4,171 matches
-
Internațional din Cerisy-La Salle din iulie 2006, la care a participat și Durand la venerabila vârstă de 85 de ani, J-P. Sironneau a vorbit despre "Durand între tradiție și modernitate". Ca și Sf. Augustin (354-430), Durand a adoptat perspectiva unei antropologii mai complete, insistând atât pe contribuțiile științelor, cât și pe rolul religiilor în ascensiunile omului. Imaginile omului bazate pe rezultatele unor cercetări empirice realizate de "științele umane" "științe sociale" sau, la singular, "știința despre om", duc la antropologia cu "sincronizări
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
perspectiva unei antropologii mai complete, insistând atât pe contribuțiile științelor, cât și pe rolul religiilor în ascensiunile omului. Imaginile omului bazate pe rezultatele unor cercetări empirice realizate de "științele umane" "științe sociale" sau, la singular, "știința despre om", duc la antropologia cu "sincronizări" și "arhetipuri" (á la K. Jung): Hermes, Marea Mamă, Mandala, Arborele Cosmic sau Romulus, Numa, Aneus Marcius, Tullius etc. Toate sunt păstrate și transmise spiritual. (16, pp. 79-83) Calea folosită a fost și rămâne mitologia tradițională occidentală, recuperată
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și intuițiilor reflexive de moment le-au luat peste tot locul. Spre deosebire de trecutul apropiat, când Noica publica filosofie concepută în afara spațiului universitar și alături de filosofia oficială a timpului, când Steinhardt consemna în jurnale-manuscrise reflecțiile literar-filosofice, iar Țuțea "vorbea" teme de antropologie, astăzi "filosofia de catedră" (32) pare să rămână domeniul cel mai bogat sub aspect publicistic. Numai că și aici sunt multe derapaje. Filosofia este înlocuită în unele "universități" fie de "tehnicile comunicării", fie de "civilizația metalului" ori de "istorii" ale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
urmate de succese sau prin educația completată de autoeducație, oamenii, societatea și Pământul se schimbă (atunci când este privit dintr-o capsulă sau o stație extraterestră). De aceea, și istoria se rescrie continuu, rămânând a fi adoptată atât metafizica, cât și antropologia (după G. Durand). Un fapt mai violent rămâne exportul de revoluție socialistă, pregătit continuu de Comintern (1919-1943) și realizat sistematic de Stalin în timpul și după al Doilea Război Mondial, negat la fel de "sistematic" în documentele PCR ale timpurilor de atunci. Printre
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
spiritul critic și vedeau numai partea plină a paharului. Către anii '80 ai secolului trecut s-au înmulțit lucrările de filosofia științelor omului. Deși se spunea că marxismul a revoluționat gândirea despre societate, cele mai multe noutăți au venit tot din Vest. Antropologia structurală, Sociologia concretă, Econometria, Cibernetica cu ramuri în științele omului, Logica modernă, Logica științei, Semiotica, Managementul, Marketingul, Psihologia socială și Psihosociologia cu teoriile și tehnicile lor, mai recentele tehnici ale comunicării și multe alte "operaționalizări" ale unor vechi concepte filosofice
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de hârtie" de către un colectiv de cadre didactice universitare din Capitală, apărut în anul 1985 la EDP, 355 pagini), a fost înlocuită cu pluralismul unor discipline filosofice "liberale", asemănătoare cu "diferențierea și integrarea științelor fundamentale": epistemologie și logică, ontologie și antropologie filosofică, axiologie și filosofia culturii ș.a. Deși mai toate instituțiile superioare de învățământ românești s-au intitulat "universități", în curricule nu au mai încăput disciplinele filosofice. Procesul de la Bologna (1999) a instituit cadrul unitar format din licența de 3-4 ani
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
etica aristotelică sau "fenomenologie a limitei și a atitudinilor față de limită", pe care autorul o numește peratologie. Împreună cu hermeneutica (filosofică la Gadamer, care recomanda "fuziunea orizonturilor", și științifică la W. Dilthey), cu iconologia și imagistica, peratologia devine partea centrală a antropologiei filosofice vechi și actuale. (36, pp. 182-194) Pentru că este vorba de "ființă", se poate adăuga că, în cartea sa din 1996 dedicată noului spirit al antropologiei, comentată de noi în prima parte, G. Durand considera că și zeii sunt limite
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și științifică la W. Dilthey), cu iconologia și imagistica, peratologia devine partea centrală a antropologiei filosofice vechi și actuale. (36, pp. 182-194) Pentru că este vorba de "ființă", se poate adăuga că, în cartea sa din 1996 dedicată noului spirit al antropologiei, comentată de noi în prima parte, G. Durand considera că și zeii sunt limite, landmarks, ale animalului homo sapiens. Am vrea să înțelegem noile încercări prin care suntem obligați de istorie să trecem, odată cu întoarcerea capetelor și a drumurilor de la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și postcomunistă ori postmodernă tolerate, analizate și promovate cel puțin ca ipoteze, în Vest. Prin contagiuni intelectuale și mai rar prin construcții proprii, în Est s-au depășit anevoios tendințele ortodoxiste ale secolului al XIX-lea de gândire hegeliano-marxistă, iluminism, antropologie feuerbachiană împletită cu darwinism și alte "naturalisme". Crizele repetate ale capitalismului nu au oprit comerțul și alte schimburi bine controlate dintre țările celor două sisteme. Din aceste schimburi au câștigat tot cei dintâi, deoarece ei nu vindeau produsul nou, de pe
