4,609 matches
-
de compensație financiară sau cereri privind acordarea unui avans din aceasta, se face în complet specific apelului, format din doi judecători, cu citarea contestatorului (victimei) și participarea procurorului, iar soluționarea contestației se face prin decizie, care este definitivă. ... 9. În argumentarea punctului său de vedere a susținut că hotărârea pronunțată de această comisie nu constituie un act administrativ-jurisdicțional; comisia prevăzută de art. 28 din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor, cu modificările și
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
compensație financiară sau cereri privind acordarea unui avans din aceasta, se face în complet format din doi judecători, în ședință publică, cu citarea contestatorului (victimei) și participarea procurorului, iar soluționarea contestației se face prin decizie, care este definitivă. ... 31. În argumentarea acestui punct de vedere, procurorul general a arătat că hotărârea pronunțată de această comisie nu constituie un act administrativ-jurisdicțional în sensul definițiilor conținute de art. 2 alin. (1) lit. d) și e) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
întrucât se creează o stare de incertitudine perpetuă dată de imposibilitatea unei aprecieri a intervalului de timp în care acesta poate fi tras la răspundere penală, cu încălcarea art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului. S-a reținut în argumentarea acestei opinii că dezideratul evitării creării unui „risc sistemic de impunitate“ prin lăsarea nesancționată a unor categorii de infracțiuni va conduce, în esență, la crearea unui rezultat cert, și nu doar a unui risc, rezultatul constând într-o încălcare sistemică
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
propusă prin motivele de apel, ar impune, în cazul modificării funcției, gradului sau treptei de salarizare prin promovare, acordarea atât a salariului de bază, cât și a sporurilor aferente, la nivelul funcțiilor similare în plată în cazul instituției. ... 55. În argumentarea acestui punct de vedere, dar exclusiv în ceea ce privește gradul profesional, curtea de apel a reținut că pot fi avute în vedere și mențiunile din anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 în care legiuitorul, atunci când stabilește salariile de bază
DECIZIA nr. 245 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300365]
-
necenzurabilă de către Curtea Constituțională. ... 77. Cu toate acestea, este de observat că, în prezenta cauză, autorii nu invocă, pur și simplu, neacordarea indemnizației, cum ei nu invocă nici măcar simpla suspendare a acordării indemnizației, pentru un termen determinat. Esența argumentării autorilor prezentei excepții este că suspendarea repetată, de regulă anuală, a acordării indemnizației, este de natură să contravină așteptărilor legitime pe care magistrații și le-au format prin simpla prevedere în legislație a indemnizației. ... 78. Curtea Constituțională, prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 694 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300384]
-
de investiții - document tehnico-economic în cadrul căruia vor fi evaluate necesitatea și fezabilitatea investițiilor propuse în cadrul cererii de finanțare. Analiza va include, minim, informații privind: (i) informații generale despre proiect și beneficiar, descrierea situației existente și justificarea investiției prin argumentarea oportunității acesteia; (ii) identifică și analizează opțiuni tehnico-economice relevante, prezentând cel puțin două scenarii independente sau justificând propunerea unui singur scenariu atunci când constrângerile tehnice sau de mediu nu permit alternative; (iii) evaluarea impactului economic, social și de mediu, inclusiv
SCHEMĂ din 23 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300412]
-
ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere, deci, că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele 3 elemente menționate. ... 25. Nici în prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituționale neînsoțită de o argumentare a pretinsei neconstituționalități nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autorul excepției. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 92 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301121]
-
și obiectul unei deziluzii: visul că libertatea în toate formele sale se va manifesta absolut în acest mediu, deziluzia că obiectivitatea și relevanța s-au pierdut în subiectivism sau evenimențial. Această carte este expresia unui efort de clarificare, întemeiere și argumentare a ideii conform căreia, chiar și într-un spațiu social marcat de interese și de partizanate, încă se mai poate distinge între adevăr și fals, just și injust, adecvat și inadecvat. M-am raportat în lucrare doar la o parte
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
editorialul. Vom analiza textul pe palierele conținut și formă. Conținutul cuprinde ansamblul ideatic și argumentele utilizate. Din acest punct de vedere, textul transmite anumite idei, un anumit mesaj, cuprinzând, de obicei, anumite argumente, povestiri, descrieri. Argumentul trebuie deosebit de schema de argumentare: primul se supune normelor adevărului sau ale acceptabilității, cel de al doilea normelor validității. Așadar, un text are în mod obligatoriu o temă, termen care trimite la unitatea sa semantică. În acest context, introducem termenul de coeziune, prin care înțelegem
