7,924 matches
-
art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, ci doar cu privire la calculul stagiului de cotizare, prevăzut de art. 56 alin. (1) lit. d), și reducerea vârstei de pensionare, potrivit art. 56^2 din Legea nr. 263/2010. ... 63. S-a argumentat că asimilarea în condiții speciale a activității desfășurate anterior datei de 1 aprilie 2001 în grupele I și a II-a de muncă în vederea reducerii stagiului complet de cotizare și a vârstei standard de pensionare nu echivalează cu însăși
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
subiect nou/cunoscut în vederea îmbogățirii cu noi cunoștințe sau a unei situații din mai multe perspective. ETAPE: 1. Formarea grupurilor de 4-5 elevi în 6 subgrupuri; 2. Prezentarea cubului pe fețele căruia se notează cuvintele; descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează; 3. Anunțarea temei/subiectului; 4. Subgrupurile rezolvă una dintre cerințele înscrise pe fetele cubului; 5. Comunicarea formei finale a rezolvării sarcinilor întregului grup. Exemplu aplicat la textul suport: „Un om năcăjit", de Mihai Sadoveanu. Se împart elevii în 6 grupuri
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
cazuri asemănătoare întâlnim în ziua de azi ? ANALIZEAZĂ Care sunt pericolele la care este supus băiatul atunci când merge cu oile singur pe câmp? APLICĂ Sunteți director pentru o zi.Cum îi convingeți pe părinți să-1 lase pe băiat la școala ? ARGUMENTEAZĂ (pro sau contra) Sunteți sau nu de acord ca părinții să nu-1 mai lase pe băiat la școală? X. METODA RAI (Răspunde-Aruncă -Interoghează) Metoda stimulează și dezvoltă capacitatea elevilor de a comunica (prin întrebări și răspunsuri) ceea ce tocmai au învățat
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
desprinderii de imperii, partizani ai negocierii cu imperiile, adepți ai unei istorii voluntariste și ai unei politici înțeleasă ca voință a cetățenilor, adepți ai unei istorii organiciste și al unui sfîrșit al imperiilor ca necesitate istorică ineluctabilă, căutări reluate și argumentate fără încetare pentru a justifica o protecție sau alta. Va exista și un sens general al tragediei neputinței de a formula o hotărîre autonomă. Rupturile între aceste curente și poziții sînt profunde. Conștiința apartenenței naționale se afirmă; reprezentarea statală a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care am demascat-o într-unul din numerile trecute: "Camerile nu sânt cu voi! Țara nu e cu voi! De la cine oare cereți guvernul? Publicul va cugeta". Noi sîntem vânduți străinilor! Iacă cum înțelege ziarul "Romînul" discuțiunea ideilor, iată cum argumentează. Dar, dacă acest argument se poate întrebuința, aveți voi dreptul să-l întrebuințați contra noastră? Noi oare sîntem aceia cari, știind că o mare putere voiește să ne ia trei județe, am pus cu toate astea la dispozițiunea ei brațele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
făcîndu-și așa-zicînd bilanțul, vine să întrebe pe Austro-Ungaria și pe Germania dacă ar putea conta pe protecțiunea lor în momentul decisiv? Sânt sceptici cărora nu le poți scoate din cap ideea că planurile Austro-Ungariei sânt ațintite la posesiunea Salonicului. Ei argumentează că ocupațiunea Bosniei, a Herțegovinei și a bucății din districtul Novi-Bazar este o achizițiune îndoioasă în gradul suprem și se poate esplica numai cu privire la o întindere mai departe a ocupațiunii. Acești sceptici, din gura cărora, într-o profundă îngrijire, vorbește
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vom continua cu inregistrarea acestor extrase și ca nouă adaose explicative asupra afacerii Conta-Panu. [ 28 noiembrie 1880] {EminescuOpXI 427} ["EXISTĂ ÎN BUCUREȘTI O FOAIE... Există în București o foaie care, prin maniera ei de-a se esprima și de-a argumenta, ne-a dispensat atât pe noi cât și pe orice ziar din țară de-a intra vrodată în polemică cu dânsa. Circumscrisă din cauza lipsei de cunoștințe, a creșterii și a apucăturilor celor cari o redijază, ea are privilegiul de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se bucurau de spoturile calde ale plafoanelor, relevînd spectaculos lucrările. Puzderia de lucrări, prezentate juriului, și de data aceasta exigent (cu măsură), tolerant (cu aceeași măsură). Prefer să mă mențin doar în ambianța absolut încîntătoare a vernisajului și să-i argumentez puterea de seducție. Asupra unui public de o ținută eclatantă (lăsînd cronicarului de profesie detalierea valorică de rigoare). Observam și altădată cu ocazia inaugurării înseși a colosalului building ce modificare de profil înregistrează acum acest palier al high-life-lui ieșean. Lume
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reușește să rămînă plastician aproape axiomatic, plastician care economisește enorm pentru a spune mult. În textele literare este un literat, un scriitor, un prozator de formulă intelectuală, un scriitor subtil, dar care nu recurge la strategiile vizualității pentru a-și argumenta enunțurile și pentru a convinge în text. Am admirat/ admir la el în continuare această capacitate de a trăi în două planuri, cu elementele specifice ale limbajului în care se exprimă și nu amestecă în mod fraudulos disponibilitățile pe care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