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
justifice tot cu un interes, "poate interesul pentru emancipare; și justificarea devine circulară". (5, ibid.) Interesele menționate ca rădăcini ale cunoașterii, ierarhizarea lor, raportul cu cele trei planuri ale muncii, ale puterii și ale limbajului -, aparțin mai curând de o antropologie filosofică asemănătoare cu descrierile făcute de Heidegger Dasein-ului, îndeosebi hermeneutica "grijii". Ele nu sunt nici observabile, nici entități teoretice cum sunt eul, supraeul și sinele la Freud, ci "existențiale". Fiindcă aceste interese sunt în același timp "lucrul cel mai apropiat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
30 Andrei (Sf. Apostol) / 254 anomalii / 150, 154, 176, 187-188, 190, 285, 335, 350 anticultura / 49, 193 antiglobalizare / 62, 66 Antim Ivireanu / 280 Antioh C. / 109, 272 antitradiționaliști / 96 Antohi S. / 120, 345-346, 352 Antoniade C. / 110 Antoniade M. / 110 antropologie / 88, 126, 133, 135, 139-140, 143, 146, 230, 292, 294, 300, 348 Apel K. O. / 156 Apollo / 75, 141 Apter D. E. / 58 Apusul / 81 Aragon L. / 53 Ardeal / 18, 109, 164, 173, 270, 323 Arendt H. / 73, 118, 345, 354
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
interesat de caracterul pedagogic, socializant, tranzitiv al imagologiei eminesciene, de îmblânzirea unui High Romanticism în care devenea sesizabilă individualizarea radicală a expresiei poetice cu un rapel vertiginos și primejdios către propria interioritate incandescentă. În Visul Chimeric, pe filiera durandiană a antropologiei imaginarului, coroborată cu analiza figurilor imaginarului la Bachelard și cu arhetipologia jungiană, Mircea Cărtărescu sesiza dualitatea ca pe un clivaj insuportabil, o schizoidie dureroasă încifrată în imaginarul eminescian printr-o narcisică resorbție într-o unitate primordială. În acest caz, putem
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chimerice. Artistul urmărește, mai degrabă, relevanța arhetipală, fantasmală a creației, ceea ce-l apropie sensibil de Brâncuși în căutarea unei forme revelatoare, primordiale. Himerele lui Paciurea participă la o cosmologie vizibilă într-o lectură tematică bachelardiană a elementelor, sau accesibilă unei antropologii a imaginarului, așa cum o edifică Gilbert Durand. Cu Himerele sale, Paciurea pare interesat să surprindă materia in statu nascendi. Himera aerului (1927) are corpul fusiform, aerodinamic, evocă zborul mai mult prin fluiditatea formei, prin sugestia unei materii ductile a corpului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prețioase, corpul ei, aproape gol, făcând prin strălucirea cărnii concurență strălucirii aurului și a mineralelor rare, la fel, rama aurită a tabloului servește deopotrivă drept cadru nudității și actului sângeros, al cruzimii, reinvestindu-le estetic. Am putea reformula în termenii antropologiei lui Levi Strauss: ceea ce este crud în act se transformă, este preparat la nivelul unei abile puneri în scenă, în tablou, ca act estetic, așa cum sudoarea de pe fruntea Salomeei în povestirea lui Flaubert devine un șirag de perle, iar actul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
despre cultura populară nu poate fi o sarcină ușoară, în pofida numeroaselor și variatelor forme sub care aceasta se manifestă, deoarece o analiză serioasă a culturii populare ridică multe întrebări și cere răspunsuri asupra cărora nu sunt pe deplin lămuriți nici antropologii, nici sociologii. În primul rând, se pune problema unei definiții adecvate: ce este cultura populară și ce anume o diferențiază de alte forme culturale, precum "cultura de elită", sau "înaltă", și "subcultura", sau "cultura joasă"1. Apoi, se pune întrebarea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
paradigmei adaptaționiste darwiniene în cercetarea societăților omenești, îndeosebi a cooperării sociale, a eticii și a culturii. Așa cum semnalam mai sus, Dennett a dat o expresie exemplară acestei încrederi afirmând că ideea lui Darwin se extinde de la biologie la cosmologie, psihologie, antropologie, sociologie, etică și politică. În articolul lor polemic, Gould și Lewontin preferă să menționeze formele extreme pe care le ia uneori orientarea spre explicații evoluționiste ale culturii, cu intenția vădită de a le ridiculiza; ei invocă, de exemplu, explicarea sacrificiilor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
