2,451 matches
-
de oferit decât o mapă de schițe, de studii, dintre care două-trei poate că prezintă oarecare interes.” Urma o adăugire care făcea, din nou, o altă acoladă cu viața, una cu adevărat „prețioasă”, cum spunea. Vorbea, În Încheiere, de „sentimentul amical și confratern”. A fost ultima epistolă primită de la Radu Petrescu. Pe atunci Începuseră, cred, să circule și zvonurile despre imensul Jurnal la care scriitorul continua să scrie, se pare, regulat și În care, se spunea, Își Încondeiase, nu prea măgulitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
prietenul său, Mircea Horia Simionescu, fusese șocat de o mică secvență În parcul Ioanid. Era cu o prietenă și cu Radu. Aveam să ascult relatarea, mult după aceea, Într-o neuitată vizită la Pietroșița, În octombrie 1984, la o cină amicală, cu brânză și mămăligă, ceapă, măsline, fasole bătută cu usturoi, conserve de carne RDG, țuică și vin franțuzesc. „L-ați definit extraordinar În Anii de ucenicie... A avut o reacție fără măsură. Imposibil să-l potolesc, să-i demonstrez că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Norman Manea, pentru ultima Dumneavoastră carte și vă urez fericire În lunga călătorie În care v-ați angajat. Radu Petrescu ș11ț București 25 aprilie 1977 Mult stimate Domnule Norman Manea, Vă mulțumesc pentru prietenia lecturii Dumneavoastră și pentru timbrul ei amical, cordial. Sunt foarte onorat că micului meu text din Viața Românească i-ați acordat atenție - Dumneavoastră, un scriitor adevărat, un atât de rafinat cunoscător de literatură, spirit critic excepțional. În ce mă privește, pentru mine ar fi o mare plăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
vedere cum e Doamna A., și știu că nu am avut și nu voi avea niciodată altceva de oferit decât o mapă de schițe, de studii, dintre care două-trei poate că prezintă oarecare interes. Prețios, din toate, rămâne sentimentul Dumneavoastră amical și confratern 1. Sărutări de mână Doamnei. Cu cele mai bune gânduri, Radu Petrescu Modulul Mtc "Modulul M" Mutilarea la care se referă Mariana Marin În ultimul ei volum (Mutilarea artistului la tinerețe, Ed. Muzeului Literaturii Române, București, 1998) este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
mult Îi plăcuse, lui și lui Mircea Martin, care Îl Însoțea, ceea ce spusesem despre formarea mea, ca cititor și scriitor, În limba română. Ne-am reîntâlnit În ziua următoare, cu o sticlă de apă minerală În față, la o convorbire amicală despre prieteni și cărți, despre România și exilul românesc, despre conflictele și ciclicele regrupări În lumea literară bucureșteană, despre intrigile În care eșuaseră, după 1989, unii dintre disidenți și despre profesionalizarea lor În pamfletari. Evitam să amintim incidente care ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
pe Gustav von Aschenbach. Dimineață rece, plaja pustie, celebrul Hotel des Bains Închis. Doar țuguiatele bizare capanne de lemn Înșirate pe țărm pentru vilegiaturiștii somptuosului stabiliment evocau vara altui timp și altor timpuri. Nu era imposibil de imaginat zumzetul convorbirilor amicale ale turiștilor de altădată, pe veranda acestor bizare cabane, glumele, bârfele, flirtul, parada modei estivale, veselia copiilor În jurul castelelor baroce de nisip, vânzătorii pitorești de scoici și fructe și dulciuri pe care Îi contemplase Aschenbach. Eram deja mai În vârstă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
in his mouth, Bellow l-a sunat pe Leon Botstein, președintele Colegiului Bard, plângându-se că nu Își mai amintește vocea Irmei Brendeis. Leon l-a invitat la o cină specială, unde urma să fie prezentă și Irma. O seară amicală, plăcută, cu evocări amuzante la care Bellow, În final, a ținut să declare că revenise la Bard nu doar pentru a-și reaminti atmosfera de altădată, ci să ceară scuze, În public, Doamnei Irma Brendeis, pentru conflictul În care, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
sens, continuitatea distructivă. O viziune refuzând compromisurile și complicitățile „relativului” de fiecare zi, solidificată printr-o coerență etanșă, dureroasă, Înspăimântătoare. Kertész o și justifică, de altfel, epic, Într-un mod la fel de tulburător și memorabil. Asistând la una dintre acele conversații amicale care rulează monden temele trecutului, prezentului și viitorului, naratorul explodează auzind vehiculata banalitate: „Auschwitzul nu se poate explica”. Reacția violentă, de bun-simț și sfidând bunul-simț, este revelatoare: „Orice este are o explicație... Auschwitz a existat sau, mai curând, există și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
