2,333 matches
-
de brad. Pe bolta absidei domină chipul lui „Iisus Hristos” înconjurat de mulțimea de stele. Iconostasul este compartimentat în mai multe registre. Sub tema „Răstignirii” se înșiră, în medalioane circulare, prorocii; urmează al treilea registru, cu portretele apostolilor înscrise în arcade. Al patrulea registru este cel al ușilor iconostasului („Bunavestire ”, „Sf. Arhidiacon Ștefan” și „Sf. Nicolae”). Pictura de la bolta naosului se continuă la pereții laterali prin friza „sfinților martiri” urmată mai jos de suita temelor legate de „Patimile lui Hristos”. Pe
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
împodobiți cu motivul frânghiei răsucite, sculptate în relief înalt, dar și cu rozete solare, cruci și linii frânte. Turnul-clopotniță, înălțat la capătul vestic al coamei acoperișului, este de forma unei prisme cu secțiunea plană pătrată. Deasupra foișorului, înzestrat cu două arcade semicirculare pe fiecare latură, se înalță coiful piramidal acoperit cu șindrilă. În interior pronaosul este tăvănit. În peretele ce-l desparte de naos se află o ușă ce are cadrul împodobit cu rozete și linii frânte. Naosul a fost acoperit
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
Petru Erei. Benzi roșii și albe, trasate semicircular, delimitează friza medalioanelor cu prooroci, decorate pe motivul viței de vie cu struguri, de aceia, rămasă fragmentar (prin tăierea deschiderii semicirculare) a Răstignirii (mironosițele, Sf. Ioan, sutașul). Deasupra intrărilor, friza apostolilor, în arcade polilobe, cu reprezentarea Deisis, redă pe Ioan și Maria în întregime, după modelul frizei provenită de la mănăstire, și care ne evocă realizările lui Pârvu Mutu. Ușile împărătești (uscior în frînghie), cu reușita reprezentare a Blagoveșteniei, pe fond arhitectonic, a lui
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
un castel pentru persoane regale. Bernard Salviati obține autorizația de fortificare a castelului, apărând astfel drumul pentru patrule ce se vede de-a lungul donjonului pătrat. Restul castelului se inspiră din Blois, cu galeria sa cu stâlpi octogonali, susținând patru arcade cu bolți teșite, un etaj luminat de ferestre mici și două ziduri grele, triunghiulare, la nivelul acoperișului. În 1545 Pierre de Ronsard (poet și scriitor, supranumit „prințul poeților”), o întalneste cu ocazia unei sărbători la curtea castelului Blois pe Cassandre
Castelul Talcy () [Corola-website/Science/315600_a_316929]
-
cuprinde un maiestuos turn-portic, umbrit de turela din unghiul de nord-vest și de o aripă din vest, cu care s-a unit pentru a merge mai departe cu galeria acoperită și delimitând curtea de onoare interioară care este decorată cu arcade. Ea adăpostește un puț acoperit cu un dom din ardezie, ce constituie o marcă emblematică a edificiului. Aripa estică cuprinde un parter și două etaje. La parter găsim bucătăria, o anticameră și camera stil Carol IX, iar la etaj saloane
Castelul Talcy () [Corola-website/Science/315600_a_316929]
-
către cel de-al doilea război mondial. Reprezentanții de seamă ai acestei mișcări, precum Ion Mincu, au receptat formele stilului brâncovenesc, pe care l-au folosit în operele lor. Stilul neobrâncovenesc reprezintă un amestec de elemente răsăritene bizantine (de exemplu, arcada scurtă, coloanele mici și groase etc.) și motive arhitecturale și etnografice țărănești locale, precum și de anumite modele de artă otomană, la care se adaugă și teme de renaștere italiană târzie, preluate din arhitectura palatelor construite pentru domnitorul Constantin Brâncoveanu (1688-1714
Arhitectură neobrâncovenească () [Corola-website/Science/315681_a_317010]
-
