2,792 matches
-
După cum am arătat într-un capitol din lucrarea O istorie a Iașului în imagini medalistice, prima instituție de învățământ ieșean prezentă pe o medalie este Academia Mihăileană. Autentică, sau plăsmuire târzie după unele păreri nesusținute cu argumente credibile, această medalie (aramă, 40 mm), concepută doar din inscripții, este cea dintâi realizare românească în domeniu, un prim document de acest tip care consemnează un eveniment cultural din viața Moldovei, aniversarea inaugurării primei instituții de învățământ superior din Iași. Medalia este realizată la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
prezența familiei regale. Discursul inaugural a fost rostit de Spiru Haret, ministrul instrucțiunii publice și al cultelor, în acea memorabilă zi de 21 octombrie 1897. În anul inaugurării edificiului sunt realizate două medalii. O primă medalie (65 mm, argint și aramă), considerată oficială, are pe revers (fig. 39rv) bustul în profil spre stânga al regelui Carol I și inscripția semicirculară CAROL I REGE AL ROMANIEI. Pe avers (fig.39av), într-o cunună de lauri, este inscripția pe cinci rânduri ÎN AMINTIREA
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Bologa, care remarcă greșeala din transcrierea legendei aversului GREGORIO STOURDZA în loc de GR. STURDZA, de către autorul scrisorii, precum și ,,eroarea ortografică a autorilor medaliei: pluralul de la MILE este «MILIA», nu «MILLIA»”. Literatura medalistică românească remarcă existența acestor medalii, bătute în aur, argint, aramă și plumb, cu dimensiuni de 48 și 52 mm. Se poate aprecia că ne găsim în fața unor realizări medalistice care lasă o impresie plăcută contemplatorului prin finețea execuției detaliilor la reprezentările de pe revers și mai ales prin intenția gravorului, reușită
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
lui Cuza (DOMNITORULU ROMANIEI), iar medalia fuzionării armatelor la Socola sugerează implicit calitatea acestuia de comandant al oștirii române. Grija domnitorului pentru înzestrarea armatei cu tehnică de luptă este probată, cum spuneam mai sus, de medalia Arsenalului armatei (51 mm, aramă, aurite, argintate, aluminiu). Medalia are gravată pe revers clădirea acestei întreprinderi de tehnică militară, sub care este plasată stema statului român, iar deasupra, pe trei rânduri (primul rând semicircular) inscripția MANUFACTURA/ DE / ARME (fig. 71rv). Aversul prezintă o inscripție pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de laur. În anul când domnitorul s-a stins din viață, 1873, debutează categoria medaliilor dedicate memoriei acestuia. Atunci, soția celui dispărut, Doamna Elena, dispune baterea unor medalii cu toartă, de mărimea unei monede mijlocii, confecționate din aur, argint și aramă (fig 75av și 75rv). Un an mai târziu, tot din inițiativa Elenei Cuza sunt realizate medalii cu aceleași modeste dimensiuni (fig 76av și 76rv). Cele două tipuri de medalii au aversul identic - portretul clasic al domnitorului în profil spre stânga
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și mărfuri. Cei din localitatea unde funcționa vama internă puteau circula liber dintr-o parte în alta, cu vitele, carele și mărfurile lor, fără să plătească vama de ieșire sau intrare în localitate. Exploatarea minereurilor de fier, plumb, aur și aramă a fost încredințată de statul austriac industriașului Anton Manz. Acesta a preluat mai întâi „întreprinderile” de la Iacobeni „de la un consorțiu local, de la o societate de notabilități din țară” <footnote Ibidem. footnote>. Dacă ne luam după mărturiile oficiale, care vorbesc despre
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
având în vedere forțele cu care trag de el, în toate direcțiile, stelele în număr nesfârșit ale Universului). Una din principalele probleme la care caută să răspundă este cea a delimitării Universului. Universul C. Flammarion, Woodcut, Paris 1888, gravură în aramă care înfățișa percepția pe care o aveau oamenii epocii asupra Universului - cerul era ca un geam transparent, și în afara lui, se aflau stelele și planetele Albert Einstein (14 martie 1879 18 aprilie 1955) S-a născut în Ulm, Germania, la
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
a definit parcursul propriei evoluții. Într-un cu totul alt fel putem vorbi și despre Gh. Petrașcu care, la o oarecare distanță de Stahi, purtând privirea asupra modernității eu- ropene, și-a structurat propriul repertoriu for- mat din vase de aramă și tingiri, de exemplu, pe care le-a tensionat pictural cu suflul materiei colorate în tablouri inegalabile. Stahi pare a fi agreat din creația lui Chardin eleganța și clasicitatea compoziției, a spațiilor largi, gustul pentru formatele larg dreptunghiulare ale pânzelor
