12,098 matches
-
nu se poate produce decât în prezența celor două componente ale comunicării, amintite mai sus, emițător și receptor. A rupe ascultarea de emițător și a o situa exclusiv în perimetrul receptării ne privează de o viziune instrumentală și comprehensivă; 2) Ascultarea devine din ce în ce mai mult, în prezent, un element căruia abordările fenomenului comunicațional nu mai pot doar să îi confere un loc în aria de interacțiune, ci, mai mult, care ne poate furniza perspective despre dimensiunea relației și a interacțiunii înseși; 3
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un loc în aria de interacțiune, ci, mai mult, care ne poate furniza perspective despre dimensiunea relației și a interacțiunii înseși; 3) În al treilea rând, fără a avea pretenția de a epuiza sfera argumentelor, putem sesiza și faptul că ascultarea, concepută mult timp drept un procedeu al aproape tuturor metodelor - în special al celor expozitive -, este presupusă tot mai adesea ca fiind un element de analiză și dezvoltare în sine, individualizându-se astfel ca o metodă aparte. În acest sens
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
special al celor expozitive -, este presupusă tot mai adesea ca fiind un element de analiză și dezvoltare în sine, individualizându-se astfel ca o metodă aparte. În acest sens, putem propune - din punct de vedere strict didactic - depășirea sintagmei de ascultare activă și înlocuirea ei cu cea de ascultare interactivă. Raymond S. Ross și Mark G. Ross (1986) dezvoltă un interesant model de analiză a ascultării (aproximativ aceleași etape le vom regăsi mai târziu în piramida SIER - Senzație, Interpretare, Evaluare, Reacție
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
adesea ca fiind un element de analiză și dezvoltare în sine, individualizându-se astfel ca o metodă aparte. În acest sens, putem propune - din punct de vedere strict didactic - depășirea sintagmei de ascultare activă și înlocuirea ei cu cea de ascultare interactivă. Raymond S. Ross și Mark G. Ross (1986) dezvoltă un interesant model de analiză a ascultării (aproximativ aceleași etape le vom regăsi mai târziu în piramida SIER - Senzație, Interpretare, Evaluare, Reacție - a lui Lyman K. Steil). În ceea ce privește primul exemplu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aparte. În acest sens, putem propune - din punct de vedere strict didactic - depășirea sintagmei de ascultare activă și înlocuirea ei cu cea de ascultare interactivă. Raymond S. Ross și Mark G. Ross (1986) dezvoltă un interesant model de analiză a ascultării (aproximativ aceleași etape le vom regăsi mai târziu în piramida SIER - Senzație, Interpretare, Evaluare, Reacție - a lui Lyman K. Steil). În ceea ce privește primul exemplu, se au în vedere un număr de premise care influențează decisiv activitatea de ascultare: - anumite mesaje nu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de analiză a ascultării (aproximativ aceleași etape le vom regăsi mai târziu în piramida SIER - Senzație, Interpretare, Evaluare, Reacție - a lui Lyman K. Steil). În ceea ce privește primul exemplu, se au în vedere un număr de premise care influențează decisiv activitatea de ascultare: - anumite mesaje nu sunt niciodată auzite; - alte mesaje ajung doar în zona interpretării (poate nu sunt niciodată înțelese în profunzime); - unele mesaje ne parvin simultan sau într-o succesiune foarte apropiată; - unele mesaje pot să le distorsioneze pe celelalte; - emoțiile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
numărul de pași în descifrarea acestuia; - „pașii” modelului Ross operează cam în același timp. Se cuvine, de asemenea, să ținem cont de ceea ce Myers observa, și anume că „participarea activă, verbalizată în discuție produce mai multe schimbări în atitudine decât ascultarea pasivă (...). Mintea oamenilor nu este o tablă nescrisă în care emițătorul poate să scrie ce vrea; ceea ce gândesc oamenii în răspunsul pe care îl oferă mesajului este crucial” (Myers, 1990, p. 290). Acest fenomen este pluriinfluențat, în sensul că acțiunea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tablă nescrisă în care emițătorul poate să scrie ce vrea; ceea ce gândesc oamenii în răspunsul pe care îl oferă mesajului este crucial” (Myers, 1990, p. 290). Acest fenomen este pluriinfluențat, în sensul că acțiunea mai multor factori ca experiența în ascultare, părerea despre emițător, mediul în care are loc ascultarea, tipul de interacțiune etc. este aceea care oferă cadrul concret de ascultare. Încercând să alcătuiască o listă a categoriilor de analiză a comunicării verbale în clasă, Amidon (apud Schmuck, Schmuck, 1992
