3,559 matches
-
Totuși, trebuie să privim cu precauție acuratețea teoriilor informale și să nu le supraestimăm potențialul. Acestea sunt un exemplu al legăturii dintre teorie și practică, însă reprezintă doar punctul de plecare în elaborarea teoriilor formale, prin ele însele nedezvoltând procese articulate de gândire și generalizare teoretică. Reflecțiile pe care practicienii le fac sunt la nivelul simțului comun și, de multe ori, nu conștientizează cunoștințele tacite. Chiar dacă sunt reflecții asupra practicii, ele sunt mai degrabă focalizate pe eliminarea problemelor pe care le-
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acțiune stipulate în documentele europene (vezi subcapitolul 1.2.), în scopul armonizării politicilor sociale, culturale și educaționale cu cele comunitare. Vom încerca să analizăm documentele de politică educațională cele mai semnificative din această perioadă, din perspectiva modalității în care se articulează cu direcțiile strategice de la nivel european, propunând totodată soluții adaptate realității românești. Astfel, Strategia de aderare a României la Uniunea Europeană prevedea, în capitolul 5 („Resursele umane și politicile sale”), ca obiectiv prioritar, promovarea reformei educaționale, atât la nivel de bază
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acesta să facă față noilor exigențe ale lumii contemporane; - perfecționează educația acelora care posedă o educație de nivel înalt; - constituie un mod de împlinire personală pentru toți, o abordare umanistă, cu accentul pe nevoile individuale de dezvoltare personală. Această definiție articulează educația adulților cu educația inițială, formală, a individului, integrând-o în ansamblul mai larg al educației de-a lungul întregii vieți. Într-un alt sens, educația adulților este știință, o disciplină componentă a științelor educației, având un caracter mai puțin
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și vârsta adultă, fiind vorba despre un proces gradual și continuu de trecere dintr-o fază în alta, proces al cărui ritm diferă de la o persoană la alta. Rezultă că educația/învățarea permanentă are totodată o orientare pragmatică,ambiționând să articuleze și să valorifice toate experiențele de învățare ale individului, în efortul său de devenire și adaptativ. Putem sesiza și diferențele de accent care se conturează, în sensul de a responsabiliza individul pentru propria învățare, ceaautodirijată fiind una dintre premise. Aceasta
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educație. Aceasta înseamnă că educația oferită de asemenea instituții trebuie să vină în întâmpinarea intereselor și a nevoilor individului, și nu invers (vom reveni în subcapitolul următor). Oricum, educația de-a lungul vieții este văzută ca o investiție continuă și articulată în dezvoltarea individului, reunind, după accepțiunea dată acesteia de Comisia Europeană („Making European Area of Lifelong Learning a Reality”, 2001), „toateactivitățile de învățare ce au loc de-a lungul vieții, cu scopul de a îmbunătăți cunoștințele, deprinderile și competențele, într-
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Avem de-a face cu o definiție ce reunește deopotrivă punctul de vedere economic și cel umanist, educației permanente fiindu-i trasate obiective precum: dezvoltarea personală, cetățenia activă, includerea socială, angajabilitatea. Și în acest document se punctează necesitatea de a articula toate formele de educație, formală, non-formală și informală 1, insistându-se ca toate experiențele de învățare ale individului să fie luate în considerare, într-un demers centrat pe individ și pe nevoile de învățare ale acestuia. De asemenea, printre principiile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
posibilă adaptarea la contextul cultural în continuă schimbare. Față de aceste considerente mai generale cu privire la aria de cuprindere a învățării de-a lungul întregii vieți, este important să repunctăm că învățarea de-a lungul întregii vieți este un concept integrativ, ce articulează toate demersurile educaționale ce acționează asupra individului, concept apărut ca efect al faptului că este necesară repunerea în discuție a competențelor pe care sistemul formal de educație școlară le asigură indivizilor, pentru a-i pregăti să facă față schimbărilor continue
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
schimbă dramatic, în sensul că vorbim despre o osmoză a cunoștințelor de vehiculat, despre un schimb permanent și continuu între acumularea individuală de cunoștințe și managementul informației; - disfuncționalitatea instituțiilor educaționale existente. Cunoaștem că educația permanentă este un concept integrator, ce articulează toate formele de pregătire, atât formală, școlară, cât și non-formală și informală. Schimbarea paradigmatică ce vizează școlile se referă la mutarea accentului privind organizarea învățării: de la focalizarea pe eficiența predării, a curriculumului, a strategiilor didactice, la focalizarea pe valorificarea prerechizitelor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bine învățarea autodeterminată a individului sau, cu alte cuvinte, la cum putem învăța cum să învățăm, aceasta, desigur, presupunând ca individul să fi achiziționat competențele instrumentale de bază (citit, scris, numerație, computeriale), cele sociale și emoționale și să le fi articulat cu experiența practică. Aceste noiprovocări presupun ca instituțiile educaționale să devină ele însele organizații care învață, care se supun unui proces de „autoreflecție” și își reconsideră și restructurează oferta curriculară, demarând un proces mai amplu de construire a rețelelor instituționale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
