5,016 matches
-
teatru, Concursul național “Dor de dor” (Dor Mărunt, 2008) - Premiul al III-lea, epigrama, Concursul național “Pe aripi de dor domnesc”, Ediția a II-a (Domnești, 2009) - Premiul al II-lea, teatru, Concursul “Vară visurilor mele” , Ediția a IX-a (Amurg Sentimental, București, 2010) - Premiul I, eseu, premiul al III-lea, poezie, Concursul “Pe aripi de dor domnesc”, Ediția a III-a (Domnești, 2010) - Premiul al III-lea, teatru, Mențiune, poezie, Concursul “Pe aripi de dor domnesc”, Ediția a IV-a
ELENA NEACŞU de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340476_a_341805]
-
dor domnesc », Ediția a V-a (Domnești, 2012) Volume publicate : - “Patrioți... de trei parale”, Ed. Carmirel, Râmnicu Vâlcea, 1998 - « O viață pentru o idee. Infinitul din palmă » , coautor Lăură Vega-Marcu, Editura Societății Scriitorilor Români, București, 2010 Antologii: - "Drumurile Crucii", Ed. Amurg Sentimental, colecția Cum grano salis, București, 1999, recenzie a volumului Patrioți...de trei parale (1998), semnată de poeta Adina Enăchescu - Constantin Toni Dârțu, « Personalități române și faptele lor-1950-2000 », Ed. Pan Europe, Iași, 2003 - Petre Petria, Cristina Tănăsoiu, ”Vâlcea-Oameni de Știință
ELENA NEACŞU de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340476_a_341805]
-
Arta”, Ed.Conphys, Rm. Vâlcea, 2004 - « România din suflet, 90 de poeți celebrează 90 de ani de la Marea Unire », Ed. Boldaș, Constantă, 2008 -“Sub constelația lirei ”(Antologie de poezie patriotică), Ed. Societății Scriitorilor Români, București, 2010 - “ Vară visurilor mele”, Ed. Amurg Sentimental, București, 2010 - “Volum omagial. 75 de ani de la nașterea cărturarului vâlcean Costea Marinoiu”, Ed. Petrescu, Râmnicu Vâlcea, 2012 - „Haiku. Antologie Internațională, Ed. Societății Scriitorilor Români, București, 2013 - „Personalități vâlcene. În memoriam Petre Petria (1934-2013)”, Iași, Editura „Rotipo”, 2014 Ctrl
ELENA NEACŞU de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340476_a_341805]
-
devin student la Educație fizică la Iași, ceea ce s-a și întâmplat în vara acelui an. Începea un capitol minunat al vieții mele. Cine nu a trăit acele momente din viața studențească, unde emoția, poezia și dragostea se întâlnesc în amurg pe o bancă în parc, sub teiul lui Eminescu, a pierdut ceva cu care nu se va mai întâlni niciodată. Nu eram eu pe atunci un Făt Frumos din lacrimă sau din Pădurea adormită, dar eram mereu înconjurat de fete
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
poeziei absolute, nu se simte decît atins vag de aripa melancoliei iluzorii : În lumea iluzorie, și eu Am rătăcit. Asemeni lui Orfeu... Ș i iată cîntecul de lebădă al delicatului poet Eugen DORCESCU: Și te-am zărit. Departe, î n amurg, Fixai curbura unui spațiu care Înainta treptat în î nserare Cu soarele și neclintitul burg. Stăteai pe pod, sub ziduri. Te-am iubit Acolo chiar, pe dalele curbate, Și am rămas cu tine î n cetate, Și cred că tot
IOAN LILA, CRONICĂ LA VOLUMUL ”111 POEZII” DE EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340541_a_341870]
-
CAPITOLUL II Amintiri din pribegie - Refugiat în Iugoslavia Încă o zi se apropie de sfârșit. Soarele a coborât spre zenit, iar lumina amurgului îmbracă totul în tonuri de roz, liliachiu, roșu și albastru. În această seară stau de vorbă cu nea Mitică. Amintirile lui curg asemenea unei ape învolburate, iar trecutul prinde din nou viață sub ochii noștri. Prezentul dispare, alungat parcă de
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339942_a_341271]
-
vers cu laur, nimb cu ie, Luminează-nsigurată, dar zâmbește, o crăiasa albă este... Printre templele mărețe, munților crai singuratici, Luna-i pasărea măiastră într-un zbor celest, zidire, Pinii, care cred în tine, cresc spre cer visând tomnatici, Și-n amurgurile serii sui cu flori de colț, iubire. Crengi în noapte-ndoliate cu durere-n vijelie Unduiesc în amintiri prinse-n primăveri cu viață, Pe când Luna își ascunde chipul, murmurând o poezie, Se alătură ruginei de mesteceni plânși de ceață. II
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
tău cel luminos, fiori dulci, în zbor pluteam. Dar privesc oftând în urmă, mor oceane-n cer, suspine, Ascult glasul cel lăuntric, e ecou, ce plâns încet, Uriașă roată-n timpuri, vis semeț, tu pleci, știu bine! Port un trist amurg de liniști, Lună dragă, mi-ești sonet! Vrei, nemărginită-n stele, să mai zbori prin lumi de inimi, Vrei să porți neliniști, clipe, ascultând adânc în glasuri Al timpanului cascade, stropi albaștri te ud lacrimi, Marea-i plină de-al
