5,287 matches
-
ușor răsucite ca un cornet. Soiurile sensibile prezintă pe frunzele răsucite și o colorație violacee. Într-o fază mai avansată a bolii, se răsucesc toate frunzele, acestea devin aspre, tari, sfărâmicioase și dau un sunet metalic la atingere. Frunzele au arsuri în vasele conducătoare, ceea ce împiedică migrarea amidonului spre tuberculi, acesta rămânând în frunza ce devine tare și sfărâmicioasă. Plantele virotice vor forma în pământ tuberculi de dimensiuni mai mici, din care în anul următor apar plante de înălțime mică, cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
zonele de mare cultură a cartofului. Simptome. Mana se manifestă pe organele aeriene ale plantei dar și pe tuberculi. Pe frunze simptomele apar înainte de înflorit și continuă până toamna. Se observă pete aproximativ circulare galbene-untdelemnii, care în scurt timp devin arsuri brune cu un inel gălbui. Pe fața inferioară a frunzelor apare un puf fin albicios, alcătuit din miceliul ciupercii. Vremea umedă și răcoroasă favorizează extinderea ciupercii așa încât, întreaga suprafață a frunzelor se brunifică. În condiții de temperatură scăzută (+10, +15șC
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sănătoase, fără infecție. În culturile semincere tufele atacate se vor distruge. Asolamentul de 4-5 ani fără plante din fam. Solanaceae asigură culturi sănătoase, fără infecție. 3.1.15. Alternarioza cartofului Alternaria porri f.sp.solani și A. tenuis Alternarioza sau “arsura timpurie” a cartofilor apare în zonele sau în perioadele secetoase și călduroase, putând produce pagube similare cu ale manei, 25-50 % când este semnalată pe foliaj și chiar mai mari dacă boala se extinde la tuberculi. Simptome. În cursul lunilor mai-iunie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Frunzele tinere mozaicate privite prin transparență prezintă pete mici, verzi deschis sau alburii, de forme variate, puncte, inele, pete neregulate, linii sau rețele de linii (fig. 58). În perioadele calde ale verii, simptomele dispar și reapar sub formă de arsuri spre sfârșitul perioadei de vegetație. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite în natură cu ajutorul a peste 28 specii de afide. Acestea după ce se hrănesc 6-10 sec., iau virusul din celula virotică și apoi timp de 1-4 ore pot să transmită virusul. Butașii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virozate. Combaterea chimică a insectelor limitează răspândirea virusului. Bacterioze 3.2.4. Cancerul sfecleiAgrobacterium radiobacter pv. tumefaciens 3.2.5.Veștejirea bacteriană Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicu, agent de carantină internațională (a se vedea descrierea bolii la cartof). 3.2.6. Arsura bacteriană a sfeclei pentru zahărPseudomonas syringae Boala a fost observată în 1908 de Townsend în SUA, studiată apoi de Brown și Jamieson în 1913 și din 1978 depistată și descrisă de V. Severin în România. Simptome. Pe plantele tinere, imediat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vor lua măsuri de izolare spațială față de alte soiuri și se vor aplica tratamente împotriva afidelor. Tarlalele unde se observă mozaicarea încă din primele faze de vegetație, vor fi eliminate de la aprobarea pentru material de sămânță. Bacterioze 4.2.2. Arsura bacteriană a soiei Pseudomonas syringae Această boală bacteriană semnalată încă de la începutul secolului în S.U.A., a apărut și la noi, fiind studiată de V. Severin în 1975. Se cunosc ca fiind înregistrate pagube foarte mari 4-64 % din recoltă în S.U.A.
