4,701 matches
-
din Bucovina (Prof. Marta Timofeiov Suceava). Bucovina ținut de glorie și legendă este locuit pe lângă populația autohtonă majoritară, de coloniști proveniți din fostul imperiu austro ungar. În principalele orașe ale Bucovinei există organizații etnice numite „Casa Germană”, „Casa polonă”, „Casa Armeană” având caracter cultural și umanitar. Ucrainenii de la munte, numiți huțuli s-au așezat În sec. al XVII-lea prin emigrări succesive din Pocuția și Rusia Subcarpatică forțați de condițiile economice grele În zona de origine. Ei trăiesc În satele Brodina
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
versiunea destinată turiștilor de alt neam. Multe dintre inscripțiile zidite În pereții cetăților de pe timpul domnitorilor și pârcălabilor moldoveni au fost Înlăturate. Și atunci gândul te duce la toleranța românilor. La Zamka județul Suceava se află deschisă biserica și mănăstirea armeană construită În zorii descălecatelor Țărilor Românești, spre satisfacția celor 2000 de armeni din România. Statuia ecvestră a lui Suvorov domină colinele Munteniei deși el amintește un neomenos jaf și Împilare. La Iași În incinta Bisericii Trei Ierarhi, În centrul cultural
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cetăților de pe timpul domnitorilor și pârcălabilor moldoveni au fost Înlăturate. Și atunci gândul te duce la toleranța românilor. La Zamka județul Suceava se află deschisă biserica și mănăstirea armeană construită În zorii descălecatelor Țărilor Românești, spre satisfacția celor 2000 de armeni din România. Statuia ecvestră a lui Suvorov domină colinele Munteniei deși el amintește un neomenos jaf și Împilare. La Iași În incinta Bisericii Trei Ierarhi, În centrul cultural al Moldovei spre satisfacția comunității grecești o inscripție În marmură amintește trecerea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
vechi construcții la care au participat și domnitori din Țările Române și o bibliotecă cu manuscrise și documente din secolul al VI-lea. Două descoperiri sunt de mare Însemnătate pentru Români. Documentele sunt scrise În limba greacă, latină, arabă, siriană, armeană dar și În limba bessă 193 despre care se știe că era tracă În secolele al III-X și astfel limba lor ar extinde eventual numărul de cuvinte pe care românii le au de la traci. În al doilea rând s-a
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
teritoriul actualului județ Botoșani au fost înscrise multe fapte istorice, dintre care amintim doar câteva: prima mențiune domnească a localității Botoșani datează din anul 1350 prin pisania bisericii armenească, deci înainte de formarea Principatului, pe locurile lui Botos (Botoș) evrei și armeni veniți din Polonia, se așează în târg ocupându-se cu comerțul și alte afaceri. O altă atestare este prin letopisețul făcut la Curtea lui Ștefan cel Mare în care se spune: ”...în anul 6947 (1499) noiembrie 28, au venit tătarii
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
teritoriul actualului județ Botoșani au fost înscrise multe fapte istorice, dintre care amintim doar câteva: prima mențiune domnească a localității Botoșani datează din anul 1350 prin pisania bisericii armenească, deci înainte de formarea Principatului, pe locurile lui Botos (Botoș) evrei și armeni veniți din Polonia, se așează în târg ocupându-se cu comerțul și alte afaceri. O altă atestare este prin letopisețul făcut la Curtea lui Ștefan cel Mare în care se spune: ”...în anul 6947 (1499) noiembrie 28, au venit tătarii
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
bulgare, grecești și sîrbe, care, prin bandele lor de comitagii, terorizau populația lăsată pradă unor atentate izolate ori masacre în masă. După celebra interpelare a lui Gladstone referitoare la "Bulgarian atrocities", Europa asistase deja, cu oroare, în 1898, la spulberarea armenilor și și-a putut da seama atunci că marele vinovat nu era poporul turc, ci sinistrul "Sultan roșu", Abdul Hamid. Fără îndoială că turcul considera "Raya"-ua creștină ca pe o ființă inferioară, sclav ce putea fi ușor suprimat dacă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
suprimat dacă nu dădea un randament bun, însă, cu timpul, acest sentiment nenuanțat suferise multiple atenuări în direcția toleranței, iar actele de cruzime erau tot mai rare cînd nu erau ordonate și puse la cale de sus. În sate, față de armeni, stăruia o ostilitate ce se datora faptului că aceștia, depășind cu mult aptitudinile evreilor în domeniul comerțului și al afacerilor, știau să adune resursele alimentare pentru a le revinde la un preț ridicat. Săteanul, la scurt timp după ce un armean
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
