2,405 matches
-
formă de dreptunghiuri. PRĂJITURĂ AURORA Se prepară un aluat bine frământat, din care se fac 4 foi, din: 500 g făină, 150 g margarină sau unt, 4 linguri de smântână, 3 gălbenușuri, 200 g zahăr, un vârf de cuțit de amoniac. Crema - 200 g unt, frecat cu 250 g zahăr, adăugăm 3 linguri de cacao, 3 linguri de gem, o esență de rom și o foaie (din cele 4 preparate) înmuiată în 200 ml lapte dulce. Cu această cremă umplem cele
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de zahăr pudră cu 2 linguri de cacao, apoi se toarnă 2-3 linguri de lapte fierbinte și 50 g unt topit. PRĂJITURĂ CATERINCA Se fac 4 foi din 500-650 g făină, 250 g unt, 200 g zahăr, o linguriță de amoniac stins cu lapte călduț, 4 gălbenușuri. O foaie se sfărâmițează și se stropește cu 100 ml de lapte. Crema - se freacă 200 g zahăr cu 200 g unt, o lingură de cacao, 2 linguri de dulceață, 2 linguri de rom
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de coajă de portocală rasă, 150 ml ulei, 200 ml iaurt, sare, vanilie, 2 căni cu vârf de făină și un praf de ammoniac. Se bat ouăle cu zahărul, timp de cinci minute, cu mixerul, se adaugă uleiul, iaurtul, mirodeniile, amoniacul și, la urmă, făina. Se coace în tavă tapetată cu ulei și făină. După ce s-a răcit, se taie în două, se însiropează cu coniac sau cu rom și se adaugă o cremă de cacao făcută din: 300 g unt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
zahăr. În această cremă se adaugă 200 g stafide înmuiate în 200 ml de rom. PRĂJITURĂ DE POST O cană de ulei, 1 și ½ cană de Coca Cola, o cană de zahăr pudră, 2 linguri de cacao, o linguriță de amoniac sau bicarbonat, drojdie cât ½ de nucă și făină de grâu cât cuprinde, ca la un chec mai gros. După ce s-a răcit, se taie în două părți, apoi se umple cu o cremă făcută din 4 linguri de margarină, 4
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cacao, cinci linguri de zahăr și trei linguri de apă. Se fierbe până se leagă, iar după ce s-a răcit, se adaugă peste compoziție crema de unt. PRĂJITURĂ ROZA 5 ouă, 300 g zahăr, 200 ml ulei, o linguriță de amoniac, coajă și zeama de la o lămâie, 800-1000 g făină și o vanilie. Se bat ouăle spumă cu zahăr, adăugăm uleiul, vanilia, lămâia, amoniacul și la urmă, făina pentru ca aluatul să fie mai molicel. Se fac 5 foi, care se coc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
compoziție crema de unt. PRĂJITURĂ ROZA 5 ouă, 300 g zahăr, 200 ml ulei, o linguriță de amoniac, coajă și zeama de la o lămâie, 800-1000 g făină și o vanilie. Se bat ouăle spumă cu zahăr, adăugăm uleiul, vanilia, lămâia, amoniacul și la urmă, făina pentru ca aluatul să fie mai molicel. Se fac 5 foi, care se coc în tavă tapetată cu ulei și făină. Crema - 400 g unt, 400 g zahăr, 4 linguri de ness, 2 gălbenușuri, 50 ml coniac
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
200 g zahăr pudră și 4 albușuri bătute spumă. Se coc la foc iute și se pudrează cu zahăr pudră. PRĂJITURA TV 250 g făină, 50 g unt sau margarină, 100 g zahăr, o lingură de cacao, o linguriță de amoniac dizolvat în 100 g lapte, apoi se fac 2 foi. Se bat spumă 4 ouă, 4 linguri de zahăr și 4 linguri de făină și din compoziție se face un blat galben. Crema - 500 ml de lapte, 4 linguri de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de aburi și douăsprezece linguri de zahăr. Glazura II, rece, constă în 3 linguri de apă fierbinte, 8 linguri de zahăr pudră, 2 linguri de ulei și 2 linguri de cacao. PRĂJITURI HUNEDOARA Se pune o foaie din pișcot cu amoniac, apoi cremă din unt și gălbenușuri frecate pe Bain- Marie, după care o foaie din albuș bătut cu zahăr, la care se adaugă nucă și făină, apoi cremă din unt și ou, iar la urmă, o foaie din pișcot. Deasupra
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
confirmată in vivo (MDRD study); de fapt, hiperfiltrarea glomerulară (diminuată de regimul dietetic hipoproteic) nu reprezintă un mecanism principal de progresie în ADPKD, spre deosebire de GNC. 3. Combaterea acidozei Tratamentul cu alcaline (bicarbonat de sodiu) diminuează acidoza și formarea compensatorie de amoniac, acesta din urmă fiind implicat în promovarea fibrogenezei și în formarea/creșterea chiștilor. Combaterea acidozei este favorabilă în stadiile avansate ale IRC și din punctul de vedere al afectării osoase, al rezistenței periferice la PTH, al afectării cardiace, al catabolismului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