doar În lucrările scrise sau În convorbirile noastre ocazionale, ci și În caracterizările de final ale semestrului, studenții aveau să confirme că s-au considerat privilegiați de această neobișnuită experiență umană și literară. Ușurința cu care Claudio trecea de la dialogul amical și amuzat la conversația intelectuală, modulând subtil mesajul, cu toate derivatele speculative. Un aristocrat al culturii, la fel de firesc În relația cu realitatea vieții, ca și cu realitatea cărții. * Conferința lui Magris la Bard: „Between the Danube and the Sea. The
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
s-a repezit spre noi ca spre o sticlă cu whisky. Așa a spus tata. A înșfăcat mâna tatei, cuprinzând-o între mâinile lui late ca niște lopeți, apoi a scuturat-o cu toată puterea. Eu am primit niște lovituri amicale pe creștet, care păreau mai degrabă ghionturi. Nu încăpea îndoială că domnul Sanowsky și tata se cunoșteau bine. Soții Sanowsky locuiseră chiar în blocul nostru. N-aveam idee cum de veniseră ei în America, fiindcă Ion, fiul lor, nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
într-un final. Da, mă voi supăra, dar nu cred că poate fi ceva mai rău decât ultima întrebare a Lisei. —Nu, sigur că nu mă voi supăra. Cum ai tu de gând să rămâi prietenă, sau măcar în termeni amicali, cu Mark când tocmai v-ați distrus viața unul celuilalt? — Poți să te bazezi pe familie să te facă să te simți suicidală când te simțeai doar cronic deprimată. Știam că Maria va înțelege, doar avusese o copilărie desprinsă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
încă un pahar de votcă și l-am băut aproape pe tot. Mi-am adus aminte că uitasem de lichiorul de coacăze, dar părea să nu mai conteze; mă simțeam deja mai bine - ca și cum aș fi primit o palmă, una amicală. Nu crezi că a fost minunată? am întrebat. — Am vorbit prea puțin cu ea. Dar te-am văzut... — A, îi spuneam despre conferința mea de săptămâna viitoare, a zis Tom agitând o mână nesigură. Ți-am zis despre conferința mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
care o porni prin lăstăriș într-un galop imprudent. Doamne ferește, își spuse Toma străfulgerat de un gând, îi este frică de clopote. L-a înnebunit vodă cu spaimele lui. Peste câteva minute simțiră apropierea taberei și încetiniră galopul. Se despărțiră amical, fără să și mărturisească unul altuia gândurile. Toma, cum nu făcuse niciodată până atunci, îi întinse mâna. Selin încercă să-și aducă aminte ce spune protocolul în această situație, dar nu reuși, așa că, zâmbind stânjenit, acceptă strângerea de mână a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
În mult mediatizatul spectacol sportiv. Deziluzie! M-am simțit stingher, Încă dinainte de-a Începe meciul : lume multă și nu de calitate, spărgînd tone de semințe și vorbind nepermis de tare, ca să se audă „poantele”. Și jocul era plicticos (deh, amical!) și nici nu vedeam bine la una din porți, și trebuia să suport urletele celor din jur, care se credeau procurori profesioniști, puși să ceară arestarea tuturor fotbaliștilor care nu dădeau gol. După ce i-au condamnat pe bieții mingicari, au
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
bună" cu un om din "lumea lor". Știa totodată că datorită realismului ce o caracteriza nu-l subestimase niciodată considerându-l într-atât de credul și naiv încât să nu vadă imaginea ei reală dincolo de atitudinea afișată. În timpul conversațiilor lor "amicale" de multe ori se întrebase până când impulsiva și dominatoarea doamnă Hagiaturian își va disimula adevăratele sentimente în spatele acestui teatru al convențiilor sociale pe care-l interpretau amândoi cu politețe excesivă. Evident, fiecare din motive complet diferite. Puteți fi sigură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de fier. Ezită un moment, apoi apasă clanța celei din spatele căreia răzbate un murmur neclar de voci și râsete puternice. Așezat confortabil în spatele unui birou ros de vreme, șeful de post, un plutonier în vârstă, se întreține mai mult decât amical cu doi foarte tineri piloți americani, înalți și bine făcuți. Hohotele sănătoase se întrerup brusc la apariția lui, toți cei de față devenind la fel de tăcuți asemeni unor călugări în trapeză. Prin fereastra larg deschisă pătrunde un curent ușor călduț odată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
