 2, se trasează după relația (5.64), unde intervin pierderile Σp, care trebuie evaluate prin calcule sau pe baza încercărilor experimentale. La P2=0, rezultă η=0, iar dacă P2 tinde la infinit η tinde la
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
263) se poate determina și pFe2, care, la funcționarea în regim nominal, se neglijează întrucât frecvența în rotor este foarte mică, iar pFe depind de f la o putere supraunitară. Pentru încercarea la mers în gol real se consideră că alunecarea are o valoare redusă s0, de câteva miimi, iar curenții induși I2 sunt foarte mici, încât pierderile Joule în secundar sunt neglijabile, . Dacă se dispune de un motor de antrenare suplimentar se poate antrena rotorul MAB la 142 Mașina asincronă
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de gol ideal, pierderile pmec+v sunt preluate de acest motor de antrenare, I10 devenind I10i-ideal, iar P10 acoperă pj10 și pFe1. Note: În unele publicații americane [12, 25] se acceptă faptul că la funcționarea în gol real (la o alunecare foarte apropiată de zero) intervin și pierderile în fier rotaționale, de suprafață, datorate prezenței crestăturilor deschise ale rotorului (care intră în general în categoria pierderilor suplimentare). Din acest motiv relația (5.265) devine, într-o exprimare mai riguroasă: (5.265
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
rezistenței Rm - corespunzătoare pierderilor în fierul statoric, din schema echivalentă, care în plus mai este influențată esențial de saturația circuitului magnetic. La aceste încercări se determină și factorul de putere la mers în gol: (5.266) Se poate determina și alunecarea cu metode specifice, a ampermetrului sau a stroboscopului. La metoda ampermetrului analogic se introduce un aparat de măsură feromagnetic sau magnetoelectric în circuitul fazei secundare și se numără oscilațiile complete N ale acului într-un anumit interval de timp t
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
stroboscopului. La metoda ampermetrului analogic se introduce un aparat de măsură feromagnetic sau magnetoelectric în circuitul fazei secundare și se numără oscilațiile complete N ale acului într-un anumit interval de timp t (15, 30 sau 60 secunde). Se determină alunecarea, cunoscând frecvența statorică f1, după una dintre relațiile: a) (5.267) prima fiind valabilă pentru cazul folosirii unui aparat feromagnetic (de c.a.) iar cea de-a doua pentru un aparat magnetoelectric. La metoda stroboscopului se utilizează solidar cu axul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
cu o lampă cu neon alimentată de la aceeași sursă de la care este alimentat statorul motorului se obține o "imagine" cu 2p sectoare de culoare deschisă intercalate de 2p sectoare de culoare închisă, care se rotește cu o turație mică-dictată de alunecare. Dacă se numără sectoarele de o culoare care trec prin dreptul unui reper fixat de stator, N, într-un anumit interval de timp t, se poate determina alunecarea după relația (5.267 a). Din încercarea la mers în gol se
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
sectoare de culoare închisă, care se rotește cu o turație mică-dictată de alunecare. Dacă se numără sectoarele de o culoare care trec prin dreptul unui reper fixat de stator, N, într-un anumit interval de timp t, se poate determina alunecarea după relația (5.267 a). Din încercarea la mers în gol se pot deduce și parametrii schemei echivalente corespunzătoare dispunerii elementelor în serie pe ramura de magnetizare, adică: (5.268) unde U1f și I10f sunt mărimi de fază măsurate la
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
5.272) se presupun egale. La mașinile de construcție specială a rotorului (cu refulare a curentului) se impune realizarea încercărilor și la alte frecvențe (de câțiva Hz) pentru a determina parametrii schemei echivalente, care depind esențial de frecvența în rotor (alunecare). 5.5.4.3 Expresia simplificată a caracteristicii mecanice naturale Pentru acționări mai puțin pretențioase, la mașini de mică putere este utilă deducerea cu oarecare aproximație a caracteristicii mecanice naturale pe baza datelor de catalog. Se pleacă de la forma simplificată
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
MN=λ. De asemenea, se dau MN și sN (sau turația nominală nN, iar sN=1-nN/n1). Se înlocuiesc valorile nominale în (5.273) și rezultă: (5.274) de unde se obține ecuația de gradul al doilea pe care o satisface alunecarea critică: (5.275) cu soluțiile: (5.276) 146 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar De exemplu, pentru un motor de se obțin: (a doua soluție nu este valabilă întrucât este mai mică decât sN). Expresia caracteristicii M
