6,567 matches
-
oricărui organ declanșează intrarea în acțiune a unor procese de reparare care asigură refacerea acestuia la parametri inițiali. Dacă însă, o singură celulă scapă de sub rețeaua de control a creșterii și diviziunii, ea poate sta la originea unei proliferări locale anormale de celule care conduce, în final, în anumite circumstanțe, la constituirea unei tumori. Apariția acesteia este un proces complex care presupune desfășurarea unor schimbări succesive în informația genetică. Studiul genelor celulare normale numite protooncogene - corespondente ale oncogenelor virale a permis
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
anterior. Din această cauză, nu trebuie să ne așteptăm la identificarea unui singur motiv în declanșarea procesului tumorigenezei. Dar, cercetările de biologie moleculară din acest domeniu ne permit astăzi să înțelegem cum are loc această orchestrație dizarmonică a creșterii celulare anormale. Din punct de vedere conceptual este incorect să se vorbească despre „gene ale cancerului”, deși circumstanțele istorice explică de ce terminologia oncogenică a fost introdusă mai înainte să se stabilească rostul funcțional al genelor celulare normale corespunzătoare. Din punct de vedere
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
astfel că acesta nu mai are capacitatea de a asigura reglarea normală a creșterii și diviziunii celulare. În cazul oncogenelor de origine virală s-a tras concluzia că elementele de control genetic din însuși virusul oncogen sunt responsabile de expresia anormală a oncogenei. Dar, în multe cazuri, s-a constatat să modificări ale oncogenei transferate sunt determinatoare ale expresiei sale amplificate. Unele retrovirusuri sunt lipsite de oncogene, dar ele pot totuși induce transformarea malignă. Explicația paradoxului a fost găsită prin aceea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
aceea că virusul și-a inserționat materialul său genetic sub formă de ADN proviral în imediata vecinătate a unei protooncogene normale, aflată în ADN-ul celulei gazdă, ceea ce a determinat o amplificare a transcripției acesteia, având drept urmare o creștere celulară anormală. Un fenomen asemănător poate avea loc și în absența infecției cu un retrovirus. În acest caz este implicată o reorganizare a materialului genetic dintr-o anumită celulă, rearanjament ce poate avea loc la nivelul unuia și aceluiași cromozom (prin inversie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
semnalizarea proliferării celulare, ca răspuns la stimularea receptorilor factorilor de creștere. Aceasta este activată în aval de protein-tirozinkinaze și servește, la rândul său, în activarea RAF protein-serin/treoninkinazei. Multe protein-serin/treoninkinaze pot fi activate ca proteine oncogene, fie prin expresia anormală, fie prin deleția domeniilor reglatoare. Aceste kinaze includ RAF și membrii familiei C de protein kinaze care funcționează ca efectori în aval, în căile de transducție a semnalului, inițiate de legarea factorilor de creștere la receptorii membranari. În particular, RAF
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
semnale ale celulei pentru propria proliferare. PDGF este un astfel de factor, în esența sa un mitogen potent pentru celulele mezenchimale, cum sunt fibroblastele. Factorii de creștere polipeptidici induc proliferarea celulelor țintă în cultură. Se înțelege de la sine că producția anormală a unui factor de creștere, realizată ca urmare a unei dereglări celulare induce stimularea continuă a proliferării celulare, culminând cu transformarea malignă. Multe celule Imunogenetică și Oncogenetică 333 transformate produc factori de creștere, susținând ipoteza lui G. Todaro, enunțată în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
blocat de complexul ERB A-RARA, astfel că genele a căror transcriere este controlată de AP 1 vor fi blocate în funcționarea lor de complexul ERB A-RARA. În cazurile de leucemie acută promielocitară M3 se constată sinteza unei proteine anormale, numită proteină de fuziune RARA-PML ce are efect dominant negativ asupra proteinei normale RARA. Proteina de fuziune este sintetizată de către o genă anormală, ce funcționează ca oncogenă celulară rara. Aceasta este consecința fuziunii protooncogenei rara situată în cromozomul 17, cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de complexul ERB A-RARA. În cazurile de leucemie acută promielocitară M3 se constată sinteza unei proteine anormale, numită proteină de fuziune RARA-PML ce are efect dominant negativ asupra proteinei normale RARA. Proteina de fuziune este sintetizată de către o genă anormală, ce funcționează ca oncogenă celulară rara. Aceasta este consecința fuziunii protooncogenei rara situată în cromozomul 17, cu gena pml, localizată în cromozomul 15, ca urmare a unei translocații t(15;17). Alterarea activității protooncogenelor normale erb A și rara stă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