pereților prin ,zugravii Șarlea Ștefan și Șarlea Matei frați de la Feisa”. Mare parte din haina picturală a fost cândva curățată de ploi, din fragmentele rămase adunându-se următoarea iconografie: pronaos, mucenițe și mironosițe; naos, registre de mucenici în decor de arcade, iar nașterea bolții, reprezentări din viața lui Hristos, încadrate de evangheliști, detașându-se, ca realizare artistică, Cina cea de taină. Pe timpanul de vest se desfașoară o impresionantă compoziție pe tema Răstignirii. În absida, altarului: Sfânta Treime, cete îngerești, Jertfa
Biserica de lemn din Copand () [Corola-website/Science/315795_a_317124]
-
Popa și care a fost publicată de către Alexandru Baboș. Fotografia făcută din navă înspre absida altarului surprinde partea inferioară a iconostasului. În cadrul registrului al treilea se observă că au fost pictate scena Deisis și reprezentările apostolilor, grupați câte doi sub arcade. Din registrul al doilea fotografia redă doar partea inferioară, distingându-se parțial medalioanele cu prooroci, iar în partea mediană a fost probabil pictată Maica Domnului. Prin compararea decorației iconostaselor pictate de Alexandru Ponehalschi se constată o complicare a formelor: decorația
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
a așezării. Pereții, cu temelia direct pe pământ, au dibace îmbinări în „coadă de rândunică” și delicata profilatură a consolelor, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Clopotnița de peste pronaos, al cărui foișor în console are arcade pe colonete sculptate, și fleșă înaltă, constituie un adaos din 1811 sau 1869. Contemporană cu aceasta este și prispa de vest, cu brațul cioplit în trepte, stâlpi liberi, racordat prin contrafișe, grinzi cu bogată profilatură. Ferestrele sunt și ele ulterioare
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
decroșată. Acoperișul de șindrilă, unitar, acoperă și porțiunile decroșate, sprijinindu-se la colțurile absidei altarului pe doi stâlpi și formând astfel două mici pridvoare. Deasupra pronaosului se ridică un turn cu baza pătrată, având o galerie deschisă, cu câte două arcade pe fiecare latură. Coiful înalt, dar proporțional față de restul construcției, are o bază de asemenea pătrată. Se remarcă, dintre elementele reprezentative, o mică fereastră semicirculară, tăiată în lățimea unei singure bârne și consolele în trepte ce susțin acoperișul la colțurile
Biserica de lemn din Dobricel () [Corola-website/Science/316540_a_317869]
-
se află un șir de ocnițe care înconjoară biserica ca un brâu. Firidele și ocnițele se regăsesc și la turla aflată deasupra naosului. În interior, se constată eliminarea zidului despărțitor dintre pronaos și naos, care a fost înlocuit cu o arcadă puternică care susține bolta și care se reazemă pe ziduri prin console. Deasupra naosului se află o turlă deschisă cu baza poligonală îngropată parțial în acoperișul bisericii. Ferestrele și ușile au tocuri de piatră cu elemente gotice. În anul 1958
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
de vest. El are la partea superioară o boltă semisferică. Între pronaos și naos era un zid care a fost demolat în secolul al XVIII-lea , cu această ocazie fiind distrus și tabloul votiv. Intrarea făcându-se astăzi pe sub o arcadă sprijinită pe doi stâlpi marginali mari, fixați în ziduri. Naosul are două ferestre mici cu ancadramente gotice pe absidele laterale semicirculare. Deasupra naosului se află o turlă înaltă, cilindrică pe interior și poligonală pe exterior, și care se sprijină pe
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
de către noul șef-rabin al orașului, Yitzhak Kunstadt. a fost construit în stil maur, fiind o clădire masivă cu două turnuri înalte acoperite cu cupole care conferă clădirii aspectul unei catedrale ortodoxe. Intrarea principală se face pe sub una dintre cele trei arcade care se sprijină pe patru coloane masive. Ferestrele templului sunt circulare, terminate în arcade. Interiorul templului prezintă decorațiuni realizate într-un amestec de stiluri: Renaștere, baroc, maur. Orașul Rădăuți a avut rabini-șefi care conduceau activitatea religioasă a comunității. Această funcție