îl cunoști, dar vrem să aflăm mai multe despre căpitanul Lotreanu. Dorim să știm dacă este cu adevărat atașat ideilor noastre, de aceea vei face în așa fel încât să devii prieten cu el și să oferi prilejul unor discuții amicale în care să afli ce și cum gândește. Provocator și turnător... Poate fi ceva mai demn de dispreț decât asta? De ce gândiți așa? Etica și echitatea socialistă sunt cele mai nobile idealuri umane iar noi luptă să creăm o astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
instalat pe meleagurile românești, în vremuri de care era mai bine ca nimeni să nu-și mai aducă aminte. Asta nu era treaba președintelui, sublinia cineva cu aroganță, pe motiv că și el slujise vechiul regim..., pe motiv de relații amicale cu unele persoane, adăuga un altul atotștiutor, ori pe chestie de case cumpărate lasă că știm noi cum. Puțin excedat, Bart replică: și atunci cine ar avea dreptul să o facă? Iuliu Maniu sau Ion Mihalache, pe care avuseseră grijă
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
în conversațiile tale și acuma înveți cum este să fii înțepat! veni prompt replica ei. Arm îi scosese căruciorul din portbagaj și la asigurările lui că se descurcă singur se așeză din nou la volan. După ce-i făcu un semn amical cu mâna demară spre casă. Desigur se grăbea să ajungă la fete. Înțelesese și el că fetele erau de departe cele mai mari realizări ale ei ca și prima ei preocupare. Ințelesese și mai bine, dacă mai era nevoie, ascultând
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
în anii aceia, cel mai important om politic din RSR. Stilat, cult și foarte deștept, tovarășe, pardon, domnule director de anuar statistic, pardon, director de gazetă economică... Avea mereu deschise ușile de la toate cancelariile occidentale și era în relații foarte amicale cu toți oficialii de la Casa Albă, indiferent că făceau parte din administrația democrată sau republicană. Ceaușescu știa asta și nu-l privea deloc pe Mănescu cu ochi buni, de-aia l-a și tras pe linie moartă conducătorul semianalfabet atunci când
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
pe marii oameni de afaceri ai țării în deplasările lor externe. Puah! făcuse Bart nu din cale afară de încântat. Să dau nas in nas cu Toni Vardaru sau cu Sorin Lumânărescu și cu alții ca ei?... Doru Ionescu îl bătuse amical pe spate, zâmbind: Ce importanță are? Ca jurnalist și ca bun meseriaș nu trebuie să ai simpatii și antipatii, trebuie să ți vezi de meseria ta și atât. Crezi că jurnaliștii de la „Washington Post” au avut ceva personal de împărțit
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
trebuie să-mi fii drag!... Bart schimbă și el câteva vorbe cu președintele, care îl întrebă mai întâi dacă mai mergea la biserică să dea acatiste pentru prosperitatea Lumânărescului, apoi, asigurându-l că nu fusese decât o glumă, îl bătu amical pe umăr și îi ură succes la ziarul unde lucra - unul din puținele care aborda cu profesionalism viața politică și economică a țării, fără să facă nici o distincție între corupții opoziției și cei ai puterii. Bart nu stătu prea mult
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
și știa ce înseamnă o afacere bună. Toți erau foarte amabili cu mine, lucru de înțeles, întrucât eram mascota lor. În cele câteva zile ale călătoriei m-am distrat cum nu mă distrasem de ani buni. Am vorbit chiar foarte amical cu Fiona, o cercetătoare de treizeci de ani care credea orice baliverne îi spuneam despre naziști și comori. A fost un moment (o prindeam de talie și o ajutam să coboare în apă ) în care privirile ni s-au încrucișat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
stătu o vreme nehotărâtă de-asupra prăpastiei, veni pe biserica schitului. A doua zi, pe Ceahlău... Bolta imensă de azur, acoperind priveliștile scânteietoare... Monștrii pietrificați de pe munte, culcați, ori în picioare, unii binevoitori, alții agresivi sau bizari. (Era și unul amical și hilar, în mijlocul platoului.) Culmile negre din vale tîrîndu-se spre piciorul muntelui colosal, ori alergând speriate în toate părțile și oprinduse brusc, halucinate. Când vineți, când roșii, munții înalți de pe Bistricioara, strălucind în soare cu toate stâncile lor... Departe, în
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
în termeni excesivi pe doamna Timotin ("sensibilitate", "distincție", "discreție", "exemplar feminin de lux" etc....), adăugând că bărbatul ei nu o merită îndestul, din lipsă de competență. - Închipuiește-ți, biata femeie! Tonul acestui nou: "Închipuiește-ți" era exact ca și tonul celuilalt. Apoi, amicală: - Mi-a părut bine că ai avut o vreme așa de frumoasă pedrum... Apropo, când ai să te duci la Agapia, să... - La Agapia?... Ce să fac la Agapia? - N-ai să vizitezi Agapia? I-am atras atenția că la
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]