2,449 matches
-
receptării și judecării unui obiect (artistic sau natural, frumos sau sublim), având ca limită a întrebuințării "judecata de gust", post-estetica pune problema depășirii strictei raportări față de obiectul frumos și convoacă "judecata socială", "judecata politică", "judecata economică" ori cea "culturală" sau "antropologică", implicând constitutiv interpretarea ca mod de identificare a felului în care fenomenul artistic contemporan a reconfigurat interesul teoretic pentru artă. În ultimele trei decenii ale secolului trecut și la începutul acestui secol, o serie de autori preocupați de reactualizarea discursului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
televiziunii și mediilor digitale (Nicholas Mirzoeff) și a discursurilor instituționale ale științei, medicinei și dreptului (Lisa Cartwright). În accepția lui Elkins, studiile vizuale ar desemna studiul metadisciplinar al practicilor vizuale, considerând că ar putea depăși înțelesul culturii vizuale ca noțiune antropologică a vederii, construită cultural, așa cum o gândește W.J.T. Mitchell. James Elkins identifică trei încercări majore de definire a culturii vizuale în cadrul unei serii de antologii și monografii, a unui chestionar realizat de către revista October și a celei de-a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
scrierilor teoretice, ar putea fi exemplificată prin prezentarea poziției neutre a lui Thierry de Duve114 și a poziției angajate a lui Julian Stallabrass 115. Punând în discuție conceptul de "artă", Thierry de Duve demonstrează printr-un demers euristic, de pe poziții antropologice, filosofice, sociologice, istorice, diletantiste, critice și teoretice, că orice încercare de delimitare a ceea ce este arta presupune o reinventare combinatorică a unui corpus extins de fenomene, obiecte și relații care ar putea fi numite cu cuvântul "artă". Relativitatea oricărui demers
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
după modelul politic avem de-a face cu termeni precum platformă, program, mesaj, acțiune, decizie, dialog, conflict, colaborare, cooperare, protocol, alianță. Firește, la aceste modele se mai pot adăuga modelul social, cel istoric, cel religios, cel epistemologic (fizic, chimic, biologic, antropologic, psihologic, sociologic) și cel tehnologic. O ultimă observație ar fi aceea că, în virtutea acestei interdisciplinarități, estetica, teoria artei, critica de artă și istoria artei apar sub forma unor discursuri complementare, completându-se reciproc prin intersectarea discursurilor lor. Discuția asupra politicilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
vizitatorii să testeze hrana adusă de fiecare din ei cu ajutorul aparatelor asociate laboratorului public și mobil instalat în muzeu. Prin realizarea unor experimente de laborator în noi contexte, în muzee ori în stradă, mulți dintre artiștii care acționează de pe poziții antropologice, biologice ori chiar geografice, încearcă să furnizeze accesul către noi informații, în urma angajării unor cercetări pe baza ideii că oricine poate apela la modalități cognitive de auto-informare. În cele mai multe cazuri, artiștii critici se folosesc de posibilitățile noilor tehnologii pentru a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și îndesat câte parale făceam în ochii lor, noi copiii, la o (improbabilă de altfel) adică, împlinire a atenționării părintești. Spectacolul acesta care mi-a obsedat și îngrozit copilăria nu mi-a devenit nici mai târziu accesibil. Oricâtă informație istorică, antropologică, sociologică etc. am asimilat. El a rămas să reprezinte pentru mine alteritatea absolută și emblema însăși a iraționalului. Despre ce se întâmplă la Constanța cu extraordinara moștenire lăsată de Oleg Danovski orașului dețin cred și mai puțină informație decât despre
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Stere, Planeta Moldova... Până atunci mai avem de așteptat, deși nu neapărat de așteptat cu mâinile în sân. Tot de curând am lansat la București, cu editura Curtea Veche, o carte alcătuită din mai multe studii sociologice, istorice, politologice și antropologice realizate în Republica Moldova de un grup de foarte tineri cercetători, cei mai mulți dintre ei originari din România sau Basarabia. Curând va apărea la aceeași editură o altă carte, de data aceasta cutremurătoare, insuportabilă, despre foametea din Basarabia din 1946-'47, foamete
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
că un demers explicativ onest începe să se clădească în jurul întrebării grave și de acută actualitate: cine suntem și cum vrem noi să intrăm în Uniunea Europeană? Cândva, la vreo câteva luni după căderea regimului comunist, Ioan Pânzaru scria un eseu antropologic încadrând românii într-unul din cele două tipuri de civilizații, civilizații "ale rușinii" și "ale vinovăției", care ar corespunde în fond, civilizațiilor de tip țărănesc, ancestral, care trăiesc în afara timpului și celor de tip citadin, modern, dinamic. De aici cred
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