armeni, stăruia o ostilitate ce se datora faptului că aceștia, depășind cu mult aptitudinile evreilor în domeniul comerțului și al afacerilor, știau să adune resursele alimentare pentru a le revinde la un preț ridicat. Săteanul, la scurt timp după ce un armean se instala în localitate, nu mai avea traiul obișnuit, adică acela ce se baza pe troc: un ou pentru un rînd de pingele sau o felie de harbuz pentru o potcoavă. Și de aici o stare subconștientă de mînie contra
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
lui Ildiz Kiosk 53 pentru ca ordinul de încetare a masacrelor, dat de sultanul speriat, să fie respectat întocmai și imediat. Domnul Nelidov, pe atunci ambasador la Constantinopol, îmi povestea că a văzut de la fereastră o scenă tipică: un grup de armeni care fugeau, iar alții, deja resemnați, căzuți în genunchi, se aflau în fața cîtorva turci înarmați cu bîte și hangere. Deodată, aceștia din urmă, oprindu-se și înălțînd brațul ca pentru a da lovitura de grație, făceau semne că "s-a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
-i zicem Cîmp Nou. Asta ne va reliefa ginta latină și va dovedi că ni s-a acrit de cîmpuri vechi, de bălării și de abureala șefilor din sport. noiembrie 2004 Egalii lui Apula Apula Edela Bete, 18 ani, portar armean de origine cameruneză, a obținut o remiză cu România. Niște băieți pe care Gazeta i-a flatat atunci cînd le-a spus că sînt second-hand, îmbrăcați în galben cu ciorapi roșii, tăcuți din solidaritate, cu capete pătrate, care conduc Federația
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
sună PSD-ul și poate ne dă afară și pe noi, mai marii federali. O să se arate cu degetul spre Neaga, care n-a driblat pe nimeni la Erevan, spre Flavius Moldovan, pe care l dor urechile de la vîjîitul atacanților armeni, sau spre Stoican, care a greșit vreo 20 de centrări. Ei n-au însă nici o vină, de atît sînt în stare, au intrat în silenzio stampa fiindcă gura nu vrea, iar piciorul nu poate. Nu ei sînt însă vinovații. În spatele
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
vrea, iar piciorul nu poate. Nu ei sînt însă vinovații. În spatele lor e un sistem găunos, o Federație care a trăit prin vreo zece jucători și a acoperit mii de blaturi, un selecționer retrograd, o mentalitate de care rîd și armenii, din mijlocul înapoierii lor sociale, economice, fotbalistice și cum o mai fi. Nu vă speriați, nu se va întîmpla nimic. Lumea cvasiinterlopă și mizerabilă a fotbalului se va mai salva o dată. Îl va azvîrli pe Iordănescu în valurile Senatului, îi
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
primii "autori", dar în slavonă, latina de atunci a bisericii noastre. Întâiul se ocupă cu domnia lui Petru Rareș, mergând până la 1551, al doilea împinse letopisețul până la a doua venire a Lăpușneanului (1553), al treilea până după domnia lui Ioan Armeanul (1574). Toți compilează, furând tropi din Istoria sinoptică a bizantinului Manasse, cultivând caligrafia, arta vorbelor "în aur împletite". Dar tocmai de aceea ei au dat cei dintâi o noțiune de poezie. Fuga lui Rareș în Ardeal (la Macarie) nu e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
orbește, încuviințînd, ca exponent al norodului, toate actele de revoltă împotriva împilării de sus. Pentru el Răzvan e un individ afară din comun, vrednic pentru orice treaptă. Însă când Răzvan vrea să fie domn, șovăie: Despot fu grec, Ioan-vodă fu armean și Iancu sas... Dar orișicum pîn-acilea din mila dumnezeiască, Noi n-am avut nici un vodă... știi!... Țara o să cârtească, Ce să-i faci!... Mai bine hatman. Să nu fi fost tată-tău!... Drama rămâne oricum foarte originală și nu figura
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ediție critică de Rodica Rotaru și Al. Piru. Prefață de Al. Piru, Editura Minerva, București, 1974 și - respectiv -1977. Coperta: Isai Cîrmu ISBN 9975-904-14-9 (c) "LITERA" TABEL CRONOLOGIC 1871 La 23 mai s-a născut, la Tîrgu-Frumos, Garabet Ibrăileanu. Tatăl, armean de origine, se numea Teodor; mama, Maria, era fiica lui Andronic și Vartenia Marcovici din Roman. 1872 Părinții, împreună cu copilul, se mută la Roman, în casa Varteniei Marcovici. 1876 Teodor Ibrăileanu, în asociație, arendează moșia de la Poiana lui Iurașcu, din apropierea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
M. Stelmah, Prețul sângelui, București, 1959 (în colaborare cu Mihai Caradaș); Jaroslava Blazková, Insula căpitanului Hașașar, București, 1965 (în colaborare cu Traian Ionescu-Nișcov); Estela Canto, Noaptea și noroiul, București, 1965 (în colaborare cu Rodica Tăutu); Vitejii din Sasun. Epopee populară armeană, București, 1965; Terențiu, Seneca, Teatru, pref. Eugen Cizek, București, 1966 (în colaborare cu Ion Acsan); Plaut, Teatru, I-V, pref. Eugen Cizek, București, 1968-1974; Terențiu, Teatru, I-II, pref. Eugen Cizek, București, 1975-1976; Émile Zola, Pot-Bouille, I-II, pref. Irina