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
scară - 1989, regia Gábor Tompa), Paul Everac (Havuzul - 1987, regia Dan Alecsandrescu), I. C. Cătina (Adolescenții - 1979, regia Constantin Săsăreanu), Alin Fumurescu (Urma scapă turma - 1992, regia Riel Karmy-Jones din Marea Britanie), Matei Vișniec (Arthur osânditul - 1992, regia Dan Alecsandrescu), Romulus Guga (Amurgul burghez - 2012, regia Anca Bradu). În partea a doua, Creatori, dialogul se fundamentează pe valoarea documentară și memorialistică a experiențelor artistice a șapte făuritori ai vieții teatrale din Târgu Mureș, într-o abordare pilot, care ar trebui continuată, am spune
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
ocazia de a ridica un rai minor, adică o gospodărie cum se cade. Avea timp să vadă mișcarea naturii, a cosmosului. La un asemenea rai terestru, cu mult mai înainte, râvnea Vergiliu. Când e vremea cositului, în grădina verde, sub amurg, îmi aduc aminte de sfaturile poetului latin, că iarba, înmuiată de rouă, se cosește mai bine la ultimele raze ale lunii; când pe lângă mine, în vacanțele pe care le mai petrec la sat, trece o turmă veselă de capre, pe
Despre muncă, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339355_a_340684]
-
în Să ne iubim. Jalea erotică este absolută și poetul nu găsește în sentimentul iubirii izvorul tămăduirii, al împăcării, așa cum se exprimă în Din liră. Asemenea celorlalți poeți simboliști, iubita e mistuită de suferința sărăciei, de boală, ca în poezia Amurg, are o istorie misterioasă. Titlul Lacustră este o metaforă simbol. În vechime, „lacustra“ era o casă înălțată pe stâlpi în mijlocul apelor sau aproape de mal. Cuvântul simbol „lacustră“ sugerează sentimentul însingurării totale a poetului, sentimentul de deprimare din cauza ploii obsedante, sentimentul
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
în Să ne iubim. Jalea erotică este absolută și poetul nu găsește în sentimentul iubirii izvorul tămăduirii, al împăcării, așa cum se exprimă în Din liră. Asemenea celorlalți poeți simboliști, iubita e mistuită de suferința sărăciei, de boală, ca în poezia Amurg, are o istorie misterioasă. Titlul Lacustră este o metaforă simbol. În vechime, „lacustra“ era o casă înălțată pe stâlpi în mijlocul apelor sau aproape de mal. Cuvântul simbol „lacustră“ sugerează sentimentul însingurării totale a poetului, sentimentul de deprimare din cauza ploii obsedante, sentimentul
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
scrie/are însăși forma cuvintelor./ Unele opere ambigui/exprimă farmecul și lumea de sub visare,/dar și cadrele lumii din care provine visătorul” („Despre vis”). Fenomenul visării, lumea de suflet de sub reverie și dimensiunile ei („dimensiuni de vis” în „Constrâns la amurguri”), precum și contextul din care se abstrage visătorul, toate acestea se păstrează în discursul liric. Dincolo de a fi farmec și încântare, visarea este „în cunoaștere”, fiind, totodată, o stare de cunoaștere. În plus, în poezie orice sentiment este o cunoaștere confuză
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
înseamnă „spațiul visului” („Reguli”) și la „a gusta fericirea fără margini a stării de vis” („Reguli“, p. 48). Un aspect al forței visului îl reprezintă și intervenția lui corectivă: „Visul poate elimina posibilele erori din vederile de peste zi” („Constrâns la amurguri”). Punerea visului în limbaj face ca visul să devină discurs. Orice translație a reveriei (ce inevitabil preia obiectele lumii) către poezie reprezintă „o dezvoltare a discursului liric” („Legi fantastice”). Discursul liric provenit din punerea visului în limbaj va crea un
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
două surse: una internă (reveria sentimentelor ce pornesc din interior) și o alta externă (reveria indusă de caracterele estetice, atrăgător-încântătoare și seductive ale naturii). Reținem ca surse la reverie și șoaptele („Șoapte”), mângâierile („În căutarea mângâierii tardive”), neliniștea („Constrâns la amurguri”; „Extreme albe”), melancoliile („Vârstă”) și timpul („Formă de concesie”; „Înspre gândurile lui Dumnezeu”). Visul își trage, deci, puterea și din natură. Zăpada, de exemplu, îmbie la visare: „De pe sanie,/scrutam dealurile cu privire mândră/de mare domnitor/ domnitor al tăcerii