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ca un discurs să fie non-contradictoriu. Așadar, textul este partea materială, vizibilă, a unui discurs, care trimite întotdeauna la un context specific. Am identificat două tipuri de organizare a textului: pe direcția conținutului, având ca mărci specifice coeziunea semantică și argumentarea; pe direcția formei, având ca mărci specifice coerența formală, însemnele retorice și suprastructura. Această diviziune este una esențială și va fi continuată, până la sfârșitul lucrării, cu o analiză pe aceleași niveluri a caracteristicilor textului jurnalistic și a manipulărilor prin intermediul acestuia
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pe autoritate 56. Prin fapt se înțelege un ansamblu de date susceptibile de a fi observate, care sunt prezentate direct, prin documente sau prin martori 57. În textul următor avem de a face cu un astfel de articol în care argumentarea se face pe fapte: "Regizorul Cristian Nemescu, Teo Peter și Laura Stoica, trei artiști talentați, au fost omorâți pe drumurile României în ultimii doi ani." (Opriți măcelul de pe străzi, Evenimentul Zilei, 27 august 2006) Titlul articolului, "Opriți măcelul de pe străzi
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
măcelul de pe străzi! Încă un artist ucis", din ziarul Evenimentul Zilei, se bazează pe trei fapte incontestabile. Este vorba de moartea în accidente de mașină a trei artiști: bateristul trupei Compact Teo Peter, cântăreața Laura Stoica și regizorul Cristian Nemescu. Argumentarea este una bazată pe fapte și susținută de fotografiile celor trei și a mașinilor accidentate în care și-au găsit sfârșitul. Prezentarea acestora, în ansamblu, face din articol un material convingător. În discursul jurnalistic, faptul are un rol esențial. Tot
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de mai sus, identificăm argumente bazate pe autoritatea legii și a cutumelor din domeniul juridic. Textul din Revista 22 argumentează împotriva aplicabilității noii legi a referendumului, declarată drept constituțională în cazul referendumului de demitere a președintelui României din mai 2007. Argumentarea se bazează pe principiul neretroactivității legii, una dintre valorile de referință din domeniul juridic, conform căruia o normă nu se aplică pentru faptele săvârșite anterior momentului intrării ei în vigoare. În plus, textul se bazează și pe necesitatea respectării cutumelor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
poate argumenta o opinie care susține că accidentele de mașină apar din cauza vitezei excesive a șoferilor, însă se abandonează acceptabilitatea atunci când explicația dată vizează implicarea Băncii Naționale în deturnarea traiectoriilor autovehiculelor. În această perspectivă, acceptabilitatea trimite la dimensiunea psihologică a argumentării și la temeiurile pentru care demersurile argumentative au succes sau eșuează, deși ele pot utiliza doar argumente adevărate și scheme logice valide 59. Dacă partenerul de dialog nu acceptă argumentele de o anumită factură, orice teză, oricât ar fi de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
va putea fi susținută și acceptată. Spre exemplu, argumentele darwiniste privind apariția și evoluția omului din maimuțe au părut inacceptabile, și chiar scandaloase, partizanilor teoriei creaționiste. Trudy Govier a identificat un număr de patru condiții privind acceptabilitatea premiselor într-o argumentare 60. În primul rând, o premisă este acceptabilă dacă este un adevăr necesar, întrucât nimeni nu poate respinge un argument având caracteristica universalității. Premisele de acest tip se întâlnesc relativ rar în discursul jurnalistic, care utilizează mai puțin propoziții analitice
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
când este obiectul unei mărturii, adică a unei declarații a unui martor. În sfârșit, o premisă este acceptabilă dacă este produsă sau susținută de o autoritate. Autoritatea trebuie să fie relevantă pentru domeniul în care se produc argumentele, întrucât, altfel, argumentarea devine falacioasă. Acceptabilitatea vizează nu doar fiecare dovadă în parte, ci și modul în care argumentele se susțin sau se contrează reciproc. Celelalte două caracteristici ale acceptabilității sunt, așadar, coeziunea și coerența semantică 61. Condiția pentru ca un set de propoziții
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
modul în care concluzia decurge din premise, raționamentele se împart în două mari categorii: deductive (logic necesare) și inductive (probabile). Deducția Deducția este o formă de raționament în care dintr-un număr de premise rezultă, în mod necesar, o concluzie. Argumentarea de tip deductiv utilizează anumite tehnici precum silogismul, raționamentele disjunctive sau condiționale. Silogismul a fost definit de Aristotel într-o formulă care a rămas celebră până astăzi: "silogismul este o vorbire în care, dacă ceva a fost dat, altceva decât
