2,388 matches
-
ducele de York. Iacob avea cincizecișidoi de ani când a devenit rege al Angliei, Scoției și Irlandei. Deja expert în domeniul militar și politic, a fost primit cu bunăvoință de Parlament și aclamat cu fervoare de popor. Ultima tentativă de asasinat, Rye House Plot, confirmase popularitatea sa. În 23 aprilie 1685 a fost încoronat la Westminster Abbey, cu o ceremonie de la care fuseseră eliminate elementele anglicane. A primit numele de Iacob al II-lea ca rege al Angliei și Irlandei și
Iacob al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310339_a_311668]
-
sectei islamice șiite - a doua ca număr de credincioși șiiți - nizarii ( "Nizariiun"), datorită obiceiului acestora care, înainte de a se porni să decapiteze victimele obișnuiau să se dopeze prin fumare și/sau cu o băutură pe bază de hașiș. Raidurile de asasinate, devenite celebre prin cruzimea lor, aveau ca scop implementarea propriilor percepte islamice prin eliminarea fizică a celor presupuși a fi de părere diferită. Ei erau atât de cruzi, încât numele „asasin” (, ) a devenit sinonim cu „teroare” și „ucidere”. Secta islamică
Asasinii - sectă islamică () [Corola-website/Science/304934_a_306263]
-
fortăreții erau denumite „Teritoriile Asasinilor”. În 1163 Rașid a-Din Sinan a devenit conducătorul sectei. Au urmat o serie de ciocmiri, alianțe tactice și chiar perioade de pace între nizariți, suniți și creștini. Cruzimea, folosirea de hașiș și raidurile de asasinate în numele islamului au fost negate cu vehemență de autori precum istoricul iranian Farhad Daftary Conform cu istoricul mason Albert MacKey, în calitatea sa de Mare Maestru masonic, Hassan a creat un sistem de ucenici, calfe și maeștri în ale meseriei, sistem
Asasinii - sectă islamică () [Corola-website/Science/304934_a_306263]
-
Quadrumvir al Revoluției, Zburător peste Ocean, Mareșal al aerului, căzut la postul de luptă". Guvernul din Roma susținu că accidentul a fost determinat de declanșarea focului de către inamic, însă văduva lui Balbo, Emanuela Florio, susținu că fu vorba de un asasinat ordonat de către Mussolini.
Italo Balbo () [Corola-website/Science/304957_a_306286]
-
Constantius, "magister militum" sub Honorius, a restaurat unitatea vestică a imperiului, înlăturând uzurpatorii și respingând goții, vandalii și alanii din sudul Galiei și din Hispania. După moartea lui Honorius în 423, a izbucnit o luptă dintre pretendenți. În urmă luptelor, asasinatelor politice, Flavius Aetius, un fost comandant galic a obținut puterea, pacificandu-i pe goții, francii și alamanii din Galia, învingând grupările Bagaudae din Armorica și pe burgunzi și a depunând efort pentru a stopa fragmentarea politică a imperiului. Dar readucerea
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
Mișcarea Legionară", poreclit "Garda de Fier" din cauza stemei sale (6 sulițe perpendiculare câte 3, semănând cu o "zgardă de fier"). Aromânii legionari Doru Belimace și Caranica au fost doi dintre asasinii primului-ministru de atunci Ion G. Duca. Unul din motivele asasinatului l-a constituit faptul că I.G. Duca dispusese oprirea colonizării aromânilor din Grecia, Albania și Bulgaria în Dobrogea . Acestă dispoziție a fost considerată aromânii partizani ai regrupării în România, drept o trădare a angajamentelor luate anterior de România. Simultan, agenții
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
Bourboni în exil. În 1820, asasinarea fiului Contelui d’Artois, Ducele de Berry, la opera din Paris de către un asasin solitar motivate politic , a lansat o polemică a politicii moderate în spațiul public. Regimul nu luase măsuri destule împotriva inamicilor. Asasinatul politic avea să ducă la schimbarea cursului politicii franceze. Această pierdere a devastat nu numai familia, ci a pus continuarea dinastiei Bourbon în pericol căci ducele Angoulême nu avea nici un copil. Parlamentul a dezbătut abolirea legii salice care a excludea
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
scurtului mandat domnesc. În total, în perioada fanariotă au fost numiți în cele două principate 31 de domni din 11 familii diferite. Unii dintre ei au fost exilați sau executați. Lupta pentru domnie era așa de încrâncenată, încât a provocat asasinate între membrii aceleiași familii. Când, datorită numeroaselor cazuri de trădări ale principilor, familiile din rândul cărora erau aleși domnitorii au devenit din ce în ce mai puține. Mai mulți domnitori au ocupat pe rând tronul în cele două principate. În timp ce domnul de la București plătea
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
al armatei române. În anul 27 î.Hr., Octavian Augustus a unificat lumea română și a creat Imperiul Român, dar nu a îndrăznit să-și atribuie puteri absolute și astfel să distrugă sistemul politic al vechii republici române, deoarece cunoștea exemplul asasinatului lui Iulius Cezar în anul 44 î.Hr., care fusese acuzat de senatorii români că ar fi vrut sa îngrădească drepturile și libertățile republicane. Astfel, a creat principatul, un regim politic în care se păstrau toate funcțiile și sarcinile din vechea
