467,695 matches
-
un astfel de obicei nu-și mai are rostul. În al doilea rînd, studiul critic nehibridizat, neinvestit cu valențe generalizante, extraliterare nu-și mai găsește locul decît la editura Universității, eventual, pentru uzul studenților. Ambii autori practică o critică extrem de aplicată ' textul este sfînt, cam așa ne învață critica tradițională și atunci îl analizăm amănunțit fără să discutăm prea mult valabilitatea lui, rezistența lui. Ca să nu mai vorbim că nici un autor mare nu mai suportă o astfel de analiză ca la
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
puțin eficienți, cel puțin în durata scurtă, se vor dovedi scriitorii. Chiar dacă apropiați, nu însă și înfeudați zonei de interes a conservatorilor, Eminescu și Caragiale se detașează în peisajul cultural al epocii drept vocile cele mai autentice ale spiritului critic aplicat unei societăți aflate în cumpăna vremii. Liberalismul, tradus direct din surse franțuzești, a propulsat o faună diversă și spectaculoasă, numai bună de țintuit în insectarul său de către Caragiale. La intersecția dintre lumea românească, dinamică, cel puțin la nivelul elitelor, și
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
anunțe prăbușirea moralității europene, întemeiate pe credință. Noi, acești buni europeni ce suntem: prin ce ne distingem...? Mai întâi, prin faptul că suntem atei și imorali, dar sprijinim înainte de orice religiile și sistemele morale ale instinctului de turmă... Întreaga forță aplicată la dezvoltarea capacității de a voi, o artă care ne permite să purtăm măști, o artă de a înțelege dincolo de sentimente...' Exagerări, am putea spune astăzi cu toată gura. După un secol și jumătate, după 11 septembrie mai ales, se
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
altminteri, și care nu era un artist cu valoarea și scăderile lui, ci o entitate intangibilă, un fel de zeu supraterestru. Ei bine, criticul acesta, foarte stimat de mine, pînă în acea clipă, nu ezita să interzică (?!?) discuția și să aplice o scatoalcă pînă și unei... "doamne editoare" care îndrăznise să ia apărarea lui Marin Preda (căci despre el era vorba), afirmînd: " Cred că, în anumite situații, a apăra pe cineva e doar un alt mod de a-l acuza. În
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
lui funerară numele să-i fie încă citibil, cripta neacoperită de mușchi - oricum, ar fi datoria nepoțeilor pe care tocmai îi trece strada spre grădiniță. Socoteala nu este, firește, infailibilă, încape o marjă de un an-doi și ea nu se aplică acelor firi energice, mult întreprinzătoare, pe care obstinatul nostru anistorism le-a învățat că se poate, ba chiar trebuie, ca lor să le meargă bine, indiferent ce s-ar întâmpla prin preajmă. Mai cu seamă că în evuri de ciumă
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
încercare neîndemânatică de a le reaminti cititorilor săi occidentali cât de europeană este de fapt România, v-ați gândit la nume alternative, precum Elena Văcărescu sau N. Titulescu, ultimul bastion al Ligii Națiunilor care s-a opus ascensiunii nazismului? Ați aplica lui Céline sau Ezra Pound aceleași standarde aplicate lui Cioran sau Eliade? Unul dintre criticii dumneavoastră sugera că numele lui Eliade, Cioran sau Noica ar trebui mai degrabă legate de opera pe care au lăsat-o decât de ideile greșite
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
etc. Ideea mea era doar că s-a petrecut ceva foarte neplăcut atunci când primul ministru al unei țări a făcut declarații în numele ei referindu-se la oameni a căror carieră a fost maculată de trecerea prin hiper-naționalismul antisemit. Da, aș aplica aceleași criterii și scriitorilor francezi și englezi. Céline ș6ț e o comparație bună (n-o să-l auziți pe Chirac invocându-l în chip de mare reclamă pentru cultura franceză...) Pound ș7ț a fost antisemit în poemele lui, însă din punct
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
pricini întrucîtva diferite, Livius Ciocârlie, nehotărît între Don Quijote și Sancho Panza, între Timișoara și București, între critică și proză, Ion Manolescu și Paul Cernat, în căutarea comunismului pierdut, ca și Fănuș Neagu, cu deosebirea că numai ultimului i se poate aplica vorba românească ce-am avut și ce-am pierdut fără semn de întrebare. Spunîndu-vă ce bucurie ați fi avut dacă le cereați tuturor autografe, Ochiul magic nu bagă mîna în foc că i-ați fi întîlnit pe toți la Tîrg
La spartul Tîrgului de Carte: șapte observații și ceva în plus by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15679_a_17004]
-