noiprovocări presupun ca instituțiile educaționale să devină ele însele organizații care învață, care se supun unui proces de „autoreflecție” și își reconsideră și restructurează oferta curriculară, demarând un proces mai amplu de construire a rețelelor instituționale în comunitate, pentru a articula și valorifica mai eficient diferitele medii de învățare; - creșterea nivelului de exigență a individului postmodern, mai avizat, mai critic față de ofertele educaționale pe care le parcurge, mai determinat în ceea ce vrea să știe și să facă, odată ce accesul la informație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
filosofice. Putem observa, de exemplu, diferențe considerabile între filosofiile și culturile vestși est-europene, ca și între cele specifice fiecărei țări, până la urmă. Având specificitate culturală, marea diversitate a reflecțiilor teoretice și a practicilor la scară globală este foarte greu de articulat într-o concepție europeană unitară cu privire la educația adulților (Lawson, apud Tuijnman, 1996, pp. 139-144). În primul subcapitol, am văzut că nici din punct de vedere conceptual nu s-a reușit o unificare a termenilor și accepțiunilorreferitoare la educația adulților, această
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Totuși, trebuie să privim cu precauție acuratețea teoriilor informale și să nu le supraestimăm potențialul. Acestea sunt un exemplu al legăturii dintre teorie și practică, însă reprezintă doar punctul de plecare în elaborarea teoriilor formale, prin ele însele nedezvoltând procese articulate de gândire și generalizare teoretică. Reflecțiile pe care practicienii le fac sunt la nivelul simțului comun și, de multe ori, nu conștientizează cunoștințele tacite. Chiar dacă sunt reflecții asupra practicii, ele sunt mai degrabă focalizate pe eliminarea problemelor pe care le-
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acțiune stipulate în documentele europene (vezi subcapitolul 1.2.), în scopul armonizării politicilor sociale, culturale și educaționale cu cele comunitare. Vom încerca să analizăm documentele de politică educațională cele mai semnificative din această perioadă, din perspectiva modalității în care se articulează cu direcțiile strategice de la nivel european, propunând totodată soluții adaptate realității românești. Astfel, Strategia de aderare a României la Uniunea Europeană prevedea, în capitolul 5 („Resursele umane și politicile sale”), ca obiectiv prioritar, promovarea reformei educaționale, atât la nivel de bază
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dea cu părerea despre starea profesiunii și a breslei de pe urma căreia trăiește, dacă nu oricare membru al acesteia? Fără Îndoială, chiar și cele mai banale opinii, Într-o asemenea chestiune, trebuie să se bazeze pe argumente raționale și să fie articulate cu responsabilitate și cu decență. Dar exprimarea lor - sau cel puțin reflecția calificată pe marginea subiectelor respective - mi se pare mult mai mult și cu totul altceva decât o simplă defulare motivată psihologic a unor eventuale frustrări personale. Nu scriem
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
punct de vedere cultural, În primul rând o geografie simbolică. Plecând de la realitatea ei fizică, materială, percepțiile noastre construiesc o reprezentare a teritoriului În discuție, o imagine subiectivă. Aceasta este „adevărata” Transilvanie - adică, mai bine spus, cea În funcție de care se articulează gândurile și acțiunile noastre. Imaginea respectivă pare atât de reală și pentru că este Împărtășită În mod colectiv, solidar, de grupuri care numără uneori milioane de oameni. Dacă toți văd lucrurile În același fel, se crede, Înseamnă că acesta trebuie să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1936, 133) etc.) și este influențată de construcțiile de tipul subst. + dintre + subst. (armonia dintre ofițer și soldat). Pentru cea de-a doua situație, Iordan (1943: 398) precizează că trebuie folosită prepoziția dintre, "din cauză că substantivul de care atârnă circumstanțialul este articulat". Uneori, regula utilizării prepozițiilor "simetrice" este formulată strict de către lingviști, alteori, explicațiile suplimentare care o însoțesc lasă loc unei anumite permisivități. De exemplu, Ciompec (1974: 302-304), referindu-se la unele aspecte ale întrebuințării prepozițiilor în limba actuală, atrage atenția asupra
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