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vrea; ceea ce gândesc oamenii în răspunsul pe care îl oferă mesajului este crucial” (Myers, 1990, p. 290). Acest fenomen este pluriinfluențat, în sensul că acțiunea mai multor factori ca experiența în ascultare, părerea despre emițător, mediul în care are loc ascultarea, tipul de interacțiune etc. este aceea care oferă cadrul concret de ascultare. Încercând să alcătuiască o listă a categoriilor de analiză a comunicării verbale în clasă, Amidon (apud Schmuck, Schmuck, 1992, pp. 250-251) a dezvoltat Sistemul Categoriilor de Interacțiune Verbală
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
crucial” (Myers, 1990, p. 290). Acest fenomen este pluriinfluențat, în sensul că acțiunea mai multor factori ca experiența în ascultare, părerea despre emițător, mediul în care are loc ascultarea, tipul de interacțiune etc. este aceea care oferă cadrul concret de ascultare. Încercând să alcătuiască o listă a categoriilor de analiză a comunicării verbale în clasă, Amidon (apud Schmuck, Schmuck, 1992, pp. 250-251) a dezvoltat Sistemul Categoriilor de Interacțiune Verbală (VICS - Verbal Interaction Category System), în cadrul căruia a sistematizat schimburile verbale care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
apud Schmuck, Schmuck, 1992, pp. 250-251) a dezvoltat Sistemul Categoriilor de Interacțiune Verbală (VICS - Verbal Interaction Category System), în cadrul căruia a sistematizat schimburile verbale care se petrec în clasă; sistemul este folositor, dacă este să-l integrăm în conceptul de ascultare interactivă, în sensul că ne oferă o bază de plecare, dar - în opinia noastră - se limitează la atât, neoferind dimensiunea procesuală, interactivă a comunicării: A. Profesorul inițiază comunicarea: • oferă informații și opinii; • oferă direcții; • pune întrebări închise; • pune întrebări deschise
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a lucrării noastre pentru inițierea comunicării de către profesor și se pot observa combinațiile dintre acestea, fără a ne opri doar la cele patru identificate aici de Amidon). Dar să ne întoarcem la pașii pe care ni-i propune Ross în ascultare: ¬ Pasul nr. 1: senzația. Este o rezultantă a mai multor analizatori (vizual, auditiv etc.). Din punctul de vedere urmărit de noi, sunt importante barierele care acționează la nivelul acestei prime trepte: - diferitele tipuri de zgomote; - defectele de recepție (probleme la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
defectele de recepție (probleme la nivelul receptorului); - oboseala; - alte elemente din câmpul senzorial care distrag atenția; - defectele de transmisie (probleme la nivelul emițătorului) etc. ¬ Pasul nr. 2: interpretarea. Presupune atribuirea unui înțeles la ceea ce am ascultat. Sunt și bariere ale ascultării, influențate de barierele senzației: 1) Când insistăm că tema este banală ori superficială. Câteodată, o asemenea barieră intervine în mod evident în relație cu obiectivele pe care ni le-am propus în ascultare. Nu trebuie însă omis nici faptul că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ceea ce am ascultat. Sunt și bariere ale ascultării, influențate de barierele senzației: 1) Când insistăm că tema este banală ori superficială. Câteodată, o asemenea barieră intervine în mod evident în relație cu obiectivele pe care ni le-am propus în ascultare. Nu trebuie însă omis nici faptul că există momente când tocmai anumite deficiențe de înțelegere a unui mesaj prea complex pot să provoace paradoxul acestei bariere, o barieră-refugiu pentru unii elevi/studenți pentru a-și justifica lipsa de insistență în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o barieră-refugiu pentru unii elevi/studenți pentru a-și justifica lipsa de insistență în a clarifica unele teme din programa de studii; 2) Criticarea persoanei care transmite mesajul este de asemenea o barieră care funcționează eficient în a face ineficientă ascultarea. Desigur, nu totdeauna cel care transmite un mesaj este ferit de diferite manierisme în limbaj, de anumite caracteristici care să nu îl favorizeze; ceea ce omite însă un astfel de ascultător este faptul că important în comunicare este conținutul mesajului transmis
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acestuia sau persoana care îl transmite; 3) Când permitem stereotipurilor negative și prejudecăților să intervină. De altfel, se poate afirma că fiecare dintre noi judecăm prin prisma unei rețele complexe de credințe și prejudecăți; astfel, o barieră în calea unei ascultări eficiente este de a lăsa această rețea să intervină prematur și să filtreze informațiile primite (asupra filtrării ca proces comunicațional ne-am oprit deja în primul capitol al acestei lucrări); 4) O prematură reflecție asupra celor auzite (înainte ca transmițătorul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
primul capitol al acestei lucrări); 4) O prematură reflecție asupra celor auzite (înainte ca transmițătorul să termine de transmis mesajul său). A sări direct la concluzii înainte de a poseda toate informațiile despre un fenomen este una dintre greșelile frecvente de ascultare; în școală, un astfel de elev/student poate să aibă o influență negativă importantă (dacă persoana în cauză se exprimă public, îi va deruta pe colegii săi și va perturba firul logic al mesajului transmis de cadrul didactic); 5) Căutarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