două mai importante. Una, de esență psihologică, generatoare a modelului homeostatic, adaptativ; și alta psihosocială, generatoare de modele relaționale, sistemice și funcționale în structura personalității. Asupra locului, rolului și esenței motivației în comportamentul uman, controversele sunt de asemenea numeroase. Skinner argumentează pentru înlocuirea motivelor din psihologia comportamentului, în timp ce Koch le socotește primordiale. Hull conferă motivului sensul de stimulator al impulsului (drive stimulationă iar Tolman pe cel de orientare a comportamentului. McClelland și Winter evidențiază plasticitatea stării motivaționale în funcție de situația subiectului, în timp ce
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
empirice asupra eficienței în funcție de argumente conținute. În general argumentele mai slabe au mai puțină influență decât cele puternice, iar cele percepute ca valide sau noi au un impact mai mare. De asemenea, este mai bine să fie furnizate și argumentate contra însă utilizarea lor depinde de faptul dacă acestea sunt sau nu cunoscute de țintă. Dacă sunt cunoscute, se începe prin respingerea lor și apoi sunt expuse argumentele pro. Dacă nu sunt cunoscute de țintă, e mai bine să nu
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
fac diferite greutăți în buna desfășurare a muncii în G.A.C.-uri, propunând totodată ca în mod treptat să se ia măsuri de înlocuirea lor. La cele propuse de mine, tov. prim-secretar mi-a răspuns „că nu e posibil” argumentându-mi că la G.A.C. Mîndruloc în acest an G.A.C.-ul a stat o lună de zile fără președinte, deoarece nici un membru din Gospodărie nu a primit să ia această funcție, ci numai un singur element legionar, care a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
preferând să adopte o politică conciliatoristă. Pe plan intern, în corelație cu situația internațională, se dorea o politică mai “ flexibilă“ în special față de Germania, Italia și Polonia, țări cu care România a avut relații încordate în timpul mandatului lui Titulescu. Am argumentat faptul că politica dusă de Titulescu nu își mai avea acoperire în realitățile internaționale ale momentului însă maniera în care acesta a fost demis este diametral opusă beneficiilor pe care acesta le-a adus statului român. Putem afirma că demiterea
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
DIRECT sau DISCURSUL-INDIRECT INCIDENT ("normal") conține amestecat în el semnale ale celor două tipuri de evenimente din discurs (ale naratorului și ale personajului), două stiluri, două limbi, două voci, două sisteme semantice și axiologice. Totuși, unii teoreticieni (de ex., Banfield) argumentează împotriva acestei IPOTEZE A DUBLEI VOCI că el ar trebui considerat ca fiind o reprezentare fără vorbitor (fără narator) a subiectivității sau a sinelui. Există un număr de trăsături gramaticale sau indici care s-ar putea să caracterizeze un pasaj
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se prezintă se limitează la comportamentul exterior al personajelor (cuvinte și acțiuni, și nu gînduri sau sentimente), la înfățișarea lor și la mediul din care ele ies în prim-plan, se spune că avem FOCALIZARE EXTERIOARĂ (Ucigașii). Mai mulți naratologi argumentează că focalizarea exterioară se caracterizează nu atît prin perspectiva adoptată, cît prin informația furnizată. Într-adevăr, dacă se adoptă perspectiva unui anume personaj (focalizare internă), s-ar putea întîmpla să fie prezentate numai cuvinte și acțiuni, și nu gînduri sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a ceea ce gîndesc sau simt ele. Focalizarea internă este caracteristică așa-numitei NARAȚIUNI OBIECTIVE sau COMPORTAMENTISTE (Dealuri ca elefanți albi), iar una din consecințele sale este că NARATORUL spune mai puțin decît știe un personaj sau altul. ¶Mai mulți naratologi argumentează că focalizarea exterioară se definește în funcție de un criteriu diferit de cel ce caracterizează FOCALIZAREA ZERO, sau FOCALIZAREA INTERNĂ (natura a ceea ce se percepe, a informației transmise, în opoziție cu situația privitorului). Într-o analiză a acestei probleme, Genette, cel ce
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
însușirile lui A, sau investindu-l cu însușiri asociate de A (fie "O femeie este un trandafir", unde "trandafir" se identifică cu "femeie", sau "Toamna vieții mele se apropie repede", unde "toamna" înlocuiește ceva de genul "partea finală"). ¶Jakobson a argumentat într-un eseu important că în centrul activității verbale stau două procese: procesul metaforic, unde un subiect al discursului duce la altul, prin relații de similitudine (implicînd selecția și substituția), și procesul metonimic, unde un subiect al discursului duce la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