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Cu-Zn, bronzuri: Cu-Sn, aliaje cu rezistență electrică: nichelina sau constantanul Cu-Ni, cu proprietăți magnetice: Fe-Co-Cu-Ni) își găsesc numeroase întrebuințări practice, dintre care putem aminti fabricarea de: robineți, tablă pentru acoperișuri, monezi, cabluri electrice și conductori, vase de aramă, plăci de circuite, imprimate, confecționarea de instalații și aparate industriale, radiatoare de mașini și piese auto. Alamele servesc la confecționarea pieselor de mașini, la confecționarea autoclavelor, a robineților de apă, de gaz , a mânerelor de uși , a balamalelor etc. Bronzul
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca. În odăița de lîngă bucătărie, la fereastră aștepta În haine de sărbătoare Paraschiva lui Vichentie, femeie uscățivă, Îmbătrînită Înainte de vreme. Ea ținea În dreapta o menedă de aramă de două copeici și, solemnă, se adresă stăpînei, alături de care mergea Irina cu copilul În brațe, urmînd-o În cortegiu Margareta Iozefovna, mama Zoița, jupîneasa Marghioala și Încă cîțiva din domesticitate. Se adaugă Lemeș lăutarul, evreu din Bălți, un fel de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
mare. El calcă rar. Nu are milă. Uneori urlă. d. Ion urmărea ecranul. Ioane, la culcare! Mai e o oră, mamă! 49. Completați propozițiile cu cuvintele potrivite din paranteză: Cornelia are caramele cu ......... (alune/miere) El are o ............la umăr. (aramă/rană) 50. Citiți și transcrieți cuvintele: lacăt, tractor, tren, tun, antenă, cort, cart, lanternă, rulment, tel, tron, trotinetă, cretă, termometru 51. Grupați în aceleași coloane cuvintele care au același număr de silabe: carnet, caiet, tort, temă, mut, nit, carte, unt
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
mai vechi și etnografii au observat că davele dacice erau fortificate și aveau turnuri de apărare (sau de veghe) în genul celor ale grecilor și ale burgului german". Legat de unele fortificații cu elemente metalice (dacii erau mari producători de aramă) apare toponimul "Vadul de Aramă", fostă localitate situată la sud de Vadul Vejei, care devine cătun la sfârșitul sec. XIX și a fost înglobat în acesta din urmă în 1876). Apoi pâraiele Arama și Arămușul curg dinspre zona movilei Faur
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
observat că davele dacice erau fortificate și aveau turnuri de apărare (sau de veghe) în genul celor ale grecilor și ale burgului german". Legat de unele fortificații cu elemente metalice (dacii erau mari producători de aramă) apare toponimul "Vadul de Aramă", fostă localitate situată la sud de Vadul Vejei, care devine cătun la sfârșitul sec. XIX și a fost înglobat în acesta din urmă în 1876). Apoi pâraiele Arama și Arămușul curg dinspre zona movilei Faur (com. Țibana), fapt ce ar
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
elemente metalice (dacii erau mari producători de aramă) apare toponimul "Vadul de Aramă", fostă localitate situată la sud de Vadul Vejei, care devine cătun la sfârșitul sec. XIX și a fost înglobat în acesta din urmă în 1876). Apoi pâraiele Arama și Arămușul curg dinspre zona movilei Faur (com. Țibana), fapt ce ar putea demonstra existența unor forme de metalurgie (ca și în dealul Faurul de la NE de Ș cheia). La cca. 300400 m est de cetatea "Între Ș anțuri", "pe
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
construcții subterane descrise ca fiind "fântâni zidite și intercomunicante".Considerăm că în realitate acestea reprezintă cuptoarele unui bordei-atelier semiîngropat de tipul celui de la Butnărești, descris de Gh. Bichir în “Cultura carpică". În afara uneltelor, armelor și podoabelor obiș nuite din metal (aramă, bronz, fier), în centrul zonei cercetate s-au găsit 5 encolpioane din metal la Tibănești, un depozit de fibule de bronz foarte vechi la Rafaila, în punctul numit "Ezer", Încadrat de M. Petrescu Dâmbovița la Hallstatt B1 din sec. X
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
inimă lipsită de iubire și dăruirea unor bunuri oricât de mari, dar tot fără iubire, nu sunt de nici un folos, precum spune Sfântul Apostol Pavel: “De aș grăi în limbile omenești și îngerești, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare și chimval răsunător... și de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul să-l arză și dragoste nu am, nici un folos nu mi este” (1 Corinteni 13, 1-3). Dumnezeu le făgăduiește celor milostivi că-i va
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Ion Agârbiceanu: Baba Safta; La săniuș; Ciocârlia; Vasile Alecsandri: Iarna; Sfârșitul iernii; Peneș Curcanul; Grigore Alexandrescu: Boul și vițelul; Câinele și cățelul; Vulpoiul predicator; Tudor Arghezi: Zdreanță;Stupul lor;Tâlharul pedepsit; Hoțu’; Zece căței; Zece mâțe; Lucian Blaga: Cărăbușul de aramă; Din copilăria mea; Vara; Dimitrie Bolintineanu: Preda Buzescu; Muma lui ștefan cel Mare; Cea de pe urmș noapte a lui Mihai cel Mare; Alexandru Brătescu Voinești: Puiul;Privighetoarea; Nicușor; Niculăiță minciună; Ion Luca Caragiale: D-l Goe; Vizit ;, Bubico; Cănuță om