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
o clădire masivă cu două turnuri înalte acoperite cu cupole care conferă clădirii aspectul unei catedrale ortodoxe. Intrarea principală se face pe sub una dintre cele trei arcade care se sprijină pe patru coloane masive. Ferestrele templului sunt circulare, terminate în arcade. Interiorul templului prezintă decorațiuni realizate într-un amestec de stiluri: Renaștere, baroc, maur. Orașul Rădăuți a avut rabini-șefi care conduceau activitatea religioasă a comunității. Această funcție a fost îndeplinită de către Hirsch Shapiro (1861-1881), Yitzhak Rabin Kunstadt (1883-1909), dr. Yaacov Hoffman
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
este pictată cu scene din minunile și patimile Lui Iisus. Altarul este cu 5 laturi și absida decroșată; ansamblul mural datează din a doua jumătate a sec.XVIII-lea; sccenele pictate sunt însoțite de inscripții în chirilică; ușile de la intrare, arcadele ce împart bolțile naosului și ușile iconostasului sunt bogat ornamentate cu motivul funiei, al soarelui, butoane din lemn, romburi, denticole. În timpul în care a funcționat ca parohie, adică până în anul 1970, în localitatea Bungard, timp de 230-235 ani, au slujit
Biserica de lemn din Bungard () [Corola-website/Science/316599_a_317928]
-
Adevărul literar și artistic", "Azi", "Stânga", "Arta", "Excelsior", "Da și nu", "Ulisse" și a fost redactor la "Vremea" (1931-1936), "Rampa" (1933-1934), "Revista Fundațiilor Regale" (de la fundarea ei în 1943). Între 1944 și 1949 a publicat texte în "Bis", "Agora", "Timpul", "Arcade", "Națiunea", "Universul". Între 1949 și 1960 nu i s-a permis să publice cu numele lui dar a publicat sub pseudonim (Anton Coman), din cauze politice. Singurele excepții erau monografiile consacrate unor sculptori sau pictori: "Octav Băncilă" (1954), Abgar Baltazar
Petru Comarnescu () [Corola-website/Science/316617_a_317946]
-
tipului de biserică de târg (copiind aproape exact planul bisericii lui Ștefan cel Mare de la Piatra Neamț). Biserica este construită din piatră brută, cioplită la soclu, colțuri și contraforturi. Pe lângă aceasta, în anumite locuri s-a folosit și cărămidă (la picioarele arcadelor, la firidele alungite și la ocnițe). Biserica are dimensiuni relativ reduse: 21,40 m lungime și 5,80 m lățime - în interior, 24,40 m lungime și 8,50 m lățime - în exterior și o înălțime de 16 metri. În dreptul
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
construită din cărămidă și așezată pe două baze: prima pătrată și a doua stelată. Pe turlă se află firide alungite, patru ferestre dreptunghiulare mici dispuse în cele patru puncte cardinale, patru contraforturi mici și două rânduri de ocnițe (unul deasupra arcadelor și unul la baza stelată). Turla are decorații din cărămizi ceramice smălțuite la partea superioară și la arcadele oarbe. În interior, biserica este compartimentată în următoarele încăperi: altar, naos cu boltă moldovenească, peste care se înalță turla, pronaos și pridvor
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
firide alungite, patru ferestre dreptunghiulare mici dispuse în cele patru puncte cardinale, patru contraforturi mici și două rânduri de ocnițe (unul deasupra arcadelor și unul la baza stelată). Turla are decorații din cărămizi ceramice smălțuite la partea superioară și la arcadele oarbe. În interior, biserica este compartimentată în următoarele încăperi: altar, naos cu boltă moldovenească, peste care se înalță turla, pronaos și pridvor închis (exonartex), cu trei ferestre mari în stil gotic spre vest. Ferestrele pronaosului sunt mai mici decât cele