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
56 bucureștii de altădată La științele naturale Ananescu 12, un conștiincios profesor și foarte serios care nu putea pronunța nici pe c, nici pe ge. De exemplu în loc de geografie zicea gheografie și în loc de măciucă pronunța: măchiucă. Se spunea că este armean. La filozofie Dimitrie Laurian 13, un foarte distins dascăl. La istorie Dragomir 14, cea mai impunătoare figură a liceului. Admirabil explicator, orator de valoare, o podoabă a învățământului.* Aceștia mi-au fost profesorii. Încă din liceu un sentiment se deșteaptă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mi-ar fi greu să prelungesc această enumerație, fiindcă nici nu-mi pot reaminti toate transformările făcute în curs de aproape 50 de ani.195 128 bucureștii de altădată 190. Hanul Manuc a fost construit în 1808 de un bogătaș armean, Emanuel Mârzaian (Manuc-bei), în partea de sud-est a fostei Curți Domnești; după 1870, noul proprietar al hanului, Lambru Vasilescu, îl modernizează și-i dă un nume nou, Hotel Dacia; spre 1880 în incinta hanului se amenajează o sală de spectacole
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Giurescu (Istoria Bucureștilor, pp. 267-268) s-a ridicat întotdeauna la un procent destul de important. Printre elementele etnice străine C.C. Giurescu îi enumeră pe greci (care apar menționați pentru prima oară în documente din secolul al XVI-lea), sârbi și bulgari, armeni, evrei (pomeniți documentar începând de pe vremea lui Mircea Ciobanul, prin 1550), unguri (în special secui), germani, albanezi (arbănași) ș.a. E adevărat însă că după Primul Război Mondial, odată cu dezvoltarea impetuoasă a Bucureștilor, deveniți capitală a statului unitar român, populația alogenă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dvs. și, să ne vedem cât mai curând. Sunt curioasă de a o vedea pe Eugenia 260 Cu toată dragostea Ecaterina și Ion Petrovici La venirea la Iași nu ne ocoliți. De la ora 9-2 (14,00, n.n.) la atelierele str. Armeană zilnic. După masă, acasă. Seara ieșim. Anunțați sosirea. 2 (Iași, 16.I.1978) Primiți mulțumiri și cele mai bune urări de fericire 1978. Cateluța și Ionel Personal, vă doresc ca În cursul acestui an să treceți - Eugen și Eugenia - pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
propaganda de partid nu scapă niciun prilej de a enumera toate binefacerile acordate naționalităților conlocuitoare, multe din ele formale, pe hârtie. Totuși, se publică literatură sau culegeri de folclor chiar și pentru minorități naționale mai reduse numeric, cum sunt tătarii, armenii etc. Pentru țigani, pentru limba și cultura lor, nu s-a făcut chiar nimic. Pentru noi nu există decât ignoranță. De fapt, greșesc, semiignoranță, deoarece miliția populară, prietena devotată a oamenilor muncii, nu-i ignoră niciodată pe țigani. Au statistici
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
radiodifuzate ori cu unele modificări) în propria-i revistă. Este, de exemplu, și cazul textului în care, polemizând cu postul dvs. de radio, domnul Eugen Barbu alcătuia spre a-și argumenta teza susținută , alcătuia, cum vă amintiți, o listă cu armenii, grecii și mai ales evreii lucrând la Europa Liberă, de parcă asta ar fi fost de reproșat unui post de radio necomunist de către un scriitor comunist român. Lucrul n-a surprins însă pe nimeni, nici măcar pe cei care i-au dat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fusese singura comicărie a acelor zile. Când Claudio m-a prezentat colegului său italian, acesta a Înțeles În loc de „Romanian”, Armenian. Am glumit atunci și de multe ori după aceea, când Claudio continua să mă recomande drept cel mai mare scriitor armean În viață. Deloc nu Îmi displăcea candida impostură. De fapt, ne Întâlniserăm și Înainte de Toronto, dar altfel. Leon Botstein, președintele colegiului, mi-a vorbit, curând după venirea mea la Bard, despre distinsul scriitor italian, expert În Europa Centrală și „extraordinar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
naționalităților conlocuitoare, pref. Ovidiu Papadima, București, 1971; Székely János, Turnul tăcerii, pref. Mihai Beniuc, București, 1973; Tompa László, Lampa lui Diogene, pref. trad., București, 1975; Cartea celor o mie și una de nopți, I-III, București, 1978-1982; Antologie de poezie armeană clasică și contemporană, București, 1981 (în colaborare cu Dumitru M. Ion și Carolina Ilica); Cele șapte călătorii ale lui Sinbad marinarul, București, 1977; Antologie de poezie bulgară de la începuturi până azi, pref. Simeon Hadjikosev, București, 1977 (în colaborare cu Victor
GRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]