11,785 matches
-
calitatea de șomer o are persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: − este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani și până la îndeplinirea condițiilor de pensionare; − starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci; − nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință definit în textul Legii nr. 76/2002; − este disponibilă să înceapă lucrul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
atacurilor neîncetate al căror obiect este. Și, prin autori ca Cioran sau Maxime Roussy, între atîția alții, vine să pună întrebări tulburătoare literaturii, făcînd să se clatine înseși noțiunile de realitate, adevăr, sinceritate. Autoficțiunea apare ca subgenul literar cel mai apt să exprime această non fixare a identității, pe care nu o mai percepem ca pe o maladie, ci ca pe un dat structural salutar. Indiscreții "Toute la vérité, rien que la vérité, rien que ma vérité." ("Adevărul, numai adevărul, numai
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
moderne. Chiar dacă provoacă sentimente de incoerență, destabilizare, fragmentare, panică și produce discursuri apocaliptice, hiperbolice și chiar pesimiste, susținătorii acestei interpretări consideră că diferențele sunt mult prea importante pentru a rămâne într-un stadiu cultural epuizat, care nu va putea fi apt să producă răspunsuri la noile provocări. De altfel, cei care susțin mutațiile de ordin paradigmatic (în sens kuhnian) dintre modernism și postmodernism concluzionează că abisul creat între ele a determinat ca discursurile, conceptele, practicile și strategiile să nu mai poată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și nu al cuprinderii sale totalizatoare). Retorica devine astfel relevantă în structurarea unor asemenea formațiuni discursive, de cele mai multe ori mixte, noțiuni "negative" de tipul celor care se regăsesc în textura discursivității postmoderne necesitând schițarea unei retorici a "deligitimării și destabilizării", aptă să contureze particularitățile unui asemenea fenomen. Importanței retoricii în postmodernism i se pot conferi mai multe răspunsuri posibile. Cel mai simplu dintre ele ar fi acela că o disciplină marginalizată și deseori desconsiderată de-a lungul istoriei sale (în pofida perioadelor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
că "metafora pare a angaja în totalitatea sa uzajul limbii filosofice"232. În concepția autorului francez, metafora nu este un simplu ornament, ci este o modalitate eficientă de vehiculare a ideilor; în discursul filosofic, metafora este aceea care va fi aptă să reprezinte "conținutul unei gândiri" sau al unei idei. Derrida propune imaginea istoriei umanității ca succesiune a unor metafore dominante. Preluând sintagma "mythologie blanche" din Jardin d'Epicure a lui Anatole France 233, Jacques Derrida va arăta cum prin uzură
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fi înlocuită cu o alta, în timp ce categoriile unui domeniu sunt "contaminate" cu cele ale altor domenii, într-o indeterminare totală. În acest context al pierderii specificității, simptomatică este imposibilitatea utilizării metaforei, care este acum înlocuită de către metonimie, considerată mult mai aptă să surprindă particularitățile noilor transformări generale. Indistincția generalizată a genurilor și domeniilor face desuetă metafora, deoarece, "pentru ca să existe metaforă, trebuie să existe câmpuri diferențiale și obiecte distincte. Or, contaminarea tuturor disciplinelor pune capăt acestei posibilități. Metonimie totală, virală prin definiție
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
acestei teorii: Katherine Hayles sancționează tendința autorului francez de a abstractiza foarte mult mediile simulate (cultura digitală), în pofida faptului că tehnologiile care stau la baza acestora se oferă într-o materialitate concretă. În contrast, Nick Perry consideră teoria simulării una aptă de a produce analize concrete ale culturii contemporane, iar James Der Derian chiar a dezvoltat, plecând de la textele lui Baudrillard, un model de analiză generală a complexelor relații și a limitelor din ce în ce mai subțiri dintre violență și distracție (entertainment). Cubitt consideră
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Harvey observă extrem de pertinent faptul că Jean Baudrillard, la fel ca Paul Virilio, se remarcă prin proiectul construirii unui paralelism între schimbările din societate și caracteristicile scriiturii lor. Altfel spus, acești autori intenționează să creeze o limbă și o imagistică apte să reflecte în mod sugestiv viteza transformărilor la care se referă: "în această categorie includ scrierile frenetice ale lui Baudrillard și Virilio, din moment ce acestea par înclinate să fuzioneze cu compresia spațiu-timp și să o copieze în propria lor retorică vie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