Împărat () [Corola-website/Science/306088_a_307417]
-
von Kotzebue în martie 1819 de un student radical ce dorea unificarea a fost urmată la 20 septembrie 1819 de proclamarea Decretelor de la Carlsbad, care au frânat conducerea intelectuală a mișcării naționaliste. Metternich a reușit să canalizeze resentimentele conservatorilor față de asasinat spre consolidarea legislației care avea să limiteze mai mult libertatea presei și să restrângă mișcările liberale și naționaliste în creștere. În consecință, aceste decrete au împins "Burschenschaften" în ilegalitate, au restrâns publicarea de material naționalist, au extins cenzura presei și
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
Euripide petrecându-și pe aceste meleaguri ultimele zile din viață. După moartea lui Arhelau, începând cu sec IV, apare o perioadă de anarhie, în care pe tronul Macedoniei se perindă nouă regi, perioadă caracetrizată de revolte, uzurpări de tron și asasinate. În acest context ajunge pe tron Filip al II-lea. Filip era un războinic tipic macedonean: călăreț pasionat, băutor notoriu, plăcându-i războiul și banchetele. Fiind însă și un geniu diplomatic, un om inteligent și foarte încăpățânat, el reușește să
Hegemonia Macedoniei () [Corola-website/Science/304846_a_306175]
-
Radicalii au devenit mai agresivi, în vreme ce conservatorii au apelat la acțiuni paramilitare. Conform surselor oficiale ale perioadei, 330 de oameni au fost asasinați și au fost răniți în acte de violență pe motive politice; arhivele relevă 213 tentative eșuate de asasinat, 113 greve generale, și distrugerea (de regulă prin incendiere) a 160 de edificii religioase. La 12 iulie 1936, în Madrid, o grupare de extremă dreapta l-a asasinat pe locotenentul José Castillo de la Gărzile de Asalt, o unitate specială de
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
poloneze. O asemenea presupunere nu a fost demonstrată până acum, iar faptul că principalii promotori ai ideii asasinării lui Sikorski sunt istoricii [[revizionism|revizioniști]] [[David Irving]] și [[Rolf Hochhuth]] a făcut ca lumea academică să nu ia în serios versiunea asasinatului. Pe de altă parte mai ar trebui spus că, până în zilele noastre, doar foarte puține documente ale spionajului britanic, care au legătură cu moartea lui Sikorski, au fost declasificate și oferite spre cercetare istoricilor. Marea majoritate a documentelor au fost
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
momente aveau să se petreacă în Craiova mai tîrziu, în perioada noiembrie 1944 - decembrie 1947 cînd orașul devine arena confruntărilor dure între forțele comuniste și cele ale partizanilor guvernelor Sănătescu și Rădescu, confruntări în care ambele tabere au apelat la asasinate politice, manisfestații și contramanifestații, grupuri de bătăuși, arestări abuzive, intimidări și tot aresenalul manifestărilor violente. În vara lui 1944, Craiova era considerată de comunisti un oraș boieresc, ultrareacționar, majoritatea boierilor din Oltenia aveau case în Craiova, industria era, în general
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Încercările unor grupuri înarmate de suporteri ai P.N.Ț. și P.N.L. din noaptea de 25/26 februarie 1945 de a recupera clădirea prefecturii au dus la instalarea haosului. Pentru cîteva săptămîni orașul se transformă în cîmp de luptă, au loc asasinate, diversiuni, demonstrații și lupte de stradă, cifra victimelor este imposibil de precizat, în viziunea ambelor tabere apărînd declarații și acuze contradictorii, de la o zi la alta. Cifra totală a morților variază între 122 și 30. Puterea revine, pentru scurt timp
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
nu clandestin, condus de legi, norme și regulamente precise”, accentuând că SSI este un serviciu de informații și nu unul de execuții și crime. După istoricul Cristian Troncotă, conform documentelor de arhivă, Cristescu nu ar fi fost implicat în «seria asasinatelor de stat» din timpul lui Carol al II-lea, adică lichidarea liderilor legionari, iar sub regimul antonescian, în masacrele de la Jilava, Snagov și Strejnic. În procesul pogromului de la Iași, judecat în anul 1948, Cristescu a fost audiat ca martor și
Eugen Cristescu () [Corola-website/Science/305730_a_307059]
-
teritoriile cedate Uniunii Sovietice, instigarea antisemită de dinainte de retragere și din timpul ei, insultarea soldaților români pe anumite direcții de retragere, nevoia de a găsi un „țap ispășitor” au constituit cauze pentru trecerea în vara anului 1940 de la amenințări la asasinate. Violențele și crimele de la Dorohoi nu au fost singulare din partea unor grupuri miliare române care se retrăseseră din teritoriile moldovenești cedate. Inițiativa și executarea pogromului de la Dorohoi aparține ofițerilor și soldaților din Regimentul 3 Grăniceri și Regimentul 8 Artilerie. Pogromul