poartă asupra persoanei, asupra reperului individual absolut. Propriul sine ca subiect este supremă țintă autoreferențială a unui proces care vădește o capacitate specific omenească de preluare în existență a unui întreg sistematic de o asemenea complexitate. Acest proces revelează statutul antropologic privilegiat al unei virtuți unice în universul cunoscut al Creației: vizarea conștientă de sine acompaniată de întreaga suită de demersuri auto-dezvăluitoare care au ca punct de pornire o astfel de repliere și care se altoiesc pe concepțiile ei, sprijinind astfel
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a da frâu liber inventivității gratuite, face cu putință însăși funcția esențială a oricărei conștiințe (libertatea deplin avizată a cunoașterii de sine). Fără o instanță cenzorială înzestrată cu asemenea puteri, însăși substanța omenescului nu ar fi de conceput (prin raportare antropologică la alte specii sau în imaginea perfecționistă a unei încununări a propriului parcurs evolutiv istoric). Astfel, nucleul formal al înconjurării cognitive a faptului real (prin sinteză multiplu și complex aplicată unei pluralități de obiecte) poate fi preluat mai departe în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
s-a desăvârșit prin educație. "Liber" este sinonim cu "conștient" într-o relație de cvasi-echivalență întemeiată în caracterul culminativ al definiției umaniste a celor doi termeni, vădind corespondența axiologică fundamentală care caracterizează constelațiile atotcuprinzătoare de concepte cheie ale unei viziuni antropologice globaliste. Inconștiența este starea mecanică, deci neliberă prin excelență, pe când conștiința de sine te înarmează cu instrumentul indispensabil al opțiunii (al deschiderii unui infinit orizont de potențialitate). Subita deplasare de accent de pe câmpul actualității pe sectorul potențialităților (mai mult sau
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
împărtășită amplifică forța cognitivă prin feed-back generos și mediază un schimb reciproc sintetic care ilustrează dialectica interpersonală a oricărei relații. Subzistă aici o atmosferă a temelor legate de interioritate, a unui umanism accentuat care adună în cerc închis toată încărcătura antropologică a determinațiilor comportamentale. Totul converge în jurul unei stăruitoare centrări pe esența general-umanului, ceea ce oferă o reprezentare corespondentă străină de orice caracteristică legată de teme categoriale teoretice, înclinând către tabela suprastructurală orice încercare de aproximare descriptivă. Dacă în complexitatea fenomenului relațional
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în act interior o buclă a unui demers universal-uman care găsește cele mai nimerite și mai profunde meniri vectorului spiritual individual, construind în sferele interiorității un sălaș al tuturor investirilor ce dau sens lungului efort formativ care definește esența momentului antropologic actual. Aici mai curând ca oriunde în vastul câmp al cunoașterii se pot proba virtuțile raționale de care "dispune" (în cel mai propriu sens al cuvântului) orice individualitate conștientă, și aici se arată fără putință de infirmare că unul dintre
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
aruncată în teritoriul îndeobște exilat al subiectivității. Aceasta din urmă participă decisiv la definiția omenescului și poate să se constituie în punct de reper al unei viziuni globalizatoare, poate aduna în jurul valorilor sale tot universul de semnificație ce aparține obiectivității antropologice. Astfel, notele comune ale subiectivității pot intra în alcătuirea unei interpretări cu accent esențial, ele pot susține înalte exigențe reprezentaționale privitoare la un sector de realitate care le este specific. Conceptul de "structură" este potrivit, după cum a fost fără putință
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de funcționarea unitară a conștiinței nu devine posibilă însăși vizarea cognitivă presupus pură. Dacă personalitatea este implicată în întregul ei, atunci cogniția este însoțită și de aura afectivă și de eventuale completări voluntare. Ne apropiem de miezul unei înalte definiții antropologice o dată cu constatarea unui fapt fundamental: ființa umană este "aspirată" din multiplele sale risipiri existențiale (către nucleul spiritual) de către propria conștiință de sine, în manieră lucidă și asumată (și nu în virtutea unei intenționalități condiționale fatale). Sub-structurile existențiale oferă și ele un
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de structura interioară a receptorilor, a celor asupra cărora se mizează ca impact prin modelul respectiv. * * * Ca infrastructură intelectuală, nici o carte nu m-a ajutat atât de mult să mă dezvolt, în adolescență și în prima mea tinerețe, precum Structurile antropologice ale imaginarului de Gilbert Durand și, apoi, Structura liricii moderne de Hugo Friedrich: prin intermediul acestor cărți am priceput rețelele de neuroni din cultură. Am înțeles felul de a aborda o creație în sens oarecum fenomenologic. Astăzi nu mai cred neapărat
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