subiect al discursului duce la altul, prin relații de contiguitate. Preluînd și extinzînd teoria lui Jakobson, care a pus accentul pe importanța procesului metonimic în ficțiunea realistă, naratologii tind să trateze NARAȚIUNEA ca avînd cu prioritate un caracter metonimic: ei argumentează că MOTIVELE și FUNCȚIILE se integrează în SECVENȚE, în principal prin relații de continuitate. Se poate totuși argumenta că narațiunea este într-un mod important o funcție a procesului metaforic: într-o secvență narativă, ultima situație sau ultimul eveniment constituie
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pus accentul pe importanța procesului metonimic în ficțiunea realistă, naratologii tind să trateze NARAȚIUNEA ca avînd cu prioritate un caracter metonimic: ei argumentează că MOTIVELE și FUNCȚIILE se integrează în SECVENȚE, în principal prin relații de continuitate. Se poate totuși argumenta că narațiunea este într-un mod important o funcție a procesului metaforic: într-o secvență narativă, ultima situație sau ultimul eveniment constituie repetiția parțială a primeia sau primului; cu alte cuvinte, există o relație de similitudine între cele două. ¶Culler
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fie "Cu sudoarea frunții vei mînca tu pîine", unde "sudoarea" ca efect e substituită "muncii" ca o cauză, sau "A fumat un pachet întreg", unde "pachet" ca suport se substituie "țigărilor" ca lucrul din suport). Într-un studiu influent, Jakobson argumenta că la baza activității verbale stau două procese: procesul metonimic, unde un subiect al discursului duce la altul prin relații de contiguitate (implicînd CAUZALITATEA și incluziunea), și procesul metaforic, unde un subiect al discursului duce la altul prin relații de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a pus accentul pe importanța procesului metonimic în ficțiunea realistă (naratorul se detașează adesea, la modul metonimic, de PERSONAJUL din MEDIUL ÎNCONJURĂTOR și se retrage din intrigă în atmosferă), mulți naratologi tratează NARAȚIUNEA ca fiind predominant metonimică. Mai exact, ei argumentează că MOTIVELE și FUNCȚIILE se integrează în SECVENȚE, în principal prin relații de contiguitate (situațiile și evenimentele narate constituie lanțuri logico-temporale). ¶Culler 1981; Jakobson 1956; Lodge 1977. Vezi și METAFORĂ. microstructură [microstructure]. STRUCTURA DE SUPRAFAȚĂ a unui text; modul specific
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unei narațiuni: REPREZENTAREA și RELATAREA sînt două moduri diferite. ¶Împreună cu PERSPECTIVA sau PUNCTUL DE VEDERE, modul constituie categoria MODULUI NARATIV (mood). 2. Un univers ficțional considerat din punctul de vedere al capacității de acțiune a eroului în raport cu ambianța umană. Frye argumentează că eroul poate fi superior, egal sau inferior (prin natura sa, ori prin măsura capacității sale) semenilor și/sau mediului înconjurător și descrie cinci moduri: (1) mitul (superior amîndurora prin natura sa); (2) romanțul (superior amîndurora prin măsura capacității sale
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai generali, determină "ce se întîmplă" într-o narațiune, stabilind despre ce este sau ar putea fi vorba în universul reprezentat, regularizînd cunoașterea personajelor, așezînd valorile, obligațiile și scopurile lor și, în general, direcționînd cursul acțiunilor. Într-adevăr, s-a argumentat că narațiunile se desfășoară pe axe modale și reprezintă tranziții, de la anumite stări de pe aceste axe, către altele (mergînd, bunăoară, de la ceea ce trebuie făcut la ceea ce poate fi făcut; de la ceea ce e rău la ceea ce e bun; și/sau de la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
evenimente reale sau fictive (sau a unei situații și a unui eveniment), nici unul din acestea presupunîndu-l logic sau implicîndu-l pe celălalt. Pentru a o distinge de relatarea unei serii întîmplătoare de situații și evenimente, naratologii (Danto, Greimas, Todorov) au mai argumentat că narațiunea trebuie să aibă un subiect unificator și să constituie un întreg. Mediile narative de reprezentare sînt diverse (oral, scris și limbajul gestual, de ex., tablouri cu natură moartă sau vie, gesturi, muzică, sau orice combinație ordonată a acestora
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ÎNCEPUT, un MIJLOC și un SFÎRȘIT. Dacă descrierea aristotelică a structurii povestirii a fost extrem de influentă, descrierea cea mai cunoscută a acestei structuri în NARATOLOGIA modernă îi aparține, probabil, lui Vladimir Propp, cel ce a dezvoltat noțiunea de FUNCȚIE, a argumentat că fiecare basm (rusesc) constă dintr-una sau mai multe MIȘCĂRI și a categorizat participanții la poveste în funcție de ROLURILE fundamentale pe care și le pot asuma. ¶Alte cercetări ale naturii funcțiilor și rolurilor l-au dus pe Greimas și pe
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]