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
semicilindric, iar în continuare se intră în absida altarului doar prin două uși, un alt element arhaic. Deasupra pronaosului, pe o bază pătrată, se înalță un turn mic, proporționat față de restul construcției, având o galerie în rezalit, cu câte două arcade pe fiecare latură, sprijinind un coif piramidal pe un plan de asemenea pătrat. Consolele treptate ce susțin acoperișul și motivele geometrice tăiate în scândurile balustradei galeriei turnului, formează singurele elemente decorative vizibile. Ferestrele au fost lărgite la o intervenție ulterioară
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
Apuseni, a formării zugravilor locali, a păstrării cu consecvență a tradițiilor bizantine. Cele trei frize ale tâmplei, delimitate prin chenare, cuprind: o remarcabilă Răstignire, între tâlhari, pe o suită arhitecturală ce amintește decorul picturii de la Biserica Doamnei din București; în arcade pe colonete, Avram și Saara, Ioachim și Ana, Iacov, Rachila, în centru cu Maria Orantă, încadrată de arhanghelii Mihail și Gavril; apostolii pe lavițe, în același decor de arcade, în centru cu Iisus Hristos pe jilț. În spațiul de jos
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
arhitecturală ce amintește decorul picturii de la Biserica Doamnei din București; în arcade pe colonete, Avram și Saara, Ioachim și Ana, Iacov, Rachila, în centru cu Maria Orantă, încadrată de arhanghelii Mihail și Gavril; apostolii pe lavițe, în același decor de arcade, în centru cu Iisus Hristos pe jilț. În spațiul de jos, dincolo de intrări: glastre cu flori, Sf. Dumitru și Sf. Gheorghe. Ușile împărătești, cu reprezentarea Bunei Vestiri, au, în partea superioară, sculptată o floare de lalea și profilul unui șarpe
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
castele, fortificații, realizate mai ales din piatră, cu ziduri groase, turnuri înalte și ferestre înguste.Principalele caracteristici ale acestor construcții sunt bolta în semicerc și forma de arc în plin centru a puținelor deschideri practicate în ziduri: ferestre, portaluri și arcade.Bisericile cu planul în formă de cruce sunt greoaie, cu bolți, cupole și coloane rotunde. Catedralele copleșesc prin monumentalitate și măreție .Iar pe locurile înalte, greu accesibile s-au construit castele fortificate. De la etrusci, romanii au preluat: De la greci au
Arta romană () [Corola-website/Science/315165_a_316494]
-
XIV-XVII. Aceasta diferă de turnul-clopotniță (în ), deoarece nu este un turn. Zvonița este o construcție independentă, situată în apropierea bisericii, de forma unui zid gros, cu un soclu masiv, care la partea superioară este străpuns de mai multe deschideri în arcadă. În fiecare deschidere este atârnat, printr-un sistem de bârne și de pârghii, câte un clopot. Construcția de zvonițe este preferată construcției de turnuri clopotniță din motive de ordin practic. Este mai mică, nu ocupă mult spațiu și realizarea sa
Zvoniță () [Corola-website/Science/318565_a_319894]
-
Se apelează la ea atunci când terenul bisericii este prea mic pentru a se construi o clădire separată pentru clopotniță. De multe ori, o astfel de suprastructură reprezintă o continuare a peretelui bisericii cu una sau mai multe deschideri terminate în arcadă, în care clopotele sunt suspendate. Zvonița este larg răspândită în arhitectura bisericească din regiunea Pskov a Rusiei, dar și în Polonia. Cuvântul polonez "dzwonnica" se referă la orice tip de clopotniță, inclusiv la turnuri clopotniță și campanile, dar construcția dreptunghiulară
Zvoniță () [Corola-website/Science/318565_a_319894]