hotărîtor competitivitatea firmelor și performanța economică a țărilor date. În calitate de resursă productivă cheie, practicile manageriale și organizaționale reprezintă multitudinea și diversitatea de strategii, metode și tehnici, regăsite la nivelul diferitelor coordonate ale activității firmei ca structură economică . CTN sunt mai apte să susțină progresul În ceea ce privește o astfel de resursă productivă, din următoarele două aspecte: transnaționalele dispun de resursele necesare pentru susținerea acestui proces, sfera lor globală de acțiune le asigură accesul la un amplu ansamblu de experiență organizațională și talent managerial
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
mai bine necesitățile, În loc să Încerce să pună de acord procedurile adesea incompatibile ale partenerilor. Alianțele totale reprezintă forma de creare a alianțelor strategice Între corporațiile transnaționale cu cea mai rapidă creștere. Prin integrarea completă a eforturilor lor, firmele participante sunt apte să obțină o sinergie mai mare, utilizând resursele de care dispun. Alianțele totale sunt foarte dificil de Încheiat. Dificultatea rezultă din numeroasele domenii de colaborare care trebuie avute În vedere și asupra cărora se poartă negocieri. Ca urmare, aceste alianțe
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
În cazul firmelor locale. În al treilea rînd, inovarea tehnologică pe care transnaționalele o susțin implică, În mod necesar, realizarea de adaptări În planul metodelor organizaționale și al tehnicilor de conducere. Pe de altă parte, faptul că CTN sunt mai apte să susțină progresul În ceea ce privește o astfel de resursă productivă, ține de două avantaje ale acestora față de alte firme: transnaționalele dispun de resursele necesare pentru susținerea acestui proces, sfera lor globală de acțiune le asigură accesul la un amplu ansamblu de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
parte componentă esențială a pachetului investițional. 4. Descrieți domeniile asupra cărora acționează practicile manageriale și organizaționale utilizate de CTN. 5. Descrieți motivațiile CTN de a susține inovarea managerială și organizațională. 6. Care sunt avantajele specifice CTN ce le fac mai apte să susțină progresul managerial și organizațional? 7. Explicați ce factori contribuie la succesul transferului de competențele manageriale În economiile-gazdă. 8. Ce categorii de firme locale pot beneficia de operațiunile CTN În economiilegazdă? 9. Descrieți efectele cantitative ale ISD asupra pieței
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
indicatori prin care investitorul analizează forța de muncă și ocuparea este format din : 72. Resursele de muncă disponibile. Indicatorul are În vedere forța totală de muncă disponibilă Într-o economie și se calculează ca diferență Între totalul populației În vârstă aptă de muncă și populația În vârstă de muncă cu incapacitate de muncă la care se adaugă populația În afara limitei vârstei de muncă și care lucrează. 73. Populația ocupată.. Se referă numai la populația efectiv angajată În procese de muncă În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
destul de dificil de realizat și necesită de mersuri complexe, din cauza caracterului său ab str act, care nu se referă la ceva concret, ușor de pus în evidență. Dezbaterea privitoare la globa lizare a evoluat de la o recunoaștere generală a f aptului că acest fenomen generează multiple efecte negative și că există fundamente reale pentru cel puțin o parte din nemulțumiri, la o analiză mai profundă, care asoci ază strategii specifice cu anumite eșecuri. Nicicând, nu a existat un fenomen atât de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
melor internaționale, în general, recunoscute. Ea cuprinde, în sfera sa, procese spațio temporale de schimbare, care susțin o transform are în organizarea relațiilor inter-umane, prin legarea și extinderea activității umane, peste regiuni și continente. Ca urmare a acestu i f apt, în ultimele decenii, lu mea a devenit tot mai interconectată, ca urmare a întrepătrunderii forțelor economice, tehnologice, politice, sociologice ș i c ulturale. Globalizarea nu este un fenomen exclusiv econom ic, ci unul general, complex, multifuncțional. Acesta cuprinde între aga
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
că acest proces repre zintă o adevărată catastrofă pentru istoria ome nir ii, o nouă formă de colo nialism sau totalitarism. Astfel, fenomenul globalizării este o temă care pr ovoacă reacții puter nice și mai puțin obișnuite, poate, din cauza f apt ului că globalizarea, plasând sistemul economic dincolo de granițele unui sin gur stat, ne forțează, de fapt, să ne dăm seama ce simțim în legătură cu mâna invizibilă. Dacă privim piețele ca fiind, în esență, un lucru bun, atun ci capacitatea globalizării de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