deci o P53 mutantă nu pot fi blocate în G1 și pot lua calea transformării maligne. Sub acțiunea unor agenți carcinogeni inductori ai unui proces de instabilitate genomică asociat cu modificări numerice (aneuploidii) sau structurale (aberații cromozomale) se produce activarea anormală a transcrierii genei p53, ceea ce contribuie la accelerarea progresiei tumorale. Bert Vogelstein și colaboratorii (1989) au dovedit pentru prima dată că numeroase tumori umane se dezvoltă ca urmare a inactivării sau mutației genei supresoare de tumori p53. Mutațiile constitutive ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mutațiile acestei gene în linia germinală stau la baza predispoziției la sindromul Li-Fraumeni. Mutațiile de substituție ale genei p53 determină o creștere remarcabilă a duratei medii funcționale a proteinei P53 mutante, având drept consecință acumularea sa intracelulară în cantități mari, anormale, care condiționează potențialul evoluției maligne a celulei. Mutațiile genei p53 pot fi provocate de infecții virale și agenți carcinogeni fizici și chimici. Astfel, iradierea UV, care induce formarea dimerilor de timină și carcinogenii ambientali (aflatoxina B1 produsă de unele specii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ca lungime a secvenței, dar prezenta mutații punctiforme simple, nedetectabile prin blotting, adesea la nivelul joncțiunilor de sudare introni-exoni, ceea ce conduce la anularea situsurilor de splicing în ARNm precursor. Mutațiile de la nivelul joncțiunilor de sudare fac ca exonii să fie anormal asamblați în ARNm pentru proteina RB, iar aceasta să fie aberantă. Mutațiile punctiforme conduc la apariția codonilor nonsens, ceea ce modifică proteina ca lungime și funcție. Deși în majoritatea tumorilor are loc transcrierea ARNm al genei rb1, cele mai multe nu prezintă nivele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
RB este de fapt o kinază modificată, dependentă de cicline, adică o CDK modificată. Proteina RB nefosforilată menține celulele retinale în stadiul G1 al ciclului celular. Când proteina RB este fosforilată intens, celulele trec rapid din G1 în S, proliferează anormal și generează retinoblastomul. Așadar, fosforilarea proteinei RB1 este, mecanismul reglator al ciclului celular, celulele în repaus, precum și cele aflate în G1 prezentând proteina RB în stare hipofosforilată. Trecerea din G1 spre S este asociată cu fosforilarea proteinei RB1. Proteina este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a formulat TEORIA CROMOZOMALĂ A ORIGINII CANCERULUI, potrivit căreia distribuția neechilibrată a cromatinei, ca urmare a desfășurării unor mitoze asimetrice, stă la baza creșterii dereglate a celulelor canceroase. Boveri a afirmat că tumorile maligne se caracterizează printr-o constituție cromozomală anormală. În plus, Boveri a afirmat că orice eveniment care determină anomalii cromozomale conduce totodată la malignizare, anticipând ideea originii monoclonale a neoplaziilor, precizând că „fiecare tumoră își trage originea dintr-o singură celulă, și este unică, în felul ei”. El
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fie datorită lincării genei c-myc la secvențele enhancer a genelor pentru imunoglobulină, fie datorită deleției secvențelor normale reglatoare transcripțional c-myc, fie datorită alterărilor în stabilitatea ARNm purtător al mesajului genetic pentru c-myc. În toate aceste cazuri, se instalează expresia constitutivă, anormală, a genei c-myc, deși ea rămâne neschimbată ca succesiune de nucleotide față de alela sa normală, neimplicată în translocație. Experiențe de transfer cu genă c-myc, supusă rearanjării de translocație, au dovedit că expresia dereglată a proteinei MYC normale este suficientă pentru ca
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
neoplaziilor. Activarea protooncogenelor se poate realiza prin variate mecanisme, dintre care, în prezent bine conturate și confirmate sunt: remanierile cromozomale, inserția genomului viral și mutația punctiformă. Remanierile cromozomale, incluzând erori de recombinare, pot determina fracturarea protooncogenelor și/sau fuziuni genice anormale. Mitelman și colaboratorii (1991) au identificat în genomul uman peste 150 de puncte de rupere cromozomală, cu specificitate tumorală. Cea mai obișnuită consecință a translocațiilor cromozomale din neoplaziile umane (leucemii și tumori solide) este fuziunea genică. În acest caz, punctele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
translocat. Aceasta face ca protooncogena myc să fie lipsită de elementele sale de control normal, aflate în amonte de secvența genică, astfel că prin translocație, ea intră sub controlul unui alt domeniu cromatinic mult mai activ, fiind exprimată la nivele anormal de înalte. Multe alte rearanjări cromozomale aduc diferite alte protooncogene în vecinătatea unor gene, fie pentru o anumită catenă imunoglobulinică, fie o anumită catenă a TCR, gene care au promotori activi și enhanceri puternici. Se admite că rearanjările cromozomale sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
imunoglobulinei. Analiza funcțională a dovedit că bcl-2 este la origine o protooncogenă. Ulterior, au fost identificate numeroase alte protooncogene activate prin translocație cromozomală și devenite astfel oncogene celulare, în diferite neoplazii umane. Gena care codifică interleukina-3 este translocată și exprimată anormal în unele leucemii. Se consideră că sistemele enzimatice care mediază recombinarea normală V(D)J, în geneza genelor funcționale pentru catenele imunoglobulinice ar putea crea rearanjamente cromozomale care prefațează transformarea malignă (Tsujimato, 1985). În translocațiile: t(11;14) (p13; q11