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În sere și solarii la apariția făinărilor se fac stropiri “la acoperire” cu produse recomandate special pentru făinări (vezi lista înscrisă la făinarea castraveților). CAP. V. BOLILE PLANTELOR TEXTILE 5.1. Bolile inului Boli produse de ciuperci 5.1.1. Arsura inului Olpidiaster radicis Arsura inului este răspândită în vestul Europei precum și în URSS, Maroc. La noi în țară ciuperca a fost semnalat de Ghimpu V. în 1932 pe Begonia. Simptome. Boala apare pe plantele abia răsărite și se observă sub
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la apariția făinărilor se fac stropiri “la acoperire” cu produse recomandate special pentru făinări (vezi lista înscrisă la făinarea castraveților). CAP. V. BOLILE PLANTELOR TEXTILE 5.1. Bolile inului Boli produse de ciuperci 5.1.1. Arsura inului Olpidiaster radicis Arsura inului este răspândită în vestul Europei precum și în URSS, Maroc. La noi în țară ciuperca a fost semnalat de Ghimpu V. în 1932 pe Begonia. Simptome. Boala apare pe plantele abia răsărite și se observă sub formă de vetre de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a ditiocarbamaților (Gr. C) este foarte bună dar, se practică doar pe suprafețe mici în câmpurile experimentale. 5.2.5. Alte boli produse de ciuperci și plante parazite ale cânepii. putregaiul cenușiu Botrytis infestans; pătarea brună a frunzelor Dydimella arcuata; arsura frunzelor de cânepă Mycosphaerella cannabis; pătarea cenușie a tulpinilor Dendrophoma marconii; înnegrirea tulpinilor Cladosporium herbarum; veștejirea cânepii Fusarium sp. Cuscuta și lupoaia Soiul Diana omologat în 2001 este rezistent la lupoaie. CAP. VI. BOLILE TUTUNULUI ȘI HAMEIULUI 6.1. Bolile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
soluție la hectar). Se respectă și în acest caz regula de a nu se face două tratamente la rând cu aceeași substanță, sau substanțe din aceeași grupă. 6.1.8. Alte boli produse de ciuperci ale tutunului Putrezirea răsadului-Olpidium brassica; arsura răsadului-Olpidiaster radicis; putrezirea neagră a tulpinilor-Thielaviopsis basicola; înnegrirea tulpinilorPhytophtora nicotianae; putregaiul alb Sclerotinia sclerotiorum-pătarea albă a frunzelor Phyllosticta nicotianae; ascochitoza tutunului Ascochyta nicotianae; antracnoza tutunului Colletotrichum nicotianae; putregaiul cenușiu-Botrytis cinerea; veștejirea fusariană-Fusarium oxysporum, var. nicotianae. Soiurile de tutun omologate în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fasolei Bean yellow mosaic virus; virusul răsucirii frunzelor de mazăre Pea leaf roll virus; virusul mozaicului nervurian al mazării Pea enation mosaic virus; virusul stricului mazării Pea streak virus; virusul marmorării bobului Broad bean mottle virus. Bacterioze 7.1.2. Arsura bacteriană a lucernei și trifoiului Xanthomonas campestris pv. alfalfae Boala care a fost descrisă în 1930 în Turkestan, astăzi răspândită în S.U.A., India, din 1964 și în România, în județele Brașov, Mureș și Suceava. Simptome. Frunzele de lucernă prezintă pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și cădera masivă a frunzelor. Ciuperca a mai fost semnalaă și pe alte plante înrudite cu lucerna și trifoiul. Prevenire și combatere. În vederea limitării pagubelor, se recomandă cosirea înainte de vreme a lanurilor. 7.2. Bolile trifoiului Bacterioze 7.2.1. Arsura bacteriană a lucernei și trifoiului (vezi cap. VII.) Bolile produse de ciuperci 7.2.2. Mana trifoiuluiPeronospora sp. Boala cunoscută la noi din 1930 este frecventă în toate țările cultivatoare fără a produce însă pagube mari. Simptome. Pe frunzele plantelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
kg/ha); Super Champ Fl3 l/ha-0,2 % (2 l/ha); Mancozeb 800 0,2 % (2 kg/ha); Novozir MN 80-0,2 % (2 kg/ha). Soiul Dacia și hidridul Ioana sunt mijlociu de rezistente la bacterioze. 8.1.11. Necroza (arsura) măduvei tulpinilor de tomate Pseudomonas corrugata Cercetătorul englez R.A. Lelliot semnalează în 1955 boala cunoascută sub numele de "necroza măduvei tulpinilor", ce poate produce pierderi de până la 50 % la tomatele cultivate în seră. În România, Gh. Marinescu depistează bacterioza în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1980 în culturile de ardei din spațiile protejate. Simptome. Pe frunzele tinere, prezența virozei se observă prin transparența și îngălbenirea nervurilor principale și semnalarea de inele sau linii de culoare verde deschis sau gălbui. Frunzele mai bătrâne manifestă simptome de arsură variate ca formă și ca urmare, apare desfrunzirea vârfurilor plantelor. Frunzele ce cresc ulterior sunt deformate, cu pete brune. Pe tulpini apar pete de decolorare sau brune și ca urmare creșterea este încetinită, iar fructele ce apar nu au valoare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
suprafață normală dar cu pete mari neregulate, de culoare maronie. Frunzele apărute după infecție sunt mici, cu limbul deformat, alungite, curbate lateral, cu pete verzi-deschis ce alternează cu pete verzi închis. Pe tulpinile atacate pot fi observate uneori pete de arsură, cenușii sau brune. Fructele nou apărute sunt mici, deformate și nu pot fi comercializate. Transmitere-răspândire. Virusul prezintă un cerc larg de gazde, specii de plante anuale și perene care constituie rezervoare ale virusului pe timpul iernii. Dintre aceste gazde enumerăm: rocoina