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
statorul (care este fix) în sens contrar rotirii câmpului față de rotor, pentru a diminua viteza relativă dintre conductoarele rotorice și câmpul inductor. Viteza unghiulară de rotire a rotorului va fi mai mică decât cea a câmpului, definindu-se astfel o alunecare dată de relația cunoscută: (5.2) Față de înfășurarea statorică-fixă, câmpul magnetic învârtitor rotoric se rotește cu diferența n1 n (sau 1- ) care dictează frecvența curenților induși în stator: (5.278) Dacă sarcina, de tip cuplu mecanic pe rotor, crește atunci
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
rotește cu diferența n1 n (sau 1- ) care dictează frecvența curenților induși în stator: (5.278) Dacă sarcina, de tip cuplu mecanic pe rotor, crește atunci viteza sa de rotație are tendința naturală de descreștere, ceea ce înseamnă o mărire a alunecării; caracteristica cuplu alunecare este la fel ca la motorul normal. În concluzie: la motorul cu alimentare rotorică, statorul este circuitul indus, frecvența în stator este dată de (5.278), având valori de ordinul hertzilor; rotorul se rotește în sens contrar
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
n1 n (sau 1- ) care dictează frecvența curenților induși în stator: (5.278) Dacă sarcina, de tip cuplu mecanic pe rotor, crește atunci viteza sa de rotație are tendința naturală de descreștere, ceea ce înseamnă o mărire a alunecării; caracteristica cuplu alunecare este la fel ca la motorul normal. În concluzie: la motorul cu alimentare rotorică, statorul este circuitul indus, frecvența în stator este dată de (5.278), având valori de ordinul hertzilor; rotorul se rotește în sens contrar câmpului inductor propriu
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
această dată fixă stator, iar armătura exterioară, pe care este o înfășurare în colivie este lăsată să se rotească. Rotorul exterior se va roti în același sens cu câmpul învârtitor creat de statorul interior, cu turația n. Se poate calcula alunecarea și se constată că în colivia plasată pe armătura exterioară se induc curenți de frecvență f2 = s f1. Această construcție se utilizează la unele acționări unde se cere un moment de inerție mare la rotor, scop în care se mai
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
rezistență. Cum construcția cu rotor bobinat este scumpă și implică unele probleme de contacte alunecătoare, s-au căutat alte soluții echivalente acesteia care să conducă la creșterea rezistenței rotorice, la pornire și menținerea acesteia la valori reduse în funcționarea cu alunecare nominală. Soluțiile practice au la bază proprietatea de „refulare a curentului” sau efectul pelicular (Field), care se manifestă în înfășurarea rotorică. Pe scurt acest efect constă în repartiția neuniformă a densității de curent pe înălțimea unei bare (conductor) masive de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
pentru care densitatea de curent se încadrează între limitele J0 si J0/e. Distanța, luată pe direcție radială, pentru care J variază între cele doua limite se numește adâncime de pătrundere, valoarea acesteia fiind invers proporțională cu frecvența (sau cu alunecarea s). Se poate da o interpretare geometrică a adâncimii de pătrundere, anume: δ este distanța pe direcție radială, de la partea superioară a barei, în care densitatea de curent J se menține la o valoare cuprinsă între J0 si 0,377
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
S1, ceea ce arată că: (5.285) În concluzie, curentul în bare la funcționarea nominală este mult mai mare decât la pornire, fapt care se poate traduce și prin creșterea însemnată a rezistenței echivalente a rotorului la pornire față de funcționarea la alunecarea nominală. Funcționarea nominală în condițiile unei rezistențe rotorice cât mai reduse conduce la un randament superior, de aceea în anumite situații practice se adoptă forme adecvate ale barelor rotorice, prezentate în fig.5.60 f), g) și h). Se impun
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