deosebi între ele. Să reținem că peșterile de la Rarău și de la Toșorog sunt adăposturi de iarnă, în timp ce peștera de la Gura Dobrogei este un adăpost permanent pentru unele specii care o populează. În poduri temperatura poate ajunge la 40°C, iar amoniacul rezultat din descompunerea urinei liliecilor îți irită ochii și plămânii. În asemenea condiții, liliecii nu dau semne de neliniște, pentru că ei suportă concentrații de amoniac care pentru alte animale sunt letale. 2.1.4. Poluarea biologică în adăposturi Întâlnită peste
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
pentru unele specii care o populează. În poduri temperatura poate ajunge la 40°C, iar amoniacul rezultat din descompunerea urinei liliecilor îți irită ochii și plămânii. În asemenea condiții, liliecii nu dau semne de neliniște, pentru că ei suportă concentrații de amoniac care pentru alte animale sunt letale. 2.1.4. Poluarea biologică în adăposturi Întâlnită peste tot în natură, poluarea biologică constă în prezența în sol, apă și aer a unor microorganisme patogene aparținând celor mai variate grupuri taxonomice: virusuri, micoplasme
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Principalii agenți termici în stare lichidă sunt: apa, uleiurile minerale, substanțe organice lichide, săruri topite, metale topite. a. Încălzirea cu apă caldă Apa este un agent termic foarte bun datorită avantajelor pe care le oferă: x căldură specifică mare (numai amoniacul lichid mai are căldură specifică atât de mare); x coeficient individual de transfer de căldură mare; x conductivitate termică mare; x viscozitate dinamică redusă; x este ieftină și ușor de procurat; x nu este toxică și nici inflamabilă. Proprietățile fizice
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
pentru a răci un mediu sub temperatura mediului ambiant. La rândul lor agenții frigorifici pot fi: * agenți frigorigeni- substanțe care efectuează o transformare de stare exotermică într-un proces fizico-chimic absorbind căldură din mediu. Cei mai folosiți agenți frigorigeni sunt: amoniacul, dioxidul de sulf, dioxidul de carbon, clorura de etil, freonii, etanul, propanul, izobutanul, butanul, soluții de săruri cu căldură de dizolvare negativă. Freonii îndeplinesc cele mai multe din condițiile impuse unui agent frigorigen, dar au o acțiune distructivă asupra mediului ambiant. * agenți
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
mai mari, comparativ cu anul 2007. Contribuția emisiilor de NOx din transport (4153,3 t) reprezintă circa 69,1% iar cele din arderile în energie și industria de transformare (777,8 t) reprezintă 12,9%. Cantitatea cea mai mare de amoniac a rezultat din agricultură circa 90% (6.232,2 t), sursa reprezentând-o dejecțiile de la creșterea animalelor și îngrășămintele chimice azotoase aplicate, iar din tratarea și depozitarea deșeurilor au rezultat 687,35 t (10,7%). Emisiile de compuși organici volatili
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
lor; uneori are loc chiar potențarea activității acestora. De exemplu, prednisonul se transformă hepatic în prednisolon (compus mai activ). Dintre hormoni, ficatul inactivează insulina, glucagonul, cortizolul, aldosteronul, testosteronul, estrogenul, hormonii tiroidieni. Un rol important are și funcția ureogenetică a ficatului. Amoniacul rezultat din metabolismul proteic este toxic pentru organism. Hepatocitele sintetizează din amoniac ureea, substanță cu toxicitate redusă. Sinteza hepatică zilnică de uree depășește excreția urinară cu 20%. 9.3. Funcția metabolică a ficatului Un rol esențial revine ficatului în metabolismul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
transformă hepatic în prednisolon (compus mai activ). Dintre hormoni, ficatul inactivează insulina, glucagonul, cortizolul, aldosteronul, testosteronul, estrogenul, hormonii tiroidieni. Un rol important are și funcția ureogenetică a ficatului. Amoniacul rezultat din metabolismul proteic este toxic pentru organism. Hepatocitele sintetizează din amoniac ureea, substanță cu toxicitate redusă. Sinteza hepatică zilnică de uree depășește excreția urinară cu 20%. 9.3. Funcția metabolică a ficatului Un rol esențial revine ficatului în metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor, vitaminelor și mineralelor. Rolul ficatului în metabolismul glucidic Metabolismul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