scrie despre globalizare, el poate fi acuzat de necunoașterea lumii reale. Dacă un om de afaceri scrie despre globalizare, el poate fi acuzat, la rândul său, de neînțelegerea forțelor mai ex tinse care acționează pe anumite piețe sau de f apt ul că se gândește doar la profit. Aproape toți cei care au încercat să spună ceva inteligibil despre fenomenul globalizării s au confruntat cu o anumită deficiență de cunoaș tere sau credibilitate care poate face ca opini a l or
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
toate țările s au implicat în acest proces. Cele care s au globalizat s au descurcat bine, dar, după cum ne arată criti cii globalizării, unele țări au fost incapabile să profite de globalizare. P ent ru țările care au fost apte să profite de procesul globalizării, inegalitatea ven itului a scăzut, deoarece ace lea care, inițial, erau sărace au reușit să și deschidă economiile către restul lumii și să participe la schimburile comerciale și financiare internaționale. 1.4.2. Sfârșitul primei
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cre anțelor pe fondul unei intervenții guvernamenta le (graficul nr. 4.6., pane lul din stânga). Prețurile titlurilor de capita l p entru fostele bănci de inves tiții de sine stătătoare le au depășit pe cele din sectorul bancar, acest f apt contribuind la o schimbare a centrului de greutate privind expunerea bancară de la portofoliul de tranzacționare la por tofoliul bancar (graficul nr. 4.6., panelul din dreapta). Incertitudinea a fost, de asemenea, determinată de semnalele care arătau că salvarea sectorului financiar și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
din punct de vedere al bogăției, iar slăbi ciu nile uniunii monetare devin, astfel, evidente. Criza „generată în America“are efecte complexe asu pra economiilor europene, astfel încât oficialii europeni acuză S. U.A. pentru externalitățile suportate de propriile lor economii, în ciuda f apt ului că excese au avut loc în întreaga lume, acestea fiind concretizate în re glementări lipsite de actualitate, distorsionări guvernamentale și supervizare deficitară. Atunci când „bula imobiliară“ a explodat, liderii euro pen i au refuzat să creadă că U.E. se confruntă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a câte unui dramaturg de un comic caustic. Astfel se întâmplă atât în Occident, acolo unde există capodopere ale temei, cât și în România, unde gustul public nu a dictat, din nefericire pentru curiosul cercetător contemporan, apariția unor producții literare apte de a produce frică și unde firavele, dar fascinantele încercări de constituire a unei terori de sorginte fantastică în romantism și în modernism s-au izbit, previzibil, de carcanele cenzurii comuniste în a doua jumătate a secolului al XX-lea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și groaza sunt opuse până într-atât, încât prima lărgește sufletul și trezește la o viață intensă facultățile, iar a doua le restrânge, le îngheață și aproape le anihilează" (Sandner 2004: 47). Potrivit acestei definiții sintetice, teroarea ar fi creativă, aptă de a fertiliza și chiar de a activa emoțiile estetice latente, în timp ce groaza are efect paralizant, distrugător pentru potențialul empatic.10 Bref, prima are valențe estetice pozitive, în vreme ce ultima transportă un bagaj artistic negativ. Steven Bruhm notează, la rândul său
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
unei singure emoții umane frica trebuie, în mod paradoxal, să realizeze ceva mai mult decât să ne înfricoșeze înainte de a transcende această limitare a genului lor" (Sullivan, 1986: 16). Altfel spus, proza terifiantă convertește frica într-o insolită trambulină semasiologică, aptă de a aduna, într-un curcubeu al semnificațiilor spontane, stări estetice dintre cele mai diverse. Iar elementul cel mai spectaculos din interiorul acestui univers formulat pe o premisă unicordă este acela că știm întotdeauna de unde pornim, însă rareori intuim unde
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
autentic romantism. [...] Cunoscător al expresiei bisericești cu iz arhaic, scriitorul mânuiește totodată depășind, uneori, simțul măsurii neologismul, pe care-l împerechează neașteptat cu termenul neaoș" (1970: 331). În fine, Dim. Păcurariu vede în preotul cu vocație "un virtuoz al limbii", apt de a cultiva, în pură descendență barocă, "un stil excesiv cizelat și împodobit, cu elemente căutate pe de o parte în straturile mai vechi ale limbii, pe de altă parte în fondul neologistic" (1981: 171). Cine s-ar aștepta ca
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
toate încheieturile și, biruind cu greutatea-i de mortăciune cea din urmă împotrivire a lui Stavrache, îl îngenunchie, îl trânti jos și-i puse, ca un luptător teafăr, biruitor, genunchiul pe piept". Sintagma "greutatea de mortăciune" este o indicație auctorială aptă de a-i oferi cititorului o privire asupra interiorului psihic al eroului, care crede, cu resemnare nevrotică evidentă, că se confruntă cu o fantomă incarnată. Că avem de-a face cu un calm aparent al victimei asaltului devine clar chiar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]