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
Boevaia Organizațiia"), s-a făcut vinovată de asasinarea a numeroase personalități politice până în 1905, dar și după acest an, printre care și doi miniștri ai internelor, Dmitri Sergheevici Sipiaghin în 1902 și succesorul lui, Viaceslav von Plehve, în 1904. Aceste asasinate au făcut guvernul să dea și mai multă putere poliției. Războiul ruso-japonez, foarte popular la început, a devenit în scurtă vreme o sursă de nemulțumiri populare, odată ce au apărut primele insuccese majore militare. Țăranii nemulțumiți de inechitățile eliberării din iobăgie
Revoluția rusă din 1905 () [Corola-website/Science/301455_a_302784]
-
Asasinatele de la Jilava au avut loc în noaptea de 26/27 noiembrie 1940, la Închisoarea Militară Jilava, când un grup de legionari înarmați a ucis un număr de 64 deținuți politici, 5 dintre aceștia fiind foști demnitari ai fostului regim de
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
subofițeri de poliție, siguranță și jandarmi, și doi civili, studentul Mihail Vârfureanu și un anume Virgil Diculescu. În urma anchetei Comisiei speciale de anchetă criminală, aceasta a emis inițial un număr de 33 de mandate de arestare, vizând responsabilii prezumtivi de asasinatele din 29/30 noiembrie 1938, (Corneliu Zelea Codreanu, cei trei Nicadori și cei zece Decemviri, dar și de următoarele, cele 252 persoane asasinate în 21/22 septembrie 1939, plus alte 26 asasinate, în total 292 persoane asasinate fără judecată, respectiv
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
de mandate de arestare, vizând responsabilii prezumtivi de asasinatele din 29/30 noiembrie 1938, (Corneliu Zelea Codreanu, cei trei Nicadori și cei zece Decemviri, dar și de următoarele, cele 252 persoane asasinate în 21/22 septembrie 1939, plus alte 26 asasinate, în total 292 persoane asasinate fără judecată, respectiv: generalul Gabriel Marinescu, fost prefect al Poliției Capitalei, generalul Ioan Bengliu, fost inspector general al Jandarmeriei, generalul Gheorghe Argeșanu, fost comandant al Corpului II de Armată, Radu Pascu, fost președinte al Curții
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
206/19 noiembrie 1940) pentru a fi puși în libertate, dar aceștia au fost reținuți și în zilele următoare, fiind uciși împreună cu restul. Scopul urmărit de Comisia Specială de anchetă criminală era de a stabili persoanele responsabile pentru cele 292 asasinate comise contra legionarilor în perioada regimului de "dictatură regală"(24 februarie 1938 - 6 septembrie 1940) Pentru cei 5 demnitari, ca și pentru restul de ofițeri superiori proveniți din Jandarmerie, faptele erau clare, dat fiindcă existau ordinele scrise și semnate de
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
regală"(24 februarie 1938 - 6 septembrie 1940) Pentru cei 5 demnitari, ca și pentru restul de ofițeri superiori proveniți din Jandarmerie, faptele erau clare, dat fiindcă existau ordinele scrise și semnate de respectivii, care incriminau fără dubiu participarea acestora la asasinatele din 29/30 noiembrie 1938. S-a adăugat la toate acestea și depoziția plt. Constantin Sârbu, cel care-l strangulase pe Căpitan, singura publicată în presă, care releva rolul fiecăruia din acești ofițeri superiori în asasinarea Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
-l strangulase pe Căpitan, singura publicată în presă, care releva rolul fiecăruia din acești ofițeri superiori în asasinarea Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor, în profanarea cadavrelor și ascunderea crimei. Comisia nu a reușit să descopere implicarea lui Armand Călinescu în aceste asasinate, aceasta apărând mult mai târziu, după publicarea memoriilor fostului prim-ministru. De asemenea, era clară responsabilitatea gen. Gheorghe Argeșanu în asasinatele din 21/22 septembrie 1939, numit prim-ministru pentru a "pacifica țara", respectiv pentru a organiza și executa cele
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
Decemvirilor, în profanarea cadavrelor și ascunderea crimei. Comisia nu a reușit să descopere implicarea lui Armand Călinescu în aceste asasinate, aceasta apărând mult mai târziu, după publicarea memoriilor fostului prim-ministru. De asemenea, era clară responsabilitatea gen. Gheorghe Argeșanu în asasinatele din 21/22 septembrie 1939, numit prim-ministru pentru a "pacifica țara", respectiv pentru a organiza și executa cele 252 asasinate fără judecată. Victor Iamandi, de asemenea, în calitate de ministru de justiție (30 martie 1938-23 noiembrie 1939), a contribuit în mod
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]