unei cauze juste (ibidem, p. 199). *** În Moștenitorii Securității, Marius Oprea este un justițiar impetuos și tenace (dotat însă și cu umor), interesat de destinul securiștilor, activiștilor fostului PCR și informatorilor aruncați în malaxorul postcomunismului românesc. El realizează un portret antropologic al securistului: și asupra acestuia s-a aplicat în comunism strategia de inculcare și implementare a omului nou, prin asfixiere și bombardare politico-ideologică; un al doilea element a fost cultivarea în securiști a unei loialități pavloviene, mecanice, față de regimul comunist
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
complicate dintre albi și negri, dintre stăpâni și sclavi, în care fiecare este, deopotrivă, exploatatorul și victima celuilalt. Mai mult decât un text literar marcat de amprenta copilăriei lui Doris Lessing, colecția ei de povestiri africane este un adevărat document antropologic, pentru că scurtele narațiuni nu sunt altceva decât variațiuni fictive pe aceeași temă inspirată dintr-o realitate istorică: sentimentul covârșitor de dezrădăcinare al albilor colonizatori și existența tragică a negrilor ce nu pot depăși condiția de simple instrumente - ce-i drept
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
este o idee care ne ajută atunci când vizităm un alt loc sau întâlnim alți oameni; poți să "vezi" cu adevărat cultura numai când faci un pas în afara culturii tale pentru a adopta o nouă perspectivă. Deoarece cultura [în acest sens antropologic] este un concept abstract, trebuie să știi precis din ce unghi s-o privești. Unii antropologi se uită la cultură prin prisma limbii, a religiei, a practicilor economice sau a familiei (a relațiilor de rudenie). Eu investighez obiectele materiale pentru
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
clar. Este un punct de vedere care-ți oferă avantajul perspectivei, dar bănuiesc că modul în care eu și cititorul vedem lumea va fi diferit și asemănător în același timp. Nu există un răspuns "corect" când privești lumea din perspectivă antropologică. 2. Ce făceați în 1989? Ați fost martorul căderii regimului comunist pe când vă aflați în Europa de Est? Cum ați perceput acele evenimente? Pe atunci tocmai intrasem la Universitatea Cambridge, iar marea mea preocupare era să studiez de Crăciun, pentru că realizasem cât
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
la fel ca fiecare limbă, o "gramatică" a sa, așa încât oricare ar fi schimbările culturale care au loc, acestea nu pot fi decât limitate, mai ales pe termen scurt, pe măsură ce învățăm de la experții care duc studiul culturii dincolo de abordările sociologice, antropologice și istorice în domeniul evoluției biologice. Încă învățăm despre cultură, despre evoluția sa, despre gradul în care este înrădăcinată în noi și despre efectele sale pe termen lung asupra fiecărei societăți. Am face bine să ne familiarizăm cu teoria memelor
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
de investigații infinite, pe teme esențiale din punct de vedere social și uman. Am descoperit cercetările în științele sociale despre Europa de Est în același timp ca și disciplina antropologiei sociale (care urma sa devină specialitatea mea) și am testat pertinența metodei antropologice prin capacitatea ei de a complementa studiile realizate în cadrul celorlalte discipline ce se aplecau asupra Europei de Est. 2. Ce făceați în 1989? Ați fost martora căderii regimului comunist pe când vă aflați în Europa de Est? Cum ați perceput acele evenimente? Revoluția
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
în primul rând exploratori, numărul de necunoscute care caracterizează regiunea ar fi trebuit să îi atragă în număr mare. Cu toate acestea, nu este o regiune care să atragă masiv studenți, probabil din pricina dificultății limbilor vorbite aici și lipsei tradiției antropologice. (Dezvoltându-se tardiv, antropologia Europei de Est nu are încă acei clasici de neevitat cu care studenții se familiarizează în primii ani de facultate). Apoi publicul care citește cărțile specialiștilor sau frecventează evenimentele organizate de aceștia nu este pasionat de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
în acel continent odinioară mai căutat, în timp ce pericolele la care se expun cetățenii americani care vizitează Orientul Mijlociu ne-au redus munca și acolo. Dar pe fundalul diminuării siturilor în aceste regiuni, fostul bloc socialist s-a deschis deodată pentru cercetarea antropologică, oferind un teritoriu în mare parte "virgin". Mulți doctoranzi s-au îndreptat către el în ultimii 20 de ani. Deși numărul posturilor universitare rămâne relativ mic, iar fosta Uniune Sovietică și Europă de Est nu se situează printre priorități din
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
parte "virgin". Mulți doctoranzi s-au îndreptat către el în ultimii 20 de ani. Deși numărul posturilor universitare rămâne relativ mic, iar fosta Uniune Sovietică și Europă de Est nu se situează printre priorități din punct de vedere al teoretizărilor antropologice, aș spune că, în termeni de carieră, există totuși mai mult loc pentru această specializare în antropologie comparativ cu alte domenii, cum ar fi științele politice, economia sau sociologia. Întrebarea dacă încă "rentează" să studiezi această regiune ar avea un
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]