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de altfel și pe o altă strategie comunicativă, ironia. Inducția Inducția este menționată de Aristotel și definită ca raționamentul în care, din premise particulare, se obține o concluzie cu un grad de generalitate mai mare. Din punctul de vedere al argumentării, ea presupune două procedee: apelul la fapte și dividerea câmpului tezei în părți diferite care sunt succesiv examinate 64. În articolul Pomeni pentru Liiceanu, din care prezentăm un fragment mai jos, se argumentează că "Patronul editurilor și librăriilor Humanitas a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
care sunt succesiv examinate 64. În articolul Pomeni pentru Liiceanu, din care prezentăm un fragment mai jos, se argumentează că "Patronul editurilor și librăriilor Humanitas a beneficiat de scutiri și reeșalonări de miliarde de lei la plata datoriilor către stat". Argumentarea se bazează pe inducție, pe enumerarea cazurilor în care firmele lui Gabriel Liiceanu au beneficiat de subsidii de la stat, argumente structurate pe anumite subtitluri care se constituie ca și concluzii intermediare: "Cu mâna întinsă", "Favoruri de peste 270.000 de dolari
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pe cazul aserțiunii, cum pot fi încălcate regulile aferente acesteia și faptul că aceste încălcări pot fi manipulatorii. III.2.3. Manipularea prin sofisme Manipularea poate interveni și la nivelul raționamentelor. În acest caz, aceasta ia forma sofismelor. Sofismele sunt argumentări care se abat de la normele de corectitudine logică, dar se aseamănă cu cele corecte și presupun intenția de a convinge auditoriul prin această fraudă. Avem manipulare în cazul sofismelor deoarece acestea sunt erori intenționate. Intenția este de a influența atitudini
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
jurnalistic este abandonată când, la nivelul conținutului, afirmațiile sunt susținute prin argumente necorespunzătoare sau ilogice. Distorsiuni ale argumentelor se întâlnesc în toate tipurile de discurs, inclusiv în cel jurnalistic. Acestea iau forma sofismelor de argument, care sunt erori intenționate de argumentare. După sursele influenței implicate în argumente, Constantin Sălăvăstru distinge între manipulări care se realizează prin intermediul actelor de gândire și cele determinate de actele de limbaj 123. Sofismele de argument induse prin actele de gândire cuprind argumentum ad baculum (argumentul forței
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Toate aceste ilustrări au evidențiat tehnicile de manipulare în cadrul discursului jurnalistic prin încălcarea obiectivității, reliefând marea diversitate a acestora și posibilitățile reale de influențare ilegitimă a opiniei publice. IV.2. Manipularea raționalității Raționalitatea discursului jurnalistic exprimă necesitatea ca tehnicile de argumentare utilizate să fie valide. Încălcarea normelor de corectitudine logică facilitează imixtiunea tehnicilor de manipulare. În cazul raționalității, sofismele se produc prin încălcarea normelor de corectitudine formală ale tehnicilor de argumentare. Ele se împart în două clase: sofisme de tehnică argumentativă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Manipularea raționalității Raționalitatea discursului jurnalistic exprimă necesitatea ca tehnicile de argumentare utilizate să fie valide. Încălcarea normelor de corectitudine logică facilitează imixtiunea tehnicilor de manipulare. În cazul raționalității, sofismele se produc prin încălcarea normelor de corectitudine formală ale tehnicilor de argumentare. Ele se împart în două clase: sofisme de tehnică argumentativă induse de gândire și sofisme de tehnică argumentativă induse prin limbaj 124. Sofismele de tehnică argumentativă induse prin actele de gândire sunt următoarele: sofismul falsei dileme, sofismul negării antecedentului, sofismul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
-ți dea mai mult!"... la o concluzie generală cu care nu are legătură: "Fasciștii și dușmanii poporului nu trebuie să mai rămână nici un moment în aparatul de stat". Discursul din Scânteia nu este unul rațional, întrucât nu utilizează forme de argumentare valide. Dimpotrivă, aduce argumente doar în interesul său, legitimarea regimului comunist. Este o operațiune zgomotoasă, stridentă. Vom analiza în capitolul următor strategiile retorice preferate ale acestui tip de discurs. VI.1.2.3. Interesul publicului și manipularea În primii ani
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
prezenta evenimentul începând cu edițiile din 20.04.2007. Se va evidenția, pe baza analizei comparate, veridicitatea prezentării acestora în cotidiane diferite. Analiza se va realiza pe următorii itemi: 1. descriere generală 2. orientare (pozitivă, negativă, neutră) și modalitatea de argumentare a orientării; 3. spațiul acordat (număr articole, număr și suprafață pagini); 4. titluri, enunțuri și imagini folosite . Acești indicatori au fost selectați pe structura de analiză a textului jurnalistic. Astfel, primul vizează modalitatea generală de prezentare (caracteristica obiectivității), al doilea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]