2,414 matches
-
Baltag, Maria-Luiza Cristescu, Dana Dumitriu, Mircea Iorgulescu, Laurențiu Ulici. Din 1966 lucrează ca redactor la Radiodifuziunea Română. Debutează în 1960, în „Scânteia tineretului”, cu poezii. Debutul în volum are loc în 1969, cu Iliada, din nou. Colaborează la „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Terra” (rubrică permanentă: „Arhipelagul București”), „Ecart”. A fost distinsă cu Premiul pentru reportaj al revistei „Viața studențească” (1961) și al „Scânteii tineretului” (1963). Primele ei versuri aduceau în peisajul liric al momentului o personalitate formată
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
Ovidiu” din Constanța și profesor la Colegiul Național „Sf. Sava” din București. Primește Premiul pentru critică al revistei „Luceafărul”. Critic cu o frază suplă, funcțională, cu judecăți critice exacte și expresive, D. a debutat la începutul anilor ’70, în revista „Amfiteatru”, colaborând apoi la „Contemporanul”, „Caiete critice”, „Viața românească”, „Convorbiri literare” ș.a., iar în mod constant, la „Luceafărul”. Primul său volum, Universuri imaginare, apărut în 1981, cuprinde eseuri și articole, concepute din unghi tematist și arhetipal, dar apelând și la mijloacele
DUGNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
Creației Populare, documentarist, redactor la Editura Dacia până în 1992, când se transferă la Biblioteca Județeană „Octavian Goga”. A debutat cu o proză (Distinsule Domn X) în revista „Tribuna” (1969). A mai colaborat, cu proză și publicistică la „Echinox”, „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Apostrof”, „Discobolul” ș.a. Prima lui carte este romanul O dragoste ca oricare alta (1988), premiat la concursul pentru debut al Editurii Dacia. O dragoste ca oricare alta are modelul mărturisit în Ultima noapte de dragoste, întâia noapte
GRANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
a afirmat în cadrul emisiunilor în limba română ale postului național Radio România-Actualități, devenind unul dintre cei mai buni gazetari radiofonici ai țării; o vreme, a fost director general adjunct al Societății Române de Radiodifuziune. A debutat cu poezie în revista „Amfiteatru”, în 1967. Prima sa carte e Anatomia unei străzi, apărută în 1992. Proza din volumul de debut al lui G. aparține, în sens larg, genului memorialistic, deși se poate observa că nu e vorba de memorialistică propriu-zisă, ci, mai degrabă
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
Streinu, Pagini, II, 77-85, V, 92-96; Călinescu, Ist. lit. (1982), 929-930; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 230-236; Crohmălniceanu, Literatura, II, 171-175; Ion Maxim, „Vinul sălbatic”, O, 1977, 29; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 62-73; Negoițescu, Ist. lit., I, 322-323; Ciopraga, Amfiteatru, 316-321; Dicț. scriit. rom., I, 718-720; Rotaru, O ist., IV, 143-145. C.T.