Rc și Xsc devin: kR(s)·Rc, respectiv kX(s)·Xc). Se obține o schemă electrică echivalentă cu parametri variabili, iar locul geometric al vârfului curentului I1 nu este decât cu aproximație un cerc, influențe mari constatându-se în domeniul alunecărilor apropiate de 1. Pentru turații ale rotorului apropiate de valoarea nominală, frecvența în rotor este redusă, efectul de refulare este insesizabil iar kR și kX devin egali cu 1. În ceea ce privește diagrama curentului primar, I1 influența refulării este importantă, încât locul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
1. În ceea ce privește diagrama curentului primar, I1 influența refulării este importantă, încât locul geometric al vârfului lui I1 descrie o curbă C , prezentată în fig. 5. 61 pentru regimul de motor într-o formă simplificată. Această curbă cuprinde o zonă corespunzătoare alunecărilor mici, )1,0;0(s , care este aproximativ un cerc și o zonă corespunzătoare alunecărilor mari care este o curbă mult diferită de cerc. O justificare sumară a acestei comportări a mașinii are la bază diminuarea reactanței de scăpări a
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
lui I1 descrie o curbă C , prezentată în fig. 5. 61 pentru regimul de motor într-o formă simplificată. Această curbă cuprinde o zonă corespunzătoare alunecărilor mici, )1,0;0(s , care este aproximativ un cerc și o zonă corespunzătoare alunecărilor mari care este o curbă mult diferită de cerc. O justificare sumară a acestei comportări a mașinii are la bază diminuarea reactanței de scăpări a înfășurării rotorice, conform relației (5.290) și drept consecință o creștere a diametrului cercului dat
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
sesizabil, densitatea de curent J este aproape constantă, cea mai mare parte a curentului rotoric se stabilește prin barele coliviei interioare de rezistivitate mică. Așadar, în aceste condiții, colivia interioară de funcționare, își manifestă prezența printr-o rezistență echivalentă mică, alunecarea motorului este redusă iar performanțele energetice devin normale. În aceste condiții cele două colivii pot fi considerate ca două circuite rotorice distincte conectate în paralel. Fie Rp și Rf rezistențele celor două colivii: de pornire și de funcționare, iar (5
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
două colivii: de pornire și de funcționare, iar (5.291) raportul dintre rezistențele acestora. Deoarece coliviile sunt conectate în paralel, pentru ca rezistența lor echivalentă să fie unitară, adică RpRf /(Rp+Rf) = 1, rezultă: (5.292) Pentru frecvențe rotorice mari, la alunecări de peste 20%, curentul rotoric I2 se divizează în două componente având un defazaj important între ele, întrucât în colivia inferioară de funcționare acest curent este puternic inductiv (reactanța sa de scăpări este mare), iar în colivia de pornire curentul are
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
electric în paralel, se adoptă pentru studiul motorului cu dublă colivie o schemă echivalentă, prezentată în fig.5.63 d). Indicii p și f se referă la colivia de pornire, respectiv de funcționare. Parametrii acestor colivii se exprimă (aproximativ) în funcție de alunecare, se determină impedanța echivalentă pentru diferite valori ale lui s, se calculează curentul I1, se pot deduce puterile, cuplurile și randamentul, trasânduse caracteristicile care prezintă interes. Diagrama curentului primar, I1, este constituită dintr-o porțiune situată pe cercul C2 (fig
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
se calculează curentul I1, se pot deduce puterile, cuplurile și randamentul, trasânduse caracteristicile care prezintă interes. Diagrama curentului primar, I1, este constituită dintr-o porțiune situată pe cercul C2 (fig.5.64 a) unde sunt plasate vârfurile curenților primari corespunzători alunecărilor mari, o altă porțiune situată pe cercul C1 corespunzătoare alunecărilor mici și o a treia porțiune plasată pe o curbă ce racordează cele două cercuri C1 și C2 (notată cu R) care corespunde unor valori intermediare ale alunecării. Pentru a
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
randamentul, trasânduse caracteristicile care prezintă interes. Diagrama curentului primar, I1, este constituită dintr-o porțiune situată pe cercul C2 (fig.5.64 a) unde sunt plasate vârfurile curenților primari corespunzători alunecărilor mari, o altă porțiune situată pe cercul C1 corespunzătoare alunecărilor mici și o a treia porțiune plasată pe o curbă ce racordează cele două cercuri C1 și C2 (notată cu R) care corespunde unor valori intermediare ale alunecării. Pentru a deduce caracteristica M = f(s) a motorului cu dublă colivie
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]