dintre elevii marelui naturalist Georges Cuvier, califica teoria lui Darwin drept science mousseuse (știință spumoasă). Iar antropologul Armand Quatrefages, care îl admira pe Darwin ca cercetător al naturii și a fost activ în alegerea acestuia ca membru al Societății de antropologie din Paris (1871) și apoi al Academiei de Științe a Franței (1878), observa cu părere de rău că multe explicații din Originea speciilor sunt susținute cu referire la ceea ce este posibil, probabil și pare plauzibil în lipsa unor „dovezi concludente“. Scriindu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
psihologie, economie, drept, educație și de oricare alt domeniu.“ Cu greu s ar putea imagina o poziție mai radicală. Pornind de la înțelegerea Bibliei ca „regină a științelor“, autorul opune geologia biblică geologiei pe care o numește „istorică“, precum și biologia și antropologia biblică celor evoluționiste darwiniene. Concluzia la care ajunge el este că principalele rezultate ale cercetării naturii susțin pe deplin afirmații literale din Biblie. Nu este de mirare că majoritatea covârșitoare a oamenilor de știință, independent de convingerile lor personale, nu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
culturile moarte. Misiunea noastră nu constă doar în a pune capăt culturicidelor pe care le-am inițiat noi înșine, ci, de asemenea, în a recunoaște comorile de experiențe, înțelepciuni și subtilități ale culturilor pe care le nimicim. Ceea ce au descoperit antropologii europeni de astăzi în anumite triburi din cîmpia Amazonului, Africa sau Oceania nu se limitează la moravuri și rituri bizare; ei au aflat aici sentimentul unei existențe tihnite, cu relații mai bune între oameni, într-un cuvînt, adevărate arte de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
tranziția la economia de piață trebuia să își găsească loc în mentalitatea tradiționalistă și orientată spre sine a unei nații care primea cu suspiciune pe cei veniți să investească, primindu-i cu sloganul: Noi nu ne vindem țara !". Din perspectiva antropologiei culturale, aceste atitudini pot fi rezumate printr-o proiecție a succesivului în simultan, mai precis o încercare de a arde etapele dezvoltării pentru a acoperi un decalaj perceput ca injust, într-un fel de "căutare a timpului pierdut". Distanța între
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și articolele "Au carrefour des identités" (Studia Europaea, nr. 3/2008) și "Prin mit, la realitate" (apărut în volumul colectiv Partide și personalități populiste în România postcomunistă, Editura Institutului European, Iași, 2010). Principalele sale domenii de interes sunt extrema dreaptă, antropologia politică și analiza discursului. Bianca Gabriela Șomlea este licențiată în științe politice în cadrul Facultății de Științe Politice, Adminstrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, cu un studiu privitor la minciuna publică în context politic românesc. Este absolventă a Masterului de Etică
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
anumite zone. URSS este doar un aparent exemplu în privința uniformizării de care pomeniți. Homo sovieticus nu a reușit să se impună peste tot în imperiu. S-a speculat intens pe tema asta, nu numai Zinoviev, dar și în afară, în antropologia politică din ultima jumătate de secol. Or, din momentul când popoarele din componența Uniunii au avut libertatea să aleagă, ele au ales altceva, și-au descoperit propriile tradiții, valori, reflexe sociale, repunându-le în circuit, fie și în forme mimetice
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
fel sunt numeroase: să-i atenționăm sau să-i informăm pe alții, să explicăm cuiva cum se pune în funcțiune un aparat, să descriem o situație cuiva sau să convingem o persoană să facă un anumit lucru. Comunicare și cultură Antropologii care cercetează comunicarea umană tind să se concentreze pe rolul ei central în procesul continuității societății prin prezervarea și transmiterea culturii. Societatea a apărut și continuă să existe prin comunicarea simbolurilor semnificative. Noțiunile de onoare, bravură, iubire, cooperare și onestitate
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cititorului va fi afirmativ: cartea dnei Brădescu, care adoptă instrumente moderne pentru a explora o lume mai degrabă tradițională, are nu numai avantajul noutății, ci și pe cel al diversității unor abordări care vin din psihocritică, din studiile culturale, din antropologia literară. Cartea de față deschide calea către o abordare mai specializată a personajelor din proza lui Slavici și în același timp către o viziune structurală mai bine motivată a lumii în care ele evoluează împreună cu visele, suferințele și credințele lor
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
eredității" individuale și colective (intrate după al Doilea Război Mondial în faza experimentală), pe cele ale psihanalizei freudiene, jungiene, lacaniene (ajunsă și ea de multe decenii în etapa confirmărilor experimentale nu numai de tip manifest "patologic", dar și "normal"), ale antropologiei explicit sau implicit totalizante a lui Mircea Eliade etc"32. Criticul va urmări în chip procesual asemenea tărâmuri anevoie de străbătut "dinspre dat spre rezultat" în primă fază; dar nu o va face cu relaxarea celui sigur de drumul ales
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]