trebuie nuanțată, întrucât ambele prepoziții pot fi folosite corect în situații care o contrazic: mai rar, dintre poate fi corect după substantive nearticulate (această distanță dintre..., unele relații dintre...), iar, mai des, între este corect sau măcar tolerat după substantive articulate de tipul delimitarea, distincția, corelația, pe lângă care se subînțelege un participiu ca făcută, operată, produsă etc. (distincția între bine și rău). Atenție la contextele cu un substantiv articulat dependent de un verb ca a face, a obține, a realiza, a
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
ca în exemplele date de autoare: se întâmplă între slugile, găsim între 5; întrecere [desfășurată etc.] între, opoziție [manifestată etc.] între). Impunerea de către normă a construcției cu prepoziția dintre, rezultată din îmbinarea de + între, atunci când numele de pe prima poziție este articulat hotărât, se explică prin aceea că, în română, prepoziția de este specifică GN. Subordonarea unui constituent sintactic centrului nominal se realizează frecvent prin prepoziția de (vezi casă de vacanță, unul de-ai noștri, plecarea de dimineață etc.). Că prepoziția de
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
Europa) Cum am putea vedea aici relația dintre viață și literatură? (Al. Călinescu, Interstiții) Putea să eșueze înăuntrul unei relații între părinți distruse (G. Liiceanu, Ușa interzisă). 3.1. Contextele cu prepoziția dintre Vom detașa contextele în care N1 este articulat hotărât, contextele în care N1 este nearticulat (sau însoțit de alte determinări decât articolul) și contextele în care N1 este articulat cu articolul nehotărât. 3.1.1. N1 articulat hotărât + dintre Acest context este reprezentat în corpus prin exemple precum
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
părinți distruse (G. Liiceanu, Ușa interzisă). 3.1. Contextele cu prepoziția dintre Vom detașa contextele în care N1 este articulat hotărât, contextele în care N1 este nearticulat (sau însoțit de alte determinări decât articolul) și contextele în care N1 este articulat cu articolul nehotărât. 3.1.1. N1 articulat hotărât + dintre Acest context este reprezentat în corpus prin exemple precum: dialogul dintre culturi sau cine dă și cine profită (A. Marino, Pentru Europa) perioada dintre cele două războaie mondiale (A. Marino
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
administrare corectă și echitabilă a justiției, pe de altă parte ("22", 8-14.II.2006) Așadar, o dată mai mult, ce am eu de dat, confruntat cu această întâlnire dintre firescul timpului și nevoia noastră de a-l struni și a-l articula? G. Liiceanu, Ușa interzisă) [...] "lucrul" acesta care este ireductibilul lor râvnit în chip etern și care anulează orice diferență dintre ele (poziția socială și chiar și vârsta) - este la gonella, "juponul", "fustița" (G. Liiceanu, Ușa interzisă). Se observă în exemplele
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
interzisă). Se observă în exemplele citate că numele "simetric" este totuși însoțit de unele determinări, care, sintactic și semantic, se apropie de rolul articolului (această, orice), sau se subordonează unui substantiv articulat (un (anumit) tip, nivelului). 3.1.3. N1 articulat nehotărât + dintre Indicată ca situație ipotetică, combinația N1 articulat nehotărât + dintre nu a apărut în corpusul nostru. 3.2. Contextele cu prepoziția între Vom detașa și în cazul prepoziției între contextele în care N1 este articulat cu articolul nehotărât, contextele
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
3.1.3. N1 articulat nehotărât + dintre Indicată ca situație ipotetică, combinația N1 articulat nehotărât + dintre nu a apărut în corpusul nostru. 3.2. Contextele cu prepoziția între Vom detașa și în cazul prepoziției între contextele în care N1 este articulat cu articolul nehotărât, contextele în care N1 este nearticulat (sau însoțit de alte determinări decât articolul) și contextele în care N1 este articulat hotărât. Deși relația dintre N1 și GPrep introdus prin între este mediată de un verb exprimat sau
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
2. Contextele cu prepoziția între Vom detașa și în cazul prepoziției între contextele în care N1 este articulat cu articolul nehotărât, contextele în care N1 este nearticulat (sau însoțit de alte determinări decât articolul) și contextele în care N1 este articulat hotărât. Deși relația dintre N1 și GPrep introdus prin între este mediată de un verb exprimat sau neexprimat, vom considera că, în contextele analizate, cele două elemente se asociază direct atunci când verbul (din structurile Vb + N1 + prep. simetrică + (N2 și
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
ori este eliptic. Adoptăm această soluție pentru a confrunta exemplele din corpusul nostru cu regula enunțată la începutul articolului (vezi supra, 1.) care pune în legătură utilizarea prepozițiilor dintre și între cu numele (articulat sau nearticulat). 3.2.1. N1 articulat nehotărât + între Din toate contextele cu prepoziția între (74), 24 conțin un N1 însoțit de articol nehotărât, ca în exemplele: Așa s-a realizat, de pildă, printr-un acord între Ed. Academiei și Editions Klincksieck de la Paris, în 1978, volumul
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]