iar pentru transportul cuprului produce ceruloplasmina (alfa2-globulină). Hepatocitele eliberează în circulație factorii coagulării I, II, V, VII, IX, și X precum și factorii fibrinolizei. Aminoacizii pot fi convertiți în glucide și lipide și utilizați ca surse de energie numai după dezaminare. Amoniacul rezultat în urma dezaminării aminoacizilor este înlăturat tot de către hepatocite, transformându-se în uree (funcția ureogenetică). Ficatul are rol și în sinteza aminoacizilor neesențiali. Hepatocitele efectuează interconversia aminoacizilor (a fenilalaninei în tirozină, a metioninei în cisteină). Metabolismul hepatic al lipidelor Pe lângă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cataboliți finali). Metabolismul glucidelor produce dioxid de carbon și apă, metabolismul lipidic are aceiași cataboliți, dar fenomenele de transformare a aminoacizilor în glucide și lipide necesită reacții de dezaminare enzimatică. In urma acestor procese se obține un metabolit extrem de periculos, amoniacul. Un precept fundamental în biochimia azotului este că amoniacul este toxic. Un om moare într-o atmosferă cu 500 ppm amoniac în 60 de minute, iar în 16 ore un șobolan de laborator moare în atmosferă cu 1000 ppm amoniac
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
apă, metabolismul lipidic are aceiași cataboliți, dar fenomenele de transformare a aminoacizilor în glucide și lipide necesită reacții de dezaminare enzimatică. In urma acestor procese se obține un metabolit extrem de periculos, amoniacul. Un precept fundamental în biochimia azotului este că amoniacul este toxic. Un om moare într-o atmosferă cu 500 ppm amoniac în 60 de minute, iar în 16 ore un șobolan de laborator moare în atmosferă cu 1000 ppm amoniac. Toxicitatea amoniacului se datorează efectelor generale asupra pH-ului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în glucide și lipide necesită reacții de dezaminare enzimatică. In urma acestor procese se obține un metabolit extrem de periculos, amoniacul. Un precept fundamental în biochimia azotului este că amoniacul este toxic. Un om moare într-o atmosferă cu 500 ppm amoniac în 60 de minute, iar în 16 ore un șobolan de laborator moare în atmosferă cu 1000 ppm amoniac. Toxicitatea amoniacului se datorează efectelor generale asupra pH-ului (NH3 neprotonat obținut din reacțiile biochimice atrage H+, ceea ce va produce alcalinizarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
amoniacul. Un precept fundamental în biochimia azotului este că amoniacul este toxic. Un om moare într-o atmosferă cu 500 ppm amoniac în 60 de minute, iar în 16 ore un șobolan de laborator moare în atmosferă cu 1000 ppm amoniac. Toxicitatea amoniacului se datorează efectelor generale asupra pH-ului (NH3 neprotonat obținut din reacțiile biochimice atrage H+, ceea ce va produce alcalinizarea mediului intracelular) și inhibării de către NH4+ a formării de ATP, prin abolirea gradientului de protoni necesar pentru fosforilarea oxidativă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
precept fundamental în biochimia azotului este că amoniacul este toxic. Un om moare într-o atmosferă cu 500 ppm amoniac în 60 de minute, iar în 16 ore un șobolan de laborator moare în atmosferă cu 1000 ppm amoniac. Toxicitatea amoniacului se datorează efectelor generale asupra pH-ului (NH3 neprotonat obținut din reacțiile biochimice atrage H+, ceea ce va produce alcalinizarea mediului intracelular) și inhibării de către NH4+ a formării de ATP, prin abolirea gradientului de protoni necesar pentru fosforilarea oxidativă. Detoxifierea amoniacului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
amoniacului se datorează efectelor generale asupra pH-ului (NH3 neprotonat obținut din reacțiile biochimice atrage H+, ceea ce va produce alcalinizarea mediului intracelular) și inhibării de către NH4+ a formării de ATP, prin abolirea gradientului de protoni necesar pentru fosforilarea oxidativă. Detoxifierea amoniacului produce uree, principalul metabolit al azotului. Ureea este hidrosolubilă, și astfel apare nevoia unui sistem de eliminarea substanțelor azotate hidrosolubile, dintre care mai fac parte și creatinina și acidul uric. Pe lângă funcția primordială de eliminare a deșeurilor metabolismului azotat, rinichiul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul electrolitic (concentrația substanțelor ionizate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]