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
muncii și prețul succesului. După ce termină școala primară în satul natal, urmează Liceul „Ioan Slavici” din Panciu și Facultatea de Filosofie a Universității din Cluj, pe care a absolvit-o în 1971. Debutase în gazetărie în 1968, concomitent publicând în „Amfiteatru” prima proză, și încă din timpul facultății devine redactor, apoi șef de subredacție la revista „Viața studențească”. Este timp de un an asistent de socialism științific la Universitatea din Cluj și redactor-șef adjunct la revista „Echinox”. Din 1972 optează
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
asistent de socialism științific la Universitatea din Cluj și redactor-șef adjunct la revista „Echinox”. Din 1972 optează hotărât pentru gazetărie: este redactor la „Viața studențească”, între 1974 și 1979 lucrează ca redactor-șef adjunct la „Viața studențească” și la „Amfiteatru”, iar între 1979 și 1987 ca redactor-șef adjunct la „Scânteia tineretului” și redactor-șef la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”. În această perioadă realizează în fiecare an pe litoral, la Costinești, revista „Secvența”. Între 1987 și 1989 este redactor
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
București), prozatoare și eseistă. Este fiica Mariei (n. Găvrilaș) și a lui Constantin Cristescu, procurist. După studii medii la Liceul „Gh. Lazăr” (1957-1961), a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1966). Este redactor la „Scânteia” (1966) și la „Amfiteatru” (1966-1969), unde și debutează cu proză. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. cu proză, eseuri, interviuri, recenzii. Drumul parcurs de prozatoare a fost unul dintre cele mai neobișnuite și imprevizibile. A debutat în 1968
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
sinteze estetice, „Revista de filosofie”, 1981, 2; Liviu Leonte, Arta și izvoarele ei, CRC, 1989, 27; Grigore Ilisei, Portrete în timp, Iași, 1990, 105-113; Gheorghe Grigurcu, Profesorul poet, F, 1991, 9; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, I, Iași, 1993, 53-67; Ciopraga, Amfiteatru, 465; Domnița nebănuitelor trepte. Epistolar Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania, îngr. Simona Cioculescu, București, 1995, 80, 83, 95-96, 99; Nicolae Turtureanu, Cuvinte încrucișate, Iași, 1996, 96-97; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 197-199; Micu, Scurtă ist., IV, 212; Sorin Pârvu, Chipul din apă
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
metodist la Casa de Cultură Lipova (1974-1980), corector la ziarul „Flacăra roșie” din Arad (1977-1981), redactor la „Vatra” (1981-1982), bibliotecar la Biblioteca Medicală din Arad (1983-1989). Din 1990 este redactor-șef fondator al revistei „Arca”. Colaborează la „Echinox”, „Steaua”, „Familia”, „Amfiteatru”, „Orizont”, „Tribuna”, „Vatra”, „22”, „Interval”. A debutat în „Steaua” (1967) cu poemul Clopote, iar editorial în 1977, cu placheta de versuri Priveliștile, pentru care a obținut Premiul de debut al Editurii Facla. Începuturile literare ale lui D. stau sub influența
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
de propagandă al Comitetului Județean al CC al PCR. Din 1985 devine redactor la Editura Dacia din Cluj-Napoca și apoi cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității clujene. Debutează cu o schiță în „Tribuna” (1968). Colaborează la „Steaua”, „Orizont”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Echinox”, „Luceafărul” etc. În 1973 figurează în volumul colectiv pentru debutanți Eu port această ființă. Primul volum de autor, Portrete de familie (1976), cuprinzând povestiri și nuvele, se înscrie pe o linie (oarecum) tradițională a prozei ardelenești. Romanul Nunta
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
de psihiatrie, după alte tentative de protest, precum și „tratamentul” represiv care i s-a aplicat au determinat îmbolnăvirea psihică a poetului; s-a pensionat medical în 1997. A colaborat la „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Vatra”, „Viața românească”, „Caiete critice”, „Dreptatea”, „Amfiteatru” ș.a. D. este un poet cu o operă omogenă pe toată cuprinderea ei. Discursul lui poetic e solicitant în permanență. E o poezie profundă, iar „monotonia” ei nu e un defect, ci, dimpotrivă, o însușire, date fiind „înălțimea” viziunii și