ale unui ,,Colegiu" politizate monocolor și subprofesionale. O măsură punitivă de ultimă oră este retrogradarea furtivă din funcție, cu scoaterea din organigrama Cinematecii Române, a colegei noastre Irina Coroiu, după destituirea ilegală a directorului general B.T. Rîpeanu și tratamentul similar aplicat tînărului filmolog Dinu-Ioan Nicula. În suita de uzurpări practicate de clientela incompetentă a fostului PDSR, ne simțim astfel propria profesie direct periclitată, prin climatul de ostilitate față de cei care au asigurat în ultimii ani ținuta culturală, calitatea programelor publice, accesul
Somnul insulei filmice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15683_a_17008]
-
în noiembrie 1945, să-i reproșeze epistolar: "Iată să iau a bună carte a dtale: Arta prozatorilor români. Este acolo totuși o confuzie de preocupări, încît nu știe omul unde să te așeze. În fond e o carte științifică fiindcă aplici o metodă urmărind obiectiv rezultatele. Critica e un gen independent, care deși presupune preparația științifică, se desprinde ca și literatura pură de mișcarea strict investigativă, făcîndu-și un scop nu dintr-un adevăr abstract, cît din unul viu"... (Scrisori către Tudor
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
cuvîntul. În fond, chiar prin acuzația pe care a adus-o, CVT a stîrnit Justiția. Dacă se va dovedi, la Tribunal, că a spus adevărul, jos pălăria! Dar dacă se va dovedi că minte, nu e normal să i se aplice legea? Mușamalizarea acestei afaceri n-ar mai fi doar o palmă în plus pe mult încărcatul obraz al Justiției, ci ar însemna că șeful PRM-ului a avut dreptate, iar Parchetul s-a înșelat autosesizîndu-se împotriva lui. Dacă puterea vrea
Problema CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15686_a_17011]
-
amintindu-mi că în România trăiește Johnny Răducanu. Alex. Ștefănescu Cu Johnny la pian Cu ani în urmă, la Tescani, m-am amuzat cîntînd, cu Johnny la pian, tot soiul de muzici retro. Am descoperit, cu acel prilej, cît de aplicat și de serios poate fi prietenul meu, chiar cînd lucrurile pornesc de la o frivolitate. Crezusem că o să ne distrăm, pur și simplu, dar Johnny a transformat totul în construcție elaborată, în efect scenic: a gîndit un acompaniament abil, cu treceri
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
Rodica Zafiu Oralitatea și caracterul popular al limbajului sînt trăsături lingvistice deseori aplicate în analiza textelor literare și non-literare, dar care ar merita ele însele o analiză contextualizată. Dacă trăsăturile cele mai generale ale oralității sînt probabil universale, nu numai formele concrete, ci și funcțiile lor globale sînt specifice, iar evaluarea lor e
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
al oralității care nu va fi mai niciodată numit popular, ci, de exemplu. "vorbire incultă" - singurul în care pot să apară erori. în ideologia lingvistică autohtonă, limba literară și limba populară sînt concepte exclusiv pozitive, în vreme ce critici și corecții se aplică doar corespondentelor lor negative: stilul livresc, doct, savant - și limbajul incult (mai ales orășenesc). Ar trebui să vedem de ce oralitatea - ale cărei calități mult apreciate sînt naturalețea și accesibilitatea - e o valoare pozitivă la începuturile literaturii românești moderne: în proza
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
să fii mai rapid dect acasă sau pe stradă, că totul trebuie să fie ,,util". Dar în harababura conversației, cum să fii altfel decît ești? Mi-am impus totuși cîteva reguli de bun simț, pe care, conștient sau nu, le aplică toți ziariștii de televiziune: formulez întrebări scurte; consider că orice răspuns, fie și dezamăgitor, este mai important decît întrebarea (,,Răspunsul meu este da, spunea Woody Allen, dar care a fost întrebarea?"); nu uit niciodată că o dată cu mine întreabă și telespectatorul
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
joi, între douăsprezece și cincisprezece ore; vineri, între cinci și șapte ore; sîmbătă, între patru și zece ore; duminică, între opt și zece ore. Cît despre tehnica de lectură, bănuiala că aș folosi vreo metodă rapidă, mă șochează. Dacă aș aplica vreuna, ar fi o dovadă că puțin îmi pasă de muzicalitatea frazei, că nu mă interesează cum e scrisă cartea, că de fapt nu-mi place să citesc. Cele mai bune întrebări puse autorilor s-au iscat din remarcarea unei
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
Dumnezeu... Înaintea Lui, din contră, cea mai eficientă acțiune ar fi, dacă nu rugăciunea, atunci, în chip cert, să stai strâmb și să judeci drept - să te judeci singur pe tine. Câți nu deveniră cinici, nemernici, înțelegând subiectiv maxima romană, aplicând-o ad litteram: să nu care cumva să te gândești să te judeci singur pe tine, când întreprinzi cutare sau cutare lucru... Este exact diferența dintre Drept și Morală. Semnele fiind, desigur, schimbate... Altă nuanță, filosofică: Gnoseauton, Cunoaște-te pe