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
TCR-β, din 7q35. Punctele de rupere la 11p13 apar la nivelul unor secvențe care au o mare omologie cu o secvență heptamerică canonică ce poate fi recunoscută în mod normal de către aparatul enzimatic al recombinazelor. Recombinaza este responsabilă de reunirile anormale ale segmentelor cromozomale, deoarece adesea ambii cromozomi reciproc translocați au o adiție nucleotidică în regiunea N, ceea ce este considerat un indiciu clar al activității recombinazice. Ruperile din genele TCR apar cu precizie și invariabil în punctele de rupere normală a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cele două proteine. Este un ARNm fuzionat în cadru, tradus într-o proteină fuzionată, prezentă numai în celulele maligne. Proteina fuzionată BCR-ABL funcționează ca o tirozin-kinază, fiind înrudită cu produsul genei normale abl, dar care a dobândit proprietăți noi și anormale, ce stau la baza capacității sale transformante. Translocația Philadelphia (Ph1) apare în mod tipic în leucemia mielogenă cronică care se caracterizează prin următoarele trăsături: - creșterea numărului de mielocite în sângele periferic; - afectează adulții; - își are originea într-o singură celulă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu mult mai în amonte față de gena bcr. Există o diferență fundamentală în mecanismul prin care are loc activarea prin translocație a genei abl și a genei c-myc: translocația abl determină formarea unei proteine modificate, pe când translocația c-myc determină expresia anormală a produsului genic normal. Este interesant că proteina de fuziune BCR/ABL are un grad înalt de asemănare cu produsul oncogenei virale abl, care este o proteină fuzionată ce conține secvențele gag la terminalul amino. În ambele aceste proteine de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
originii monofocale și monoclonale a leziunilor din leucemia acută (Olinici, 1978). La bolnavii cu celule diploide majoritare sau cu celule diploide și aneuploide, se instalează mai frecvent remisiunile, iar supraviețuirea este considerabil mai lungă față de pacienții care au numai metafaze anormale, în decursul evoluției malignității. Spre deosebire de leucemia mieloidă cronică, în leucemiile acute, odată instalate, anomaliile cromozomale manifestă o deosebită stabilitate, în decursul diferitelor faze clinice. În remisiunile induse terapeutic, celulele anormale sunt înlocuite cu celule diploide. În recăderi, apar celule cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este considerabil mai lungă față de pacienții care au numai metafaze anormale, în decursul evoluției malignității. Spre deosebire de leucemia mieloidă cronică, în leucemiile acute, odată instalate, anomaliile cromozomale manifestă o deosebită stabilitate, în decursul diferitelor faze clinice. În remisiunile induse terapeutic, celulele anormale sunt înlocuite cu celule diploide. În recăderi, apar celule cu caracteristici citogenetice ale populației celulare anormale, inițiale. Modificări cariotipice apar și în disproteinemii. Disprotieinemiile sunt stări patologice caracterizate prin proliferarea celulelor care produc imunoglobuline IgG, IgA și IgM. Exemple de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
leucemia mieloidă cronică, în leucemiile acute, odată instalate, anomaliile cromozomale manifestă o deosebită stabilitate, în decursul diferitelor faze clinice. În remisiunile induse terapeutic, celulele anormale sunt înlocuite cu celule diploide. În recăderi, apar celule cu caracteristici citogenetice ale populației celulare anormale, inițiale. Modificări cariotipice apar și în disproteinemii. Disprotieinemiile sunt stări patologice caracterizate prin proliferarea celulelor care produc imunoglobuline IgG, IgA și IgM. Exemple de disproteinemii sunt macroglobulinemia Waldenström, mielomul multiplu și disproteinemiile simptomatice. În cazul macroglobulinemiei Waldenström, în celulele medulare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este foarte activ. Protooncogena c-myc căzând sub controlul unui asemenea element de control puternic va fi transcrisă cu o rată mare, fiind convertită în oncogenă printr-o intensificare a expresiei (fig. 24.5). Limfocitele B vor exprima c-myc la nivele anormal de ridicate, ceea ce le va face să dobândească un fenotip de transformare malignă proliferând masiv, aspect ce reprezintă o caracteristică definitorie pentru limfomul Burkitt. În acest caz, translocația nu este reciprocă, nu este balansată, deoarece o parte a cromozomului 14
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
LMC) în care s-a dovedit a avea loc modificarea structurii și/sau funcției protooncogenelor au adus confirmări privitoare la ipoteza implicării unor gene specifice în oncogeneză (Nowell și Croce, 1986). Astăzi este binecunoscut faptul că tumorigeneza este consecința funcționării anormale a protooncogenelor într-un stadiu al vieții individuale în care ele ar trebui să fie inactive. Activarea protooncogenelor le convertește în oncogene celulare care sunt responsabile de transformarea malignă. Activarea protooncogenelor se poate realiza prin variate mecanisme, dintre care bine
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]