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu pete clorotice sau cu pete verzi închis pe fondul verde normal al fructului. Plantele bolnave se recunosc ușor datorită creșterii încetinite și a aspectului mozaicat al foliajului. Uneori, la soiurile sensibile se observă o mozaicare, urmată de pete de arsură, circulare. Dacă plantele sunt virozate în stadiu tânăr, pe frunzele bazale apar pete necrotice, de 0,7-1,5 cm, iar la baza tulpinii apar zone maronii și chiar o brunificare a vârfului rădăcinii, ce duce la ofilirea plantelor. Transmitere-răspândire. Transmiterea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sub numele de "pătarea galbenă a ardeiului" este de origine americană (1947) dar, acum este răspândită peste tot unde se cultivă ardeiul, inclusiv România (I. Pop, 1986). Simptome. Plantele virozate prezintă pe frunze pete mari, galbene sau galbene-aurii, urmate de arsura zonelor și căderea frunzelor. Tulpinile prezintă arsuri alungite, iar din muguri apar frunze tinere deformate și mozaicate. Fructele ce apar pe astfel de plante sunt mici, deformate, cu pete de arsuri, fără valoare comercială. Sunt afectate în special culturile de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este de origine americană (1947) dar, acum este răspândită peste tot unde se cultivă ardeiul, inclusiv România (I. Pop, 1986). Simptome. Plantele virozate prezintă pe frunze pete mari, galbene sau galbene-aurii, urmate de arsura zonelor și căderea frunzelor. Tulpinile prezintă arsuri alungite, iar din muguri apar frunze tinere deformate și mozaicate. Fructele ce apar pe astfel de plante sunt mici, deformate, cu pete de arsuri, fără valoare comercială. Sunt afectate în special culturile de ardei din ciclul II, în cursul lunii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe frunze pete mari, galbene sau galbene-aurii, urmate de arsura zonelor și căderea frunzelor. Tulpinile prezintă arsuri alungite, iar din muguri apar frunze tinere deformate și mozaicate. Fructele ce apar pe astfel de plante sunt mici, deformate, cu pete de arsuri, fără valoare comercială. Sunt afectate în special culturile de ardei din ciclul II, în cursul lunii septembrie. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis de 13 specii de afide dar, poate fi transmis de la un an la altul parțial (1-5 %) și prin sămânță
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
gălbuie, cu aspect umed care evoluează spre zone brune negricioase, în dreptul cărora limbul frunzei este subțiat și rămân înconjurate de o zonă verde-gălbuie. Aceleași pete brune-negricioase le întâlnim și pe tulpini, însă aici au formă alungită. Fructele prezintă pete de arsură negre, superficiale, ușor bombate, bine delimitate. Bacteria, transmiterea, răspândirea sa și măsurile de prevenire și combatere au fost descrise la tomate. Boli produse de ciuperci 8.2.9. Mana ardeiului Phytophthora capsici Boala cunoscută și sub numele de putrezirea rădăcinii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezintă decolorări galbene-verzui, manifestă o stagnare a creșterii însoțită de răsucirea frunzelor(care sunt ceva mai mici), spre partea inferioară a limbului, ceea ce duce la apariția de rozete pe frunze. Fructele ce se formează sunt mici, deformate, cu pete de arsură, fără valoare comercială. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis în natură de vectori (insecte) și prin contactul direct între frunze. Prevenire și combatere. Întrucât frecvența bolii este redusă, se impune numai eliminarea plantelor virotice din culturile aflate în spații protejate. 8.3
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virus in eggplant Mozaicul vinetelor a fost semnalat în culturile din Italia, Franța și Bulgaria, iar existența sa este posibilă și în culturile din sudul țării. Simptome. Pe frunzele plantelor apar mai întâi simptome de mozaicare slabă, care evoluează în arsuri paralele cu nervurile și ca urmare apar ofiliri. Plantele fructifică slab, iar fructele sunt mici, deformate, pătate sau au dungi galbui (fig. 109). Transmitereră-spândire. Transmiterea virusului de la plantă la plantă este făcută de insecte, iar de la un an la altul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nervurile secundare (fig. 111). Simptomul clasic de mozaic se observă la frunzele bătrâne, unde alternează petele verzi-deschis cu cele galbene, iar limbul frunzei prezintă gofrări, încrețiri evidente. Cozile frunzelor, ca și internodurile vrejilor sunt scurtate și cu simptome clare de arsuri. În perioadele calde ale anului, se observă o ofilire rapidă a frunzișului și chiar pe fructe apar zone de îngălbenire, ce se extind de la locul de prindere a fructului spre vârful lui, rămânând în final doar câteva zone verzi pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din spațiile protejate. Simptome. În prima parte a evoluției sale, această boală prezintă simptome asemănătoare fuzariozei, produce o ofilire înceată a celei de a 3-4 frunze de pe tulpină. Ofilirea începe în perioada de înflorire-fructificare și este însoțită de îngălbenirea și arsura limbului frunzelor, în timp ce codița rămâne normală, neveștejită. Ofilirea se extinde apoi în sus și în jos la restul frunzelor, în special pe spațiul dintre nervurile care rămân verzi. În final se îngălbenesc și cozile, se usucă, pe ele altârnând frunzele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
marginea frunzei, apoi întreaga frunză se zbârcește, se înnegrește și se usucă (fig. 136-b și fig. 137). Petele de pe cozile frunzelor sunt tot negre, dar de formă eliptică, alungite. În cazul unei evoluții rapide a bolii, lanurile iau aspectul de arsuri, care pot fi confundate cu uscările produse de îngheț sau de tratamente cu substanțe în concentrații mari. La plantele semincere, se observă o veștejire a tulpinilor însoțită de o descompunere negricioasă a rădăcinilor. Pe rădăcini, atacul are loc numai dacă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]