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
Sunt cel mai frumos din orașul acesta, Pe străzile pline când ies n-am pereche, Atât de grațios port inelu-n ureche Și-atât de-nflorite cravată și vestă. Sunt cel mai frumos din orașul acesta. Născut din incestul luminii cu-amurgul, Privirile mele dezmiardă genunea, De mine vorbeste-n oraș toată lumea, De mine se teme în taină tot burgul. Sunt Prințul penumbrelor, eu sunt amurgul... Nu-i chip să mă scap de priviri pătimașe, Prin părul meu vânat, subțiri trec că
Henry Miller: Tropicul Cancerului () [Corola-blog/BlogPost/339613_a_340942]
-
-nflorite cravată și vestă. Sunt cel mai frumos din orașul acesta. Născut din incestul luminii cu-amurgul, Privirile mele dezmiardă genunea, De mine vorbeste-n oraș toată lumea, De mine se teme în taină tot burgul. Sunt Prințul penumbrelor, eu sunt amurgul... Nu-i chip să mă scap de priviri pătimașe, Prin părul meu vânat, subțiri trec că ață, Si toti mă întreabă: sunt moartea, sunt viața? De ce-am ciorapi verzi, pentru ce fes de pase? Și nu-i chip să
Henry Miller: Tropicul Cancerului () [Corola-blog/BlogPost/339613_a_340942]
-
scrie/are însăși forma cuvintelor./ Unele opere ambigui/exprimă farmecul și lumea de sub visare,/dar și cadrele lumii din care provine visătorul” („Despre vis”). Fenomenul visării, lumea de suflet de sub reverie și dimensiunile ei („dimensiuni de vis” în „Constrâns la amurguri”), precum și contextul din care se abstrage visătorul, toate acestea se păstrează în discursul liric. Dincolo de a fi farmec și încântare, visarea este „în cunoaștere”, fiind, totodată, o stare de cunoaștere. În plus, în poezie orice sentiment este o cunoaștere confuză
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
înseamnă „spațiul visului” („Reguli”) și la „a gusta fericirea fără margini a stării de vis” („Reguli“, p. 48). Un aspect al forței visului îl reprezintă și intervenția lui corectivă: „Visul poate elimina posibilele erori din vederile de peste zi” („Constrâns la amurguri”). Punerea visului în limbaj face ca visul să devină discurs. Orice translație a reveriei (ce inevitabil preia obiectele lumii) către poezie reprezintă „o dezvoltare a discursului liric” („Legi fantastice”). Discursul liric provenit din punerea visului în limbaj va crea un
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
două surse: una internă (reveria sentimentelor ce pornesc din interior) și o alta externă (reveria indusă de caracterele estetice, atrăgător-încântătoare și seductive ale naturii). Reținem ca surse la reverie și șoaptele („Șoapte”), mângâierile („În căutarea mângâierii tardive”), neliniștea („Constrâns la amurguri”; „Extreme albe”), melancoliile („Vârstă”) și timpul („Formă de concesie”; „Înspre gândurile lui Dumnezeu”). Visul își trage, deci, puterea și din natură. Zăpada, de exemplu, îmbie la visare: „De pe sanie,/scrutam dealurile cu privire mândră/de mare domnitor/ domnitor al tăcerii
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
-va prețul << gậndului cel bun >> la tậrg? cu cật vom vinde ură, iar, pentru o iubire nouă, cật vom da? grădină noastră, mare, cật rod de bucurie și durere-o mai avea? pe hornul << mănăstirii >>, cật fum mai curge în amurg? iar trebile rămase le-om trece-n vagul testament? le-om incrusta, pe glie, cu litere de-o șchioapa? o, Doamne, necuvậntul, să nu-l așezi în groapă, să ardă că o torța, în mitul vieții mele, remanent. Referință Bibliografica
ELOGIU << CĂRŢII VIEŢII >> de ION MARZAC în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340741_a_342070]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU CLIPEI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CLIPEi ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CLIPEi ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de amurg, în târziu, disperat că Sisif cu clipă sub pleoape, ori
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge, că poate mai plouă - ...satul de amurg, în târziu, disperat că Sisif cu clipă sub pleoape, ori în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori a peștișorului de aur, aruncat înapoi de recif. ELOGIU CLIPEi ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
că poate mai plouă - ...satul de amurg, în târziu, disperat că Sisif cu clipă sub pleoape, ori în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori a peștișorului de aur, aruncat înapoi de recif. ELOGIU CLIPEi ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]