colegii săi și va perturba firul logic al mesajului transmis de cadrul didactic); 5) Căutarea altor evenimente care captează atenția ascultătorilor (câteodată, acest fenomen poate să fie unul obiectiv - spre exemplu, o fereastră deschisă de vânt distrage câteva momente de la ascultare); 6) Când ascultătorii „dorm cu ochii deschiși”; persoanele cuprinse în această categorie mimează atenția, dar în fapt gândurile lor sunt în cu totul alt areal decât cel adus în discuție de profesor. Un mod interesant de personalizare a acestor bariere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dorm cu ochii deschiși”; persoanele cuprinse în această categorie mimează atenția, dar în fapt gândurile lor sunt în cu totul alt areal decât cel adus în discuție de profesor. Un mod interesant de personalizare a acestor bariere în calea unei ascultări interactive, model asupra căruia ne vom opri, îl prezintă T.K. Gamble și M. Gamble (1993, pp. 150-151); o manieră asemănătoare o regăsim la Moore (1994, pp. 334-335), el referindu-se la ineficiența educațională a unor tipuri de ascultare: • Primul tip
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
calea unei ascultări interactive, model asupra căruia ne vom opri, îl prezintă T.K. Gamble și M. Gamble (1993, pp. 150-151); o manieră asemănătoare o regăsim la Moore (1994, pp. 334-335), el referindu-se la ineficiența educațională a unor tipuri de ascultare: • Primul tip este similar cu numărul 6 la Ross. T.K. Gamble și M. Gamble îl descriu astfel: „Pretinzând că ascultă, privește spre vorbitor, aprobă și dezaprobă ceea ce spune acesta”. Moore o numește activitate de pseudoascultare - un pseudoascultător privește vorbitorul în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ascultători, dețin în mod real puterea legitimă despre care vorbeam în primul capitol și astfel această situație frustrantă, demotivantă pentru cursanți și ineficientă pentru climatul școlar ca atare este greu de echilibrat în mod absolut natural); • Tot o greșeală de ascultare s-ar putea considera și urmărirea doar a porțiunilor din discurs care îi interesează pe unii ascultători pentru interesele particulare pe care le au. Pentru astfel de receptori, orice altceva va spune vorbitorul va fi considerat irelevant, și deci rejectat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ascultători pentru interesele particulare pe care le au. Pentru astfel de receptori, orice altceva va spune vorbitorul va fi considerat irelevant, și deci rejectat. Se cuvine totuși să menționăm că fiecare dintre noi avem din când în când practici de ascultare selectivă - spre exemplu, cele care privesc anumite reclame la TV, caz în care aceasta nu mai este dăunătoare); • Cel de-al patrulea tip ascultă doar pentru ca vorbitorul să facă o greșeală și pentru a putea ataca discursul acestuia; desigur că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cele care privesc anumite reclame la TV, caz în care aceasta nu mai este dăunătoare); • Cel de-al patrulea tip ascultă doar pentru ca vorbitorul să facă o greșeală și pentru a putea ataca discursul acestuia; desigur că acest tip de ascultare pierde din vedere întregul și, la fel ca punctul patru dintre cele identificate de Ross, poate avea o influență negativă asupra modului în care ceilalți colegi aflați în sală percep informația, asupra climatului din colectivul școlar/universitar respectiv, ca atare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la fel ca punctul patru dintre cele identificate de Ross, poate avea o influență negativă asupra modului în care ceilalți colegi aflați în sală percep informația, asupra climatului din colectivul școlar/universitar respectiv, ca atare. Moore numește acest tip de ascultare ascultare atributivă; persoanele care aparțin acestei categorii leagă direct importanța mesajului de modul în care-l obțin de la emițător (deși, de cele mai multe ori, mesajul în sine este mult mai important decât modul în care este el transmis). Totuși, considerăm că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fel ca punctul patru dintre cele identificate de Ross, poate avea o influență negativă asupra modului în care ceilalți colegi aflați în sală percep informația, asupra climatului din colectivul școlar/universitar respectiv, ca atare. Moore numește acest tip de ascultare ascultare atributivă; persoanele care aparțin acestei categorii leagă direct importanța mesajului de modul în care-l obțin de la emițător (deși, de cele mai multe ori, mesajul în sine este mult mai important decât modul în care este el transmis). Totuși, considerăm că acest
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]