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
să-ți fie sprijin atunci când tânjești că nu o poți vorbi ci numai citi, neavând cu cine! Pentru că Eminescu, Matveevici, Pralea “cel cu firea cea întoarsă“, Văcărescu, “lira de argint Sihleanu”, Boliac care “cânta iobagul și-a lui lanțuri de arama“, Eliad și Mureșan, Bolintineanu și Negruzzi, veselul Alecsandri “acel rege-al poeziei veșnic tânăr și ferice, ce din frunze îți doinește, ce cu fluierul îți zice“, toți de-a lungul anilor au muncit, au creat și au militat pentru ca limba
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
din stânga: văzând preotul (sau slujitorul) altarului care era pe scaunul (sau la postul) său acele divine falange a fugit pe furiș. Al cetății mare preot (De)Ceneu; în coloana din dreapta: apoi, oamenii (sau pământenii) au pus pe domnul aramicilor (sau aramilor), pe Zamolxis, cu ultima suflare a unei oi vii de la apa sfântă, Apolo să fie (sau să-l reprezinte). În textul original “S”-ul de la începutul antipenultimului cuvânt, probabil a fost imprimat din greșeală de două ori, motiv pentru care
Originea antica a numelui Moldovei (Din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83667_a_84992]
-
de catagrafiile întocmite periodic timp de o jumătate de veac, dar și de alte categorii de izvoare, dispunem de informații destul de clare privitoare la evoluția demografică a satelor Belcești, Ulmi și Poleni, precum și la apariția pe moșia Belcești a odăilor Arama, Coarnele Caprei, Dorna, Glodurile, Huc și Praguri, în incinta cărora s-au format ulterior satele Arama, Coarnele Caprei, Focuri și Munteni. Cea mai însemnată creștere numerică a populației a avut-o satul Belcești, datorată, nu atât sporului demografic, ci - așa cum
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
izvoare, dispunem de informații destul de clare privitoare la evoluția demografică a satelor Belcești, Ulmi și Poleni, precum și la apariția pe moșia Belcești a odăilor Arama, Coarnele Caprei, Dorna, Glodurile, Huc și Praguri, în incinta cărora s-au format ulterior satele Arama, Coarnele Caprei, Focuri și Munteni. Cea mai însemnată creștere numerică a populației a avut-o satul Belcești, datorată, nu atât sporului demografic, ci - așa cum am mai amintit - mai ales emigrației interne, prin stabilirea pe moșia Belcești, începând din ultimele decenii
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
la Belcești 17. În afară de aceștia întâlnim între lăcuitorii birnici din Belcești, 2 veniți din Lătăi: (ținutul Botoșani), câte unul din Codăești (ținutul Vaslui), Ceplenița, Roman și Sârca, precum și un altul din loc niștiut vinit și aice trăitor, iar în odăile Arama și Huc se aflau 7 gospodari (birnici, n.ns.) și 7 căpătăieri, unii veniți din Borșa, Ceplenița, Crivești, Todirești sau Târgu Frumos. Mai numeroși erau căpătăierii; o parte din ei înscriși la bir în Belcești, iar alții în târgurile și
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
veneau. Hrihorov din Târgu Frumos, care avea o prisacă la Belcești, sau evreul orândar Mehăl Naileth, din Hârlău, supus cezaro-crăiesc (austriac, n.ns.), alături de alți patru evrei din Hârlău și un armean din Botoșani, care țineau în arendă crâșmele din Arama, Huc, Poșta Sociei și Spinoasa. Desigur, fenomenul mobilității populației îi implică și pe lăcuitorii fugiți din Belcești, documentul menționând că numărul acestora ar fi fost de 16, dar, de fapt, sunt enumerate numele a 40 de persoane, care s-ar
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
bătrăni și 3 văduve în 183835 și 47 birnici, 2 bătrâni și 2 văduve în 185236. Menționăm că în Poleni nu se aflau preoți și dascăli, satul neavând biserică, iar numărul celor stabiliți temporar era neînsemnat; câte un căpătăier din Arama și Belcești și un morar din Gura Văii, ținutul Neamț. Prin natura lor, catagrafiile întocmite de vistieria Moldovei în prima jumătate a secolului al XIX-lea cuprind doar numele capilor de familie, care reprezentau toate categoriile fiscale din satele, târgurile
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
stilul și tehnica icoanei dar cu expresii realiste ale feței, păstrând specificitatea portului, a îmbrăcămintei aristocratice, elegant împodobite. În această epocă începe acoperirea sau împodobirea ca protecție a icoanei cu argint, sau cu un metal mai puțin pretențios, în general aramă argintată sau aurită. Prin toate acestea se proceda la o acoperire aproape totală a imaginii pictate lăsând vizibile doar chipul și mâinile. Apoi după dorința destinatarului se mai aplicau ornamente, perle, sau alte pietre prețioase, toate acestea dimi‑ nuând într
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]