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
al departamentului pentru design de autovehicule de la Colegiul Regal de Artă din Londra. „Toyota dorește să acapareze 15% din piața mondială până În 2010 și vor reuși prin intermediul designului”, adaugă el. Tot mai multe studiouri de design sunt acum dotate cu amfiteatre unde directorii și designerii Își pun ochelari pentru realizare virtuală și testează machete digitale de automobile pe o autostradă virtuală, privind mașina În mișcare Înainte de a fi construită. Ușurința adusă de designul digital a sporit numărul de concepte la saloanele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Iugoslavia), „Visions International” (SUA), „Orte” (Elveția), „Quadrant” (Australia), iar cu lucrări de specialitate la „Studii și cercetări de istoria artei”, „Arta”, „Revue roumaine d’histoire de l’art”, „Viața românească” ș.a. A primit Premiul de critică de artă al revistelor „Amfiteatru” și „Viața studențească” (1978) și Premiul de poezie al revistei „Ateneu” (1986) și al orașului Slobozia (1992). Unele dintre poemele sale au fost incluse în antologii ale poeziei românești apărute în Italia, SUA, Canada și Germania. Volumul de debut, Hipermateria
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
engleză). După absolvire (1974), este repartizată la Secția de relații externe a Academiei de Științe Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”. A fost căsătorită cu poetul Ion Crânguleanu. Debutul se produce în „Cronica” (1966), urmat de un „al doilea debut”, mai semnificativ, în „Amfiteatru” (1971). Cea dintâi carte, Primejdii lirice, îi apare în 1973. Colaborează la „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Tomis”, „Astra”, „Amfiteatru” ș.a. Moartea i-a fost violentă, în cutremurul din martie 1977. Volumele Adalbert Ignotus (1977) și Văzduhul
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
Ion Crânguleanu. Debutul se produce în „Cronica” (1966), urmat de un „al doilea debut”, mai semnificativ, în „Amfiteatru” (1971). Cea dintâi carte, Primejdii lirice, îi apare în 1973. Colaborează la „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Tomis”, „Astra”, „Amfiteatru” ș.a. Moartea i-a fost violentă, în cutremurul din martie 1977. Volumele Adalbert Ignotus (1977) și Văzduhul de cuvinte (1979), postume, fuseseră alcătuite și depuse la edituri de către autoare. Dispariția prematură a curmat evoluția unei personalități lirice aflate în plină
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
inginer la București (1979-1981) și la Petroșani (1981-1982). Este adus de Marin Sorescu în redacția revistei „Ramuri” în 1985; după îndepărtarea acestuia de la direcția revistei (acțiune condusă chiar de C.), ajunge director. Debutează editorial în 1976. A primit premiile revistelor „Amfiteatru” (1975) și „Luceafărul” (1976), Premiul Uniunii Scriitorilor (1983) și al filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor (1983), Premiul UTC (1983), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză (1997) și poezie (1998). Din 1997, este secretarul Asociației Scriitorilor din Craiova. Când a venit vremea
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Iași, secția limba și literatura română, pe care o va absolvi în 1964. Încă student, în 1961, debutează cu versuri în „Iașul literar”, alte poezii fiindu-i găzduite de „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Cronica”, „Scânteia tineretului”, „Flacăra Iașului”, „Ateneu” și „Ramuri”. Repartizat inițial la liceul din Săbăoani, în județul Neamț, va lucra ulterior ca redactor la ziarul „Flacăra Iașului” (1967), apoi la „Scânteia tineretului” (1967-1969), în 1968 apărându-i și prima plachetă lirică
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
fost secretar literar la Teatrul Odeon din București. A colaborat cu piese de teatru, cronici dramatice și eseuri de sociologie a culturii la „Arta”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Argeș”, „Vatra”, „România literară”, „Orizont”, „Cronica”. Debutează cu o piesă de teatru în revista „Amfiteatru” (1966), unde va publica ulterior și proză scurtă. În 1967 i se reprezintă, la Timișoara, de către o trupă studențească, Restaurarea hainelor Sfântului Augustin. Piesele sale de teatru, unele încă inedite, au fost puțin jucate; ele sunt, de cele mai multe ori, expresia
CHITIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286215_a_287544]
-
volumul Teatru, pentru care i se decernează Premiul Asociației Scriitorilor din București. Alături de piesele deja reprezentate, sunt incluse aici Bunicul, Artre cu litere de platină, satiră, în manieră ionesciană, a gândirii dogmatice și a cultului personalității, distinsă cu Premiul revistei „Amfiteatru”, și Panta rei, scenariu de pantomimă. Publicată în revista „Teatrul”, piesa Schimbarea la față este o frescă expresionistă, cu ecouri brechtiene, a revoluției proletare într-o țară din America Latină, iar Mârâiala, reprezentată în 1981 și publicată în 1982, o viziune
CHITIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286215_a_287544]
-
Pop -, acest val de scriitori afirmă o nouă sensibilitate și o nouă paradigmă literară. Demonstrând un remarcabil gust pentru teoretizare (susținut în și de reviste cum ar fi „Echinox” din Cluj, „Dialog” și „Opinia studențească” de la Iași, „Orizont” din Timișoara, „Amfiteatru”, „Caiete critice” - numărul 1-2 din 1986, inițiat și coordonat de Eugen Simion, este dedicat Postmodernismului -, „Convingeri comuniste” din București), pentru metadiscurs și poietică - manifeste atât în creațiile în proză, cât și în cele lirice -, optzecismul va duce la modificarea criteriilor
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
din 2001 la Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș. Obține titlul de doctor în filologie cu teza Ion Pillat și pillatismul (2000), la Universitatea din Cluj-Napoca. Debutează cu versuri (1972) și critică literară (1973) în revista „Echinox”. Colaborează la „Orizont”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „România literară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Contrapunct”, „Calende”, „Luceafărul”, „Interval”, „Apostrof”, „Arca” (Arad), „Euphorion”, „Discobolul”, „Poesis”, „Altera”, „Neue Literatur”, „Magyarorság es Europa” (Budapesta), „Literatura na swiecie” (Varșovia). Editorial, debutează cu volumul de eseuri Poezie și livresc (1987). A redactat articole pentru
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
1989, când se stabilește în capitala Franței. A debutat în revistă școlară „Corolar” și a colaborat la diferite publicații, precum „Alma Mater” („Dialog”), din al carei colegiu de redacție a făcut parte, „Convorbiri literare”, „Cronică”, „Viața românească”, „Caiete critice”, „Opinia studențeasca”, „Amfiteatru” ș.a. De asemenea, în străinătate, la „Actes de la Recherche en Sciences Sociales”, „Liber”, „Esprit”, precum și la Radio Europa Liberă (1989-1991) și Radio France Internaționale (1990). Debutează editorial în 1981. Pe langă volumele publicate în România, este autorul a numeroase studii
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
A debutat în anul 1932 în „Universul copiilor”. A mai colaborat la „Buna Vestire”, „Seara” (aici a fost, în perioada iulie-ianuarie 1943-1944, redactor al paginii de cultură), „Revista Fundațiilor Regale”, „Iconar”, „Gândirea”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Ateneu”, „Glasul bisericii”, „Magazin istoric”, „Amfiteatru”, „Argeș”, „Tomis”, „Colocvii”, „Revista muzeelor”, „Călăuza bibliotecarului”, „Gazeta învățământului”, „Cutezătorii”, „Ramuri”, „Adolescența”. Deși a publicat, în timpul vieții, cărți precum Mode și veșminte din trecut (1971) și Acest Ev Mediu românesc (1973), cea dintâi reprezentând prima istorie a costumului de Curte
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
Scriitorilor (1980-1983), secretar literar (1983-1989), apoi redactor (din 1990) la revista „Orizont”. În prezent este președinte director general al editurilor Hestia (fondată în 1991) și Anthropos (fondată în 1995). Colaborează la revistele „Orizont”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Familia”, „Amfiteatru”, „Lumina”. Mai semnează și cu pseudonimele Andrei Băleanu, Lucian Albu, Ovidiu Constantinescu, Al. Lucian. Debutează cu versuri în „Orizont”(1969), iar prima lui carte, Ideografii lirice contemporane, îi apare în 1977 (Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor). Acest volum cuprinde
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]