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
Ca și: ,, Corectitudinea e punctul de plecare al criticului. Și vai de criticul la care tocmai acest punct cardinal e un locus minoris resistentiae!". Reflecția lui E. Lovinescu se dovedește nespus de actuală și în cazul în care ea se aplica Junimii, precum unui corp de elită, unui ethos pe cît de restrîns în raza sa de întrupare, pe atît de contrastant-pilduitor în mediul în care s-a ivit: ,,Acțiunea cea mai puternică a Junimii asupra generației mele, adică asupra generației
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
această repulsie, cu toate efectele secundare, ar fi trebuit să fie bărbatul de stat, Ceaușescu, nu ,,academiciana". * Apropo de repulsie, Rodica Ciobanu remarcă în ADEVĂRUL că parlamentul român a devenit membru al unei clase deasupra poporului. Potrivit opiniei editorialisitei, ,,parlamentarii aplică un standard occidental pentru ei și un altul autohton pentru restul populației. Cu alte cuvinte, parlamentul român a ajuns din urmă Occidentul în ceea ce privește pretențiile sale personale, dar nu prea mai are legătură cu alegătorul său, căruia îi ignoră și speranțele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
propriile sale promisiuni făcute în România. * Gigi Becali a bătut un ziarist, și-a anunțat ADEVĂRUL cititorii, în timp ce NAȚIONAL, publicînd pe prima pagină o fotografie a aceluiași Becali, se întreba: Cine îl oprește? Cititorii COTIDIANULUI au aflat că Gigi Becali aplică legea pumnului în gură. Ziarul CURIERUL NAȚIONAL, al cărui director e unul dintre frații Păunescu, a prezentat în titlu acțiunea huliganică a lui Becali drept ,,pălmuire", după care, autorul relatării a pus punctul unde trebuia precizînd că Gigi Becali ,,a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
din ce în ce mai rar - emisiuni al căror bilanț este mai curînd pozitiv. Cine nu-și amintește cu nostalgie de "seratele" regretatului Iosif Sava? Firește, nu totul era perfect. Din multe puncte de vedere, seratele lui muzicale erau criticabile, mai ales dacă le aplicăm criteriile de performanță culturală la care se raporta însuși realizatorul lor. Dar, dincolo de orice neajunsuri, astfel de emisiuni făceau o bună propagandă valorilor reale din cele mai diverse domenii, propuneau un dialog civilizat, formator de atitudine civică, se constituiau într-
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
inestimabilă valoare de pe pereții unor amici, pe responsabilul cu ficțiunile de partid, Vasile Dâncu, și pe habarniștii de la finanțe, agricultură sau interne, calul de bătaie al jurnaliștilor a devenit suprarealista doamnă ce răspunde de învățământ și cercetare. Seria de upper-cuturi aplicate de-un fost lider al studenților (arogant în stil, însă extrem de precis în articularea ideilor) ministresei învățământului într-o emisiune televizată arată cât de nepregătiți pentru guvernare sunt, de fapt, ahtiații de putere ai lui Iliescu. Specialistă în perifraze, ocoluri
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
parte pentru că Nedelcovici nu e dintre aceia a căror scriitură să fie atît de respingătoare încît orice discuție să se poată opri la nivelul formei. Pe de altă parte, pentru că unui asemenea roman, problematizant, filosofic, dostoievskian, nu i se pot aplica exigențe îngust estetice. Ar fi simplu, de fapt simplist, să spunem că e un roman prea lung, fragmentat gratuit, nedigerabil și antipatic. Și să încheiem discuția. Dar asta ar însemna să nu ținem cont de un întreg program pe care
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
lor discipline, cu tangențe "calofile", cu o turnură, hélas, "literară". Propunîndu-și cumva masochist: "Nu vreau să "fac frumos". Sper să nu facem "literatură"", hermeneutul îi pune la punct pe cei ce procedează altminteri. O implacabilă reducere la scară i se aplică lui G. Călinescu, evident în numele infernalei "literaturi" la care și-a permis a apela: "stilul călinescian este mai mult un fel de fetiș, care nu a fost curmat. Călinescu nu are elevi. Piru nu este un elev al lui Călinescu
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
a direcției bibliotecii. Păstrarea liniștii în sălile de lectură sau în incinta bibliotecii este obligatorie (...) Cititorii BN au următoarele obligații (...) cititorului în culpă (...) și, în mod obligatoriu, i se va suspenda definitiv permisul de intrare în BNR (...) Dreptul de a aplica sancțiunile mai sus menționate (...) " și așa mai departe, pînă la "și, în mod obligatoriu, i se va anula dreptul de împrumut prin secția specializată a Bibliotecii Naționale./ DIRECȚIUNEA". Așa e tot regulamentul, plin de obligații